1.

Comisia și Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare își notifică reciproc intenția de a efectua o vaccinare de urgență. În caz de extremă urgență, notificarea se referă la decizia adoptată și la modalitățile de punere în aplicare a acesteia. În orice caz, în cel mai scurt timp se angajează consultări în cadrul Comitetului mixt veterinar.

2.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

3.

Laboratorul comun de referință pentru identificarea virusului febrei aftoase este: The Pirbright Institute, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Surrey, GU24 0NF, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt cele prevăzute în anexa XIV la Directiva 2003/85/CE.

1.

Comisia și Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare își notifică reciproc intenția de a efectua o vaccinare de urgență. Se organizează consultări în cel mai scurt termen în cadrul Comitetului mixt veterinar.

2.

Dacă este necesar și în temeiul articolului 117 alineatul (5) din Ordonanța privind epizootiile, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare adoptă dispoziții tehnice de punere în aplicare privind ștampilarea și tratarea cărnii care provine din zone de protecție și de supraveghere.

3.

În temeiul articolului 121 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de eradicare a pestei porcine clasice la porcii sălbatici în conformitate cu articolele 15 și 16 din Directiva 2001/89/CE.

4.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

5.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 21 din Directiva 2001/89/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

6.

Dacă este necesar, în temeiul articolului 89 alineatul (2) din Ordonanța privind epizootiile, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinar adoptă dispoziții tehnice de punere în aplicare privind controlul serologic al porcilor în zonele de protecție și de supraveghere în conformitate cu capitolul IV din anexa la Decizia 2002/106/CE a Comisiei (3).

7.

Laboratorul comun de referință pentru pesta porcină clasică este: Institut für Virologie der Tierärztlichen Hochschule Hannover, 15 Bünteweg 17, 30559 Hannover, Deutschland. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt cele prevăzute în anexa IV la Directiva 2001/89/CE.

1.

Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru pesta porcină africană este: Centro de Investigación en Sanidad Animal, 28130 Valdeolmos, Madrid, España. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt cele prevăzute în anexa V la Directiva 2002/60/CE.

2.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

3.

Dacă este necesar, în temeiul articolului 89 alineatul (2) din Ordonanța privind epizootiile, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare va adopta dispoziții tehnice de punere în aplicare în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2003/422/CE a Comisiei (5) privind modalitățile de diagnosticare a pestei porcine africane.

4.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 20 din Directiva 2002/60/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

În cazul în care în Elveția apare o epizootie deosebit de gravă, Comitetul mixt veterinar se reunește pentru examinarea situației. Autoritățile competente elvețiene se angajează să ia măsurile necesare, în conformitate cu rezultatele acestei examinări.

2.

Laboratorul comun de referință pentru pesta cabalină africană este: Laboratorio de Sanidad y Producción Animal, Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentación, 28110 Algete, Madrid, España. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt prevăzute în anexa III la Directiva 92/35/CEE.

3.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 16 din Directiva 92/35/CEE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

4.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

1.

Laborator de referință al Uniunii Europene pentru gripa aviară este: Animal Health and Veterinary Laboratory Agency AHVLA Corporate Headquarters (Weybridge), Woodham Lane, New Haw, Addlestone, Surrey, KT15 3NB, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt prevăzute de punctul 2 din anexa VII la Directiva 2005/94/CE.

2.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

3.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 60 din Directiva 2005/94/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Laborator de referință al Uniunii Europene pentru boala de Newcastle este: Animal Health and Veterinary Laboratory Agency AHVLA Corporate Headquarters (Weybridge), Woodham Lane, New Haw, Addlestone, Surrey, KT15 3NB, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt cele prevăzute în anexa V la Directiva 92/66/CEE.

2.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

3.

Informațiile prevăzute la articolele 17 și 19 din Directiva 92/66/CEE intră în sfera de competență a Comitetului mixt veterinar.

4.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 22 din Directiva 92/66/CEE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

În prezent, creșterea stridiilor plate nu se practică în Elveția. În cazul apariției bonamiozei sau marteiliozei, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare se angajează să ia măsurile de urgență necesare, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, în temeiul articolului 57 din Legea privind epizootiile.

2.

În vederea combaterii bolilor peștilor și ale moluștelor, Elveția aplică Ordonanța privind epizootiile, în special articolele 61 (obligațiile proprietarilor și ale concesionarilor unui drept de pescuit și ale organelor însărcinate cu supravegherea pescuitului), 62-76 (măsuri generale de combatere), 277-290 (măsuri specifice privind bolile animalelor acvatice, laboratorul de diagnostic), precum și 291 (epizootii care trebuie supravegheate).

3.

Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru bolile crustaceelor este Centre for Environment, Fisheries & Aquaculture Science (CEFAS), Weymouth Laboratory, United Kingdom. Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru bolile peștilor este National Veterinary Institute, Technical University of Denmarkiet, Hangövej 2, 8200 Århus, Danmark. Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru bolile moluștelor este Laboratoire IFREMER, BP 133, 17390 La Tremblade, France. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din aceste desemnări. Funcțiile și sarcinile care revin acestor laboratoare sunt cele prevăzute în partea I a anexei VI la Directiva 2006/88/CE.

4.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 58 din Directiva 2006/88/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) este: Animal Health and Veterinary Laboratory Agency AHVLA Corporate Headquarters (Weybridge), Woodham Lane, New Haw, Addlestone, Surrey, KT15 3NB, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt cele prevăzute în capitolul B din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

2.

În temeiul articolului 57 din Legea privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență pentru punerea în aplicare a măsurilor de combatere a EST.

3.

În temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, în statele membre ale Uniunii Europene, orice animal suspect de a fi infectat cu o encefalopatie spongiformă transmisibilă face obiectul unei restricții oficiale de deplasare în așteptarea rezultatelor unei anchete clinice și epidemiologice efectuate de către autoritatea competentă sau este ucis pentru a fi examinat într-un laborator aflat sub control oficial.

În conformitate cu articolele 179b și 180a din Ordonanța privind epizootiile, Elveția interzice sacrificarea animalelor suspecte de a fi infectate cu o EST. Animalele suspecte trebuie ucise fără scurgerea sângelui și incinerate, iar creierul acestora trebuie testat în laboratorul elvețian de referință pentru EST.

În temeiul articolului 10 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția identifică bovinele cu ajutorul unui sistem de identificare uniformă, clară și permanentă care permite identificarea mamei și a efectivului lor de referință și constatarea faptului că acestea nu descind din femele suspecte sau din vite purtătoare de encefalopatie spongiformă bovină.

În conformitate cu articolul 179c din Ordonanța privind epizootiile, Elveția ucide animalele purtătoare de ESB cel târziu la sfârșitul fazei de producție, toate animalele din specia bovine născute între un an înainte și un an după data nașterii animalului contaminat și care, în această perioadă de timp, au făcut parte din efectiv, precum și toți descendenții direcți ai vitelor contaminate născuți în cei doi ani care au precedat diagnosticul.

4.

În conformitate cu articolul 180b din Ordonanța privind epizootiile, Elveția ucide animalele purtătoare de scrapie, mamele acestora, descendenții direcți ai mamelor contaminate, precum și toate celelalte ovine și caprine din efectiv, cu excepția:

În mod excepțional, în cazul raselor cu efectiv redus, se poate renunța la uciderea efectivului. În mod excepțional, în cazul raselor cu efectiv redus, se poate renunța la uciderea efectivului. În acest caz, efectivul este plasat sub supraveghere veterinară oficială timp de 2 ani, în cursul căreia se efectuează un examen clinic al animalelor din efectiv de două ori pe an. Dacă în această perioadă, anumite animale sunt cedate pentru a fi ucise, capetele, inclusiv amigdalele, fac obiectul unei analize a laboratorului elvețian de referință pentru EST.

Aceste măsuri se revizuiesc în funcție de rezultatele supravegherii sanitare a animalelor. Perioada de supraveghere este prelungită în special în caz de depistare a unui nou caz de boală în cadrul efectivului.

În cazul confirmării diagnosticului de ESB la un animal din specia ovine sau caprine, Elveția se angajează să aplice măsurile prevăzute în anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

5.

În temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, statele membre ale Uniunii Europene interzic utilizarea proteinelor animale transformate în hrana animalelor de crescătorie deținute, îngrășate sau crescute pentru producția de produse alimentare. Statele membre ale Uniunii Europene aplică o interdicție totală de utilizare a proteinelor derivate de la animale în hrana rumegătoarelor.

În conformitate cu articolul 27 din Ordonanța privind eliminarea subproduselor de origine animală (OESPA), Elveția a instituit o interdicție totală a utilizării proteinelor animale în hrana animalelor de crescătorie.

6.

În temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și în conformitate cu capitolul A din anexa III la respectivul regulament, statele membre ale Uniunii Europene instituie un program anual de supraveghere a ESB. Acest plan include un test rapid de depistare a ESB la toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sacrificate de urgență, moarte la fermă sau descoperite a fi bolnave în cursul inspecției ante mortem și la toate animalele de peste 30 de luni sacrificate pentru consumul uman.

Testele rapide de depistare a ESB utilizate de Elveția sunt enumerate în capitolul C din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

În temeiul articolului 176 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția efectuează obligatoriu un test rapid pentru depistarea ESB la toate bovinele în vârstă de peste 48 de luni moarte sau ucise în alt scop decât sacrificarea sau care au fost duse la abator bolnave sau accidentate.

7.

În temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și în conformitate cu capitolul A din anexa III la respectivul regulament, statele membre ale Uniunii Europene instituie un program anual de supraveghere a scrapiei.

În conformitate cu dispozițiile articolului 177 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția a instituit un program de supraveghere a EST la ovinele și caprinele în vârstă de peste 12 luni. Animalele sacrificate de urgență, moarte la fermă sau descoperite a fi bolnave în cursul inspecției ante mortem, precum și toate animalele sacrificate pentru consumul uman au fost examinate pe parcursul perioadei dintre iunie 2004 și iulie 2005. Întrucât toate probele au fost negative cu privire la ESB, se continuă supravegherea prin eșantionare a animalelor suspecte clinic, a animalelor sacrificate de urgență și a animalelor moarte la fermă.

Recunoașterea similarității legislațiilor în ceea ce privește supravegherea EST la ovine și caprine va fi reexaminată în cadrul Comitetului mixt veterinar.

8.

Informațiile prevăzute la articolul 6 și la capitolul B din anexa III și în anexa IV (3.III) la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sunt de competența Comitetului mixt veterinar.

9.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 21 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Cu începere de la 1 ianuarie 2003 și în temeiul Ordonanței din 10 noiembrie 2004 privind alocarea de contribuții pentru plata cheltuielilor de eliminare a subproduselor de origine animală (RS 916.407), Elveția a introdus un stimulent financiar în favoarea fermelor unde sunt născute bovinele și a abatoarelor unde sunt sacrificate bovinele, atunci când acestea respectă procedurile de declarare a deplasărilor de animale prevăzute de legislația în vigoare.

2.

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și în conformitate cu punctul 1 din anexa XI la respectivul regulament, statele membre ale Uniunii Europene înlătură și distrug materialele cu riscuri specificate (MRS).

Lista MRS înlăturate de la bovine cuprinde craniul, cu excepția mandibulei, inclusiv encefalul și ochii, precum și măduva spinării bovinelor în vârstă de peste 12 luni; coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, a apofizelor spinale și transversale ale vertebrelor cervicale, toracice și lombare precum și a crestei sacrale mediane și a părților laterale ale osului sacru, dar inclusiv ganglionii rahidieni și măduva spinării provenite de la animalele în vârstă de peste 24 de luni; amigdalele, intestinele de la duoden până la rect și mezenterul bovinelor de toate vârstele.

Lista MRS înlăturate de la ovine și caprine cuprinde craniul, inclusiv encefalul și ochii, amigdalele și măduva spinării ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni sau care prezintă un incisiv permanent care a perforat gingia, precum și splina și osul ileon de la ovinele și caprinele de toate vârstele.

În conformitate cu articolul 179d din Ordonanța privind epizootiile și cu articolul 4 din Ordonanța privind produsele alimentare de origine animală, Elveția a instituit o politică de retragere a MRS din lanțul alimentar animal și uman. Lista MRS înlăturate de la bovine cuprinde, mai ales, coloana vertebrală a animalelor în vârstă de peste 30 de luni, amigdalele, intestinele de la duoden până la rect și mezenterul animalelor de toate vârstele.

În conformitate cu articolul 180c din Ordonanța privind epizootiile și cu articolul 4 din Ordonanța privind produsele alimentare de origine animală, Elveția a instituit o politică de retragere a MRS din lanțul alimentar animal și uman. Lista MRS înlăturate de la ovine și caprine cuprinde, în special, creierul neextras din cutia craniană, măduva spinării cu dura-mater și amigdalele animalelor în vârstă de peste 12 luni sau la care un incisiv permanent a perforat gingia, splina și osul ileon al animalelor de toate vârstele.

3.

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (12) stabilesc normele sanitare aplicabile subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman în statele membre ale Uniunii Europene.

În conformitate cu articolul 22 din Ordonanța privind eliminarea subproduselor de origine animală, Elveția incinerează subprodusele de origine animală de categoria 1, inclusiv materialele cu riscuri specificate și animalele moarte la fermă.

1.

Laborator de referință al Uniunii Europene pentru boala limbii albastre este: The Pirbright Institute, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Surrey, GU24 0NF, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt prevăzute în capitolul B din anexa II la Directiva 2000/75/CE.

2.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență publicat pe site-ul internet al Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

3.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 17 din Directiva 2000/75/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Laboratoarele de referință ale Uniunii Europene sunt:

2.

Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din aceste desemnări. Funcțiile și sarcinile acestor laboratoare sunt cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

3.

În fiecare an, până la sfârșitul lunii mai, Elveția transmite Comisiei un raport privind tendințele și sursele zoonozelor, ale agenților zoonotici și ale rezistenței la antimicrobiene, care cuprinde datele colectate în cursul anului anterior în conformitate cu articolele 4, 7 și 8 din Directiva 2003/99/CE. Raportul respectiv cuprinde, de asemenea, informațiile prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003. Raportul se transmite de către Comisie Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară în vederea publicării raportului de sinteză privind tendințele și sursele zoonozelor, agenților zoonotici și ale rezistenței la antimicrobiene în Uniunea Europeană.

1.

În cazurile menționate la articolul 6 din Directiva 92/119/CEE, informarea se va efectua în cadrul comitetului veterinar mixt.

2.

Laboratorul comun de referință pentru boala veziculoasă a porcului este: The Pirbright Institute, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Surrey, GU24 0NF, United Kingdom. Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din această desemnare. Funcțiile și sarcinile acestui laborator sunt prevăzute în anexa III la Directiva 92/119/CEE.

3.

În temeiul articolului 97 din Ordonanța privind epizootiile, Elveția dispune de un plan de urgență. Acest plan de urgență face obiectul unei dispoziții tehnice de punere în aplicare nr. 95/65, emisă de Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare.

4.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 22 din Directiva 92/119/CEE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

În conformitate cu articolul 301 alineatul (1) litera (i) din Ordonanța privind epizootiile, medicul veterinar cantonal autorizează unitățile de creștere, piețele și alte unități și activități similare, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 64/432/CEE. În scopul aplicării prezentei anexe, în conformitate cu dispozițiile articolelor 11, 12 și 13 din Directiva 64/432/CEE, Elveția întocmește lista centrelor sale de colectare autorizate, a transportatorilor și a comercianților.

2.

Informarea prevăzută la articolul 11 alineatul (3) din Directiva 64/432/CEE se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

3.

În sensul prezentei anexe, se recunoaște că Elveția îndeplinește condițiile prevăzute la partea II punctul 7 din anexa A la Directiva 64/432/CEE cu privire la bruceloza bovină. În scopul menținerii statutului de șeptel bovin oficial indemn de bruceloză, Elveția se angajează să îndeplinească următoarele condiții:

Informații detaliate privind șeptelurile pozitive, precum și un raport epidemiologic sunt înaintate Comitetului mixt veterinar. În cazul în care una din condițiile prevăzute în partea II punctul 7 din anexa A la Directiva 64/432/CEE nu mai este îndeplinită de Elveția, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la aceasta. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

4.

În sensul prezentei anexe, se recunoaște că Elveția îndeplinește condițiile prevăzute în partea I punctul 4 din anexa A la Directiva 64/432/CEE cu privire la tuberculoza bovină. În scopul menținerii statutului șeptelului bovin de oficial indemn de tuberculoză, Elveția se angajează să îndeplinească următoarele condiții:

Informații detaliate privind efectivele contaminate, precum și un raport epidemiologic sunt înaintate Comitetului mixt veterinar. În cazul în care una din condițiile prevăzute în partea II punctul 4 subpunctul 1 din anexa A la Directiva 64/432/CEE nu mai este îndeplinită de Elveția, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la aceasta. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

5.

În sensul prezentei anexe, se recunoaște că Elveția îndeplinește condițiile prevăzute în capitolul I secțiunea F din anexa D la Directiva 64/432/CEE cu privire la leucoza enzootică bovină. În scopul menținerii statutului de șeptel bovin oficial indemn de leucoză enzootică bovină, Elveția se angajează să îndeplinească următoarele condiții:

Dacă leucoza enzootică bovină a fost constatată la 0,2 % din șepteluri, Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la aceasta. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

6.

În sensul aplicării prezentei anexe, se recunoaște că Elveția este oficial indemnă de rinotraheită infecțioasă bovină. În scopul menținerii acestui statut, Elveția se angajează să îndeplinească următoarele condiții:

În temeiul recunoașterii statutului Elveției, Decizia 2004/558/CE (2) se aplică mutatis mutandis.

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la orice modificare a condițiilor care stau la baza recunoașterii statutului. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

7.

În sensul aplicării prezentei anexe, se recunoaște că Elveția este oficial indemnă de boala Aujeszky. În scopul menținerii acestui statut, Elveția se angajează să îndeplinească următoarele condiții:

În temeiul recunoașterii statutului Elveției, Decizia 2008/185/CE a Comisiei (3) se aplică mutatis mutandis.

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la orice modificare a condițiilor care stau la baza recunoașterii statutului. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

8.

În ceea ce privește gastroenterita transmisibilă a porcului (GET) și sindromul de infertilitate și respirator la suine (PRRS), problema unor eventuale garanții suplimentare va fi examinată cât mai curând posibil de către Comitetul mixt veterinar. Comisia informează Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare cu privire la evoluția acestei chestiuni.

9.

În Elveția, Institutul de Bacteriologie Veterinară al Universității din Zurich este însărcinat cu controlul oficial al tuberculinelor în sensul punctului 4 din anexa B la Directiva 64/432/CEE.

10.

În Elveția, Centrul pentru zoonoze, boli bacteriene ale animalelor și rezistența la antibiotice (ZOBA) este însărcinat cu controlul oficial al antigenelor (bruceloză) în sensul punctului 4 din anexa C partea A la Directiva 64/432/CEE.

11.

Bovinele și porcinele care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelele care figurează în anexa F la Directiva 64/432/CEE. Se aplică următoarele adaptări:

12.

În scopul aplicării prezentei anexe, bovinele care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate suplimentare care conțin următoarele declarații sanitare:

1.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 11 din Directiva 91/68/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

În cazul apariției sau recrudescenței brucelozei ovine și caprine, Elveția informează Comitetul mixt veterinar în vederea adoptării măsurilor necesare în funcție de evoluția situației.

2.

În sensul aplicării prezentei anexe, se recunoaște că Elveția este oficial indemnă de bruceloză ovină și caprină. În scopul menținerii acestui statut, Elveția se angajează să pună în aplicare măsurile prevăzute la capitolul 1 secțiunea II punctul 2 din anexa A la Directiva 91/68/CEE.

3.

Ovinele și caprinele care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelele care figurează în anexa E la Directiva 91/68/CEE.

1.

În scopul aplicării articolului 3 din Directiva 2009/156/CE, informarea se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

2.

În scopul aplicării articolului 6 din Directiva 2009/156/CE, informarea se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

3.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 10 din Directiva 2009/156/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

4.

Dispozițiile din anexele II și III la Directiva 2009/156/CE se aplică Elveției mutatis mutandis.

1.

În scopul aplicării articolului 3 din Directiva 2009/158/CE, se recunoaște faptul că Elveția dispune de un plan care precizează măsurile pe care intenționează să le pună în aplicare în vederea autorizării unităților sale.

2.

În sensul articolului 4 din Directiva 2009/158/CE, laboratorul național de referință pentru Elveția este Institutul de Bacteriologie Veterinară al Universității din Berna.

3.

La articolul 8 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Directiva 2009/158/CE, condiția privind reședința se aplică Elveției mutatis mutandis.

4.

În cazul expedierii de ouă pentru incubație către Uniunea Europeană, autoritățile elvețiene se angajează să respecte normele privind marcarea prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 617/2008 al Comisiei (7).

5.

La articolul 10 litera (a) din Directiva 2009/158/CE, condiția privind reședința se aplică Elveției mutatis mutandis.

6.

La articolul 11 litera (a) din Directiva 2009/158/CE, condiția privind reședința se aplică Elveției mutatis mutandis.

7.

La articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2009/158/CE, condiția privind reședința se aplică Elveției mutatis mutandis.

8.

În sensul prezentei anexe, se recunoaște că Elveția îndeplinește condițiile de la articolul 15 alineatul (2) din Directiva 2009/158/CE în ceea ce privește boala de Newcastle și, prin urmare, deține statutul de 'zonă care nu se supune obligației de vaccinare împotriva bolii de Newcastle'. Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare informează imediat Comisia cu privire la orice modificare a condițiilor care stau la baza recunoașterii statutului. Situația este examinată în cadrul Comitetului mixt veterinar în vederea revizuirii dispozițiilor prezentului punct.

9.

La articolul 18 din Directiva 2009/158/CE, referințele la numele statului membru al Uniunii Europene se aplică Elveției mutatis mutandis.

10.

Păsările de curte și ouăle pentru incubație care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelele care figurează în anexa IV la Directiva 2009/158/CE.

11.

În cazul expedierilor din Elveția spre Finlanda sau Suedia, autoritățile elvețiene se angajează să asigure garanțiile cu privire la salmonela prevăzute de legislația Uniunii Europene.

1.

În sensul aplicării prezentei anexe, Elveția este recunoscută în mod oficial ca fiind indemnă de anemia infecțioasă a somonului și de infecțiile cu Marteilia refringens și Bonamia ostreae.

2.

Aplicarea eventuală a articolelor 29, 40, 41, 43, 44 și 50 din Directiva 2006/88/CE este de competența Comitetului mixt veterinar.

3.

Cerințele de sănătate animală care reglementează introducerea pe piață a animalelor acvatice ornamentale, a animalelor de acvacultură destinate creșterii, inclusiv în zonele de relocare, în pescăriile cu repopulare organizată și în instalațiile ornamentale deschise, precum și repopulării și a animalelor de acvacultură și a produselor animale destinate consumului uman sunt stabilite la articolele 4-9 din Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 al Comisiei (9).

4.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 58 din Directiva 2006/88/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 15 din Directiva 89/556/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

2.

Embrionii de bovine care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în anexa C la Directiva 89/556/CEE.

1.

În sensul aplicării articolului 4 alineatul (2) din Directiva 88/407/CEE, se ține cont de faptul că în Elveția toate centrele cuprind doar animale care prezintă un rezultat negativ la testul de seroneutralizare sau la testul ELISA.

2.

Informarea prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 88/407/CEE se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

3.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 16 din Directiva 88/407/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

4.

Materialul seminal bovin care face obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțit de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în anexa D la Directiva 88/407/CEE.

1.

Informarea prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 90/429/CEE se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

2.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 16 din Directiva 90/429/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

3.

Materialul seminal porcin care face obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțit de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în anexa D la Directiva 90/429/CEE.

1.

În sensul prezentei anexe, prezentul punct reglementează comerțul cu animale vii care nu fac obiectul dispozițiilor părților I-V din prezentul apendice, precum și cu material seminal, ovule și embrioni care nu fac obiectul dispozițiilor părților VI-VIII din prezentul apendice.

2.

Uniunea Europeană și Elveția se angajează ca schimburile comerciale cu animale vii, material seminal, ovule și embrioni menționate la punctul 1 să nu fie interzise sau restrânse din motive de sănătate animală, altele decât cele care rezultă din aplicarea prezentei anexe, în special a măsurilor de salvgardare eventual luate în temeiul articolului 20.

3.

Ungulatele din alte specii decât cele menționate la părțile I, II și III din prezentul apendice care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în partea I a anexei E la Directiva 92/65/CEE, completate de atestarea menționată la articolul 6 alineatul A punctul 1 litera (e) din Directiva 92/65/CEE.

4.

Lagomorfele care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în partea I a anexei E la Directiva 92/65/CEE, completate eventual de atestarea menționată la articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 92/65/CEE.

Atestarea menționată poate fi adaptată de către autoritățile elvețiene pentru a încorpora in extenso cerințele articolului 9 din Directiva 92/65/CEE.

5.

Informarea prevăzută la articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 92/65/CEE se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

6.

Expedierile din Uniunea Europeană către Elveția de câini și pisici sunt supuse cerințelor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 92/65/CEE.

Sistemul de identificare este cel prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 576/2013. Pașaportul care trebuie utilizat este cel prevăzut în partea 3 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 (14).

Valabilitatea vaccinării antirabice și, după caz, a revaccinării, este definită în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

7.

Materialul seminal, ovulele și embrionii din speciile ovină și caprină care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificatele sanitare prevăzute de Decizia 2010/470/UE a Comisiei (15).

8.

Materialul seminal din specia ecvină care face obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțit de certificatul prevăzut de Decizia 2010/470/UE.

9.

Ovulele și embrionii din specia ecvină care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificatele prevăzute de Decizia 2010/470/UE.

10.

Ovulele și embrionii din specia porcină care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificatele prevăzute de Decizia 2010/470/UE.

11.

Coloniile de albine (stupi sau regine cu însoțitoarele lor) care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în partea II din anexa E la Directiva 92/65/CEE.

12.

Animalele, materialul seminal, embrionii și ovulele care provin de la organisme, institute sau centre autorizate în conformitate cu anexa C la Directiva 92/65/CEE care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția trebuie să fie însoțite de certificate de sănătate conforme cu modelul care figurează în partea III din anexa E la Directiva 92/65/CEE.

13.

În scopul aplicării articolului 24 din Directiva 92/65/CEE, informarea prevăzută la alineatul (2) se efectuează în cadrul Comitetului mixt veterinar.

1.

Sistemul de identificare este cel prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

2.

Valabilitatea vaccinării antirabice și, după caz, a revaccinării, este definită în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

3.

Modelul de pașaport care trebuie utilizat este cel prevăzut în partea 3 din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 577/2013. Cerințele suplimentare privind pașaportul sunt definite în partea 4 din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 577/2013.

4.

În sensul prezentului apendice, pentru circulația necomercială a animalelor de companie între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția, dispozițiile capitolului II din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 se aplică mutatis mutandis. Controalele documentelor și ale identității care trebuie efectuate cu privire la circulația necomercială a animalelor de companie dintr-un stat membru al Uniunii Europene către Elveția se efectuează în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 576/2013."

1.

Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

2.

Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (JO L 178, 28.6.2013, p. 1).

1.

Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor beta-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3);

2.

Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și reziduuri ale acestora în animale vii și în produse și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 10).

1.

Legea din 1 iulie 1966 privind epizootiile (LFE; RS 916.40)

2.

Ordonanța din 27 iunie 1995 privind epizootiile (OFE; RS 916.401);

3.

Ordonanța din 18 aprilie 2007 privind importul, tranzitul și exportul de animale și produse de origine animală (OITE). RS916.443.10).

4.

Ordonanța din 18 aprilie 2007 privind importul și tranzitul de animale provenind din țări terțe, pe cale aeriană (OITA; RS 916.443.12).

5.

Ordonanța din 27 august 2008 privind importul și tranzitul de produse de origine animală provenind din țări terțe, pe cale aeriană (OITPA; RS 916.443.13).

6.

Ordonanța DFI din 16 mai 2007 privind controlul importului și al tranzitului de animale și de produse de origine animală (Ordonanța privind controalele OITE; RS 916.443.106);

7.

Ordonanța din 28 noiembrie 2014 privind importul, tranzitul și exportul de animale de companie (OITE-AC; RS 916.443.14).

8.

Ordonanța din 18 august 2004 privind medicamentele veterinare (OMédV; RS 812.212.27).

9.

Ordonanța din 30 octombrie 1985 privind onorariile percepute de Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare (Ordonanța privind onorariile a Oficiului Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare; RS 916.472).

—

trimiterea la perioada cuprinsă între 1 mai și 15 octombrie este înlocuită prin „anul calendaristic”;

—

pentru Elveția, părțile vizate la articolul 1 din Decizia 2001/672/CE și menționate în anexa corespunzătoare sunt:

(a)

informează, la data emiterii certificatului și în termen de cel mult 24 de ore înainte de data prevăzută de sosire a animalelor, prin sistemul informatizat care face legătura între autoritățile veterinare prevăzut la articolul 20 din Directiva 90/425/CEE, autoritatea competentă de la locul de destinație (unitatea veterinară locală) cu privire la trimiterea animalelor,

(b)

examinează animalele în termen de 48 de ore înainte de plecarea lor în vederea pășunatului; aceste animale trebuie să fie identificate în mod corespunzător;

(c)

eliberează un certificat după modelul prevăzut la punctul 9.

(a)

să accepte, într-o declarație scrisă, să se conformeze la toate măsurile luate în conformitate cu dispozițiile prevăzute de prezenta anexă și la orice altă măsură instituită la nivel local, la fel ca orice deținător originar dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din Elveția;

(b)

să achite costurile controalelor care rezultă din aplicarea prezentei anexe;

(c)

să colaboreze pe deplin la efectuarea controalelor vamale sau veterinare cerute de autoritățile oficiale din țara de expediere sau din țara de destinație.

(a)

informează, la data emiterii certificatului și în termen de cel mult 24 de ore înainte de data prevăzută de sosire a animalelor, prin sistemul informatizat care face legătura între autoritățile veterinare prevăzut la articolul 20 din Directiva 90/425/CEE, autoritatea competentă de la locul de destinație (unitatea veterinară locală) cu privire la trimiterea animalelor,

(b)

examinează animalele în termen de 48 de ore înainte de plecarea lor în vederea pășunatului; aceste animale trebuie să fie identificate în mod corespunzător;

(c)

eliberează un certificat după modelul prevăzut la punctul 9.

(a)

animalele nu intră în contact cu animale de la o altă exploatație;

(b)

deținătorul animalelor se angajează să informeze autoritatea veterinară competentă cu privire la orice contact al animalelor cu animale de la o altă exploatație;

(c)

certificatul de sănătate stabilit la punctul 9 trebuie să fie prezentat în fiecare an calendaristic autorităților veterinare competente, în momentul introducerii pentru prima dată a animalelor într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Elveția. Certificatul de sănătate trebuie să fie pus la dispoziția autorităților veterinare competente la cererea acestora;

(d)

punctele 2 și 3 se aplică numai la prima expediere din anul calendaristic a animalelor spre un stat membru al Uniunii Europene sau spre Elveția;

(e)

punctul 6 nu se aplică;

(f)

deținătorul de animale se angajează să informeze autoritatea veterinară competentă cu privire la sfârșitul perioadei de pășunat.

1.

În scopul aplicării articolului 6 din Directiva 91/496/CEE, punctele de control la frontieră ale statelor membre ale Uniunii Europene pentru controalele veterinare ale animalelor vii figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE a Comisiei (6).

2.

În sensul aplicării articolului 6 din Directiva 91/496/CEE, punctele de control la frontieră pentru Elveția sunt următoarele:

Comitetul mixt veterinar examinează modificările ulterioare ale listei punctelor de control la frontieră, ale centrelor de control și ale tipurilor de autorizație a acestora.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 19 din Directiva 91/496/CE și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

3.

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare aplică, simultan cu statele membre ale Uniunii Europene, condițiile de import prevăzute în apendicele 3 la prezenta anexă, precum și măsurile de punere în aplicare.

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare poate adopta măsuri mai restrictive și poate solicita garanții suplimentare. În cadrul Comitetului mixt veterinar au loc consultări în vederea găsirii unor soluții adecvate.

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare și statele membre ale Uniunii Europene se notifică reciproc cu privire la condițiile specifice de import stabilite cu titlu bilateral care nu fac obiectul unei armonizări la nivelul Uniunii.

4.

Punctele de control la frontieră ale statelor membre ale Uniunii Europene menționate la punctul 1 din prezenta secțiune efectuează controale privind importurile din țări terțe destinate Elveției, în conformitate cu secțiunea A din prezentul capitol.

5.

Punctele de control la frontieră ale Elveției menționate la punctul 2 efectuează controalele privind importurile din țări terțe destinate statelor membre ale Uniunii Europene în conformitate cu secțiunea A din prezentul capitol.

a.

Comitetul mixt veterinar este responsabil de punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (2) din Directiva 2008/71/CE.

b.

Efectuarea controalelor la fața locului este decisă de Comitetul mixt veterinar, în special în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 și cu articolul 57 din Legea privind epizootiile, precum și cu articolul 1 din Ordonanța din 23 octombrie 2013 privind coordonarea controalelor în exploatațiile agricole (OCCEA, RS 910.15).

(a)

Autoritățile elvețiene se angajează să respecte dispozițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 în ceea ce privește comerțul dintre Elveția și Uniunea Europeană și importurile din țări terțe.

(b)

În cazurile prevăzute la articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005, autoritățile competente de la locul de destinație contactează imediat autoritățile competente de la locul de plecare.

(c)

Responsabilitatea aplicării dispozițiilor prevăzute la articolele 10, 11 și 16 din Directiva 89/608/CEE a Consiliului îi revine Comitetului mixt veterinar.

(d)

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului îi revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 și al articolului 208 din Ordonanța din 23 aprilie 2008 privind protecția animalelor (OPAn; RS 455.1).

(e)

În temeiul articolului 15a alineatul (3) din legea federală din 16 decembrie 2005 privind protecția animalelor (LPA; RS 455), tranzitul prin Elveția al bovinelor, ovinelor, caprinelor și porcinelor, al cailor destinați sacrificării și al păsărilor destinate sacrificării nu poate avea loc decât pe calea ferată sau cu avionul. Această chestiune va fi examinată de Comitetul mixt veterinar.

1.

Nu se percep taxe pentru controalele veterinare referitoare la comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene și Elveția.

2.

Pentru controalele veterinare ale importurilor din țări terțe, autoritățile elvețiene se angajează să perceapă taxele legate de controalele oficiale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului."

(1)

Produsele de origine animală destinate consumului uman care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene și Elveția circulă exact în aceleași condiții ca și produsele de origine animală destinate consumului uman care fac obiectul comerțului între statele membre ale Uniunii Europene, și în ceea ce privește protecția animalelor în momentul uciderii. Dacă este necesar, aceste produse sunt însoțite de certificatele de sănătate prevăzute pentru comerțul între statele membre ale Uniunii Europene sau stabilite de prezenta anexă și disponibile în sistemul TRACES.

(2)

Elveția întocmește lista cu unitățile sale autorizate, în conformitate cu dispozițiile articolului 31 (înregistrarea/autorizarea unităților) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(3)

În ceea ce privește importurile, Elveția aplică aceleași dispoziții cu cele aplicabile în domeniu la nivelul Uniunii.

(4)

Autoritățile competente ale Elveției nu au făcut uz de derogarea de la examenul de depistare a prezenței Trichinella prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005. În cazul în care ar face uz de această derogare, autoritățile elvețiene se angajează să notifice Comisiei prin procedură scrisă lista regiunilor unde riscul prezenței Trichinella la porcinele domestice este recunoscut oficial ca fiind neglijabil. Statele membre ale Uniunii Europene dispun de un termen de trei luni, începând cu data notificării menționate, pentru a transmite Comisiei observațiile lor în scris. Dacă nu există obiecții din partea Comisiei sau a unui stat membru al Uniunii Europene, regiunea este recunoscută ca regiune care prezintă un risc neglijabil privind prezența Trichinella, iar porcii domestici care provin din această regiune sunt scutiți de examinarea care vizează depistarea prezenței Trichinella în momentul sacrificării. Dispozițiile articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 se aplică mutatis mutandis.

(5)

Elveția utilizează metodele de depistare descrise în capitolele I și II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 în cadrul examenelor care vizează depistarea prezenței Trichinella. Aceasta nu utilizează însă metoda de examen trichinoscopic descrisă în capitolul III din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2075/2005.

(6)

Autoritățile competente ale Elveției pot obține o derogare în ceea ce privește examenul de depistare a prezenței Trichinella în carcasele și carnea provenind de la porcii domestici pentru îngrășare și sacrificare din abatoarele cu capacitate mică.

Această dispoziție se aplică până la 31 decembrie 2016.

În temeiul articolului 8 alineatul (3) din Ordonanța DFI din 23 noiembrie 2005 privind igiena în momentul sacrificării animalelor (OHyAb; RS 817.190.1) și al articolului 9 alineatul (8) din Ordonanța DFI din 23 noiembrie 2005 privind produsele alimentare de origine animală (RS 817.022.108), aceste carcase și carnea provenind de la porcii domestici pentru îngrășare și sacrificare, precum și preparatele din carne, produsele pe bază de carne și produsele transformate pe bază de carne care rezultă poartă o marcă de sănătate specială în conformitate cu modelul definit la ultimul alineat din anexa 9 la Ordonanța DFI din 23 noiembrie 2005 privind igiena în momentul sacrificării animalelor. Aceste produse nu pot face obiectul comerțului cu statele membre ale Uniunii Europene în conformitate cu dispozițiile articolului 9a din Ordonanța DFI din 23 noiembrie 2005 privind produsele alimentare de origine animală.

(7)

Carcasele și carnea provenind de la porcii domestici pentru îngrășare și sacrificare care fac obiectul comerțului dintre statele membre ale Uniunii Europene și Elveția care provin:

care nu au fost supuse examenului care vizează depistarea prezenței Trichinella în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, circulă exact în aceleași condiții cu cele care fac obiectul comerțului dintre statele membre ale Uniunii Europene.

(8)

În temeiul articolului 2 din Ordonanța privind igiena (OHyg; RS 817.024.1), autoritățile competente din Elveția pot să prevadă în cazuri speciale excepții de la articolele 8, 10 și 14 din ordonanța menționată:

(9)

Comisia informează Elveția cu privire la derogările și adaptările aplicate în statele membre ale Uniunii Europene în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, al articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, al articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 854/2003 și al articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 2074/2005.

(10)

În conformitate cu articolul 179d din Ordonanța privind epizootiile și cu articolul 4 din Ordonanța privind produsele alimentare de origine animală, Elveția a instituit o politică de retragere a MRS din lanțul alimentar animal și uman. Lista MRS înlăturate de la bovine cuprinde, mai ales, coloana vertebrală a animalelor în vârstă de peste 30 de luni, amigdalele, intestinele de la duoden până la rect și mezenterul animalelor de toate vârstele.

(11)

Laboratoarele de referință din Uniunea Europeană pentru reziduurile de medicamente veterinare și de contaminanți din produsele alimentare de origine animală sunt următoarele:

Elveția suportă cheltuielile care îi revin pentru operațiunile care decurg din aceste desemnări. Funcțiile și sarcinile acestor laboratoare sunt cele prevăzute în titlul III și în anexa VII din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(12)

În așteptarea recunoașterii alinierii legislației Uniunii Europene și a legislației elvețiene, pentru exporturile spre Uniunea Europeană, Elveția asigură conformitate cu actele enunțate mai jos și cu textele de punere în aplicare a acestora:

—

în ceea ce privește exporturile spre Uniunea Europeană, cantoanele sunt responsabile de controlul respectării condițiilor și cerințelor privind producția, îndeosebi de inspecțiile legale și de certificarea privind sănătatea care atestă respectarea normelor și cerințelor stabilite;

—

Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare este responsabil de coordonarea generală, de auditul sistemelor de inspecție și de acțiunea legislativă necesară pentru garantarea aplicării uniforme a normelor și cerințelor în cadrul pieței elvețiene. De asemenea, el este responsabil în ceea ce privește importul produselor alimentare de origine animală și alte produse de origine animală care provin din țări terțe. În fine, el eliberează autorizațiile pentru exportul subproduselor de origine animală de categoria 1 și 2 către Uniunea Europeană.

—

în ceea ce privește exporturile spre Elveția, statele membre ale Uniunii Europene sunt responsabile de controlul respectării condițiilor și cerințelor privind producția, îndeosebi de inspecțiile legale și de certificarea privind sănătatea animală care atestă respectarea normelor și cerințelor stabilite;

—

Comisia Europeană este responsabilă de coordonarea generală, de auditul sistemelor de inspecție și de acțiunea legislativă necesară pentru garantarea aplicării uniforme a normelor și cerințelor în cadrul pieței unice europene.”.

1.

Comisia, în colaborare cu Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare, integrează Elveția în sistemul informatic TRACES, în conformitate cu Decizia 2004/292/CE a Comisiei.

2.

Comisia, în colaborare cu Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Afaceri Veterinare, integrează Elveția în sistemul de alertă rapidă prevăzut la articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 în ceea ce privește dispozițiile legate de respingerile produselor de origine animală la frontiere.

În cazul respingerii unui lot, a unui container sau a unei încărcături de către o autoritate competentă la un punct de frontieră cu Elveția al Uniunii Europene, Comisia avertizează imediat Elveția.

Elveția notifică imediat Comisia cu privire la orice caz de respingere, legat de un risc direct sau indirect pentru sănătatea umană, a unui lot, a unui container sau a unei încărcături de produse alimentare sau de hrană pentru animale, de către o autoritate competentă de la un punct de frontieră și respectă normele de confidențialitate prevăzute la articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.

Măsurile speciale referitoare la această participare sunt stabilite în cadrul Comitetului mixt veterinar.

1.

În sensul aplicării articolului 6 din Directiva 97/78/CE, punctele de control la frontieră ale statelor membre ale Uniunii Europene sunt următoarele: punctele de control la frontieră autorizate pentru controalele veterinare ale produselor de origine animală și care figurează în anexa I la Decizia 2009/821/CE modificată.

2.

În sensul aplicării articolului 6 din Directiva 97/78/CEE, punctele de control la frontieră pentru Elveția sunt următoarele:

Comitetul mixt veterinar examinează modificările ulterioare ale listei punctelor de control la frontieră, ale centrelor de control și ale tipurilor de autorizație a acestora.

Responsabilitatea punerii în aplicare a controalelor la fața locului revine Comitetului mixt veterinar, în special în temeiul articolului 45 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și al articolului 57 din Legea privind epizootiile.

1.

Directiva 2009/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind solvenții de extracție utilizați la fabricarea produselor alimentare și a ingredientelor alimentare (JO L 141, 6.6.2009, p. 3).

2.

Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (JO L 354, 31.12.2008, p. 34).

3.

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 11).

4.

Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente (JO L 37, 13.2.1993, p. 1).

5.

Directiva 95/45/CE a Comisiei din 26 iulie 1995 de stabilire a criteriilor specifice de puritate pentru coloranții autorizați pentru utilizare în produsele alimentare (JO L 226, 22.9.1995, p. 1).

6.

Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor beta-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3);

7.

Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și reziduuri ale acestora în animale vii și în produse și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 10).

8.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 872/2012 al Comisiei din 1 octombrie 2012 de adoptare a listei cu substanțele aromatizante prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2232/96 al Parlamentului European și al Consiliului, de introducere a acesteia în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1565/2000 al Comisiei și a Deciziei 1999/217/CE a Comisiei (JO L 267, 2.10.2012, p. 1).

9.

Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante (JO L 66, 13.3.1999, p. 16).

10.

Directiva 1999/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de stabilire a unei liste comunitare cu produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante (JO L 66, 13.3.1999, p. 24).

11.

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

12.

Decizia 2002/840/CE a Comisiei din 23 octombrie 2002 privind adoptarea listei unităților din țări terțe, autorizate pentru iradierea produselor alimentare (JO L 287, 25.10.2002, p. 40).

13.

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1).

14.

Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare (JO L 309, 26.11.2003, p. 1).

15.

Directiva 2004/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 de abrogare a unor directive privind igiena alimentară și normele sanitar-veterinare referitoare la producția și comercializarea anumitor produse de origine animală destinate consumului uman și de modificare a Directivelor 89/662/CEE și 92/118/CEE ale Consiliului, precum și a Deciziei 95/408/CE a Consiliului (JO L 157, 30.4.2004, p. 33).

16.

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

17.

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

18.

Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate din țări terțe (JO L 16, 20.1.2005, p. 61);

19.

Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare (JO L 70, 9.3.2006, p. 12).

20.

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

21.

Regulamentul (UE) nr. 252/2012 al Comisiei din 21 martie 2012 de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite produse alimentare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1883/2006 (JO L 84, 23.3.2012, p. 1).

22.

Regulamentul (CE) nr. 333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-MCPD și hidrocarburi aromate policiclice din produsele alimentare (JO L 88, 29.3.2007, p. 29).

1.

Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condițiilor de sănătate publică și animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de reglementările comunitare specifice prevăzute de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, la Directiva 90/425/CEE (JO L 62, 15.3.1993, p. 49).

2.

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

3.

Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).