EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32007D0268

2007/268/CE: Decizia Comisiei din 13 aprilie 2007 privind punerea în aplicare a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice și păsările sălbatice, destinate aplicării în statele membre, și de modificare a Deciziei 2004/450/CE [notificată cu numărul C(2007) 1554]

OJ L 115, 3.5.2007, p. 3–17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 24/06/2010; abrogat prin 32010D0367

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2007/268/oj

3.5.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/3


DECIZIA COMISIEI

din 13 aprilie 2007

privind punerea în aplicare a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările domestice și păsările sălbatice, destinate aplicării în statele membre, și de modificare a Deciziei 2004/450/CE

[notificată cu numărul C(2007) 1554]

(2007/268/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 24 alineatul (2) paragraful al patrulea și articolul 10,

având în vedere Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenței aviare și de abrogare a Directivei 92/40/CEE (2), în special articolul 4 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Decizia 90/424/CEE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară a Comunității la programele destinate eradicării, controlării și monitorizării bolilor animalelor.

(2)

Decizia 90/424/CEE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/53/CE (3), prevede faptul că asistența financiară a Comunității poate fi acordată statelor membre pentru acele măsuri de eradicare derulate de statele membre pentru combaterea legăturilor virusurilor gripei aviare slab patogeni (LPAI), cunoscute ca având potențialul de a se transforma în tulpini virale foarte patogene (HPAI). În plus, articolul 24 alineatul (2) din Decizia 90/424/CEE prevede obligația statelor membre de a prezenta Comisiei, anual, până la 30 aprilie, programele anuale sau multianuale care sunt inițiate în anul următor, pentru care doresc să primească o contribuție financiară din partea Comunității.

(3)

Directiva 92/40/CEE a Consiliului din 19 mai 1992 de introducere a măsurilor Comunității destinate controlării gripei aviare (4) definește măsurile de control ale Comunității care trebuie aplicate în cazul izbucnirii unei epidemii de gripă aviară foarte patogenă (HPAI) la păsările domestice. Cu toate acestea, nu prevede controlul virusurilor gripei aviare slab patogeni (LPAI) de subtipurile H5 și H7 și nici supravegherea periodică a acestei boli la păsările domestice și sălbatice.

(4)

Din anul 2002, statele membre au pus în aplicare studii obligatorii referitoare la gripa aviară la păsările domestice, prin prezentarea către Comisie a programelor de supraveghere anuală, în conformitate cu Deciziile 2002/649/CE (5), 2004/111/CE (6), 2005/464/CE (7) și 2006/101/CE (8) ale Comisiei.

(5)

Directiva 2005/94/CE a Consiliului prevede anumite măsuri preventive legate de supravegherea și identificarea timpurie a gripei aviare. Data finală de transpunere a acestei directive de către statele membre este 1 iulie 2007 și prevede abrogarea Directivei 92/40/CEE de la acea dată.

(6)

Măsurile Comunității privind controlul gripei aviare prevăzute în Directiva 2005/94/CE se referă, de asemenea, la controlarea izbucnirilor epidemice LPAI, cauzate de gripa aviară de subtipurile H5 și H7 la păsările domestice. În vederea identificării posibilei circulații a acestor viruși în cazul păsărilor domestice, statele membre au obligația de a pune în aplicare programe de supraveghere. Aceste măsuri de control vizează prevenirea răspândirii LPAI de subtipurile H5 și H7 anterior răspândirii largi a acestora la nivelul populației de păsări domestice, pentru prevenirea riscului unei mutații în HPAI, cu posibile consecințe devastatoare.

(7)

Directiva 2005/94/CE prevede totodată desfășurarea unor programe de supraveghere referitoare la păsările sălbatice pentru contribuirea, în baza unei evaluări de risc actualizate periodic, la cunoașterea amenințărilor implicate de păsările sălbatice cu privire la orice virus gripal de origine aviară la păsări.

(8)

Este importantă consolidarea în continuare a activităților de supraveghere, din cauza dezvoltărilor recente referitoare la producerea răspândirii largi a HPAI H5N1 la păsările sălbatice din Europa, având în vedere rezultatele studiilor efectuate în statele membre între anii 2003 și 2006 și lucrarea științifică realizată recent de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (9), în colaborare cu Grupul științific de lucru ORNIS al Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene. Aceste organisme își vor continua lucrările, iar rezultatele acestora pot conduce la actualizări ulterioare.

(9)

Cu ocazia punerii în aplicare a programelor de supraveghere în cazul păsărilor sălbatice se va acorda o atenție deosebită cerințelor Directivei 79/409/CEE a Consiliului (10) privind protejarea și conservarea tuturor speciilor de păsări sălbatice din Comunitate.

(10)

Decizia 2004/450/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de stabilire a cerințelor comune aplicabile conținutului cererilor de finanțare comunitară pentru programele de combatere sau de eradicare și de control privind bolile animalelor (11) stabilește cerințe privind conținutul cererilor de finanțare comunitară a programelor destinate eradicării, monitorizării și controlării bolilor animale.

(11)

Având în vedere că Decizia 90/424/CEE prevede în prezent acordarea unei contribuții financiare comunitare pentru cheltuielile suportate de statele membre pentru finanțarea de programe naționale destinate eradicării, monitorizării și controlării anumitor boli animale, incluzând gripa aviară, statele membre pot solicita pentru programele de supraveghere ale Comisiei privind gripa aviară o contribuție financiară din partea Comunității cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Decizia 90/424/CEE. Decizia 2004/450/CE ar trebui modificată, astfel încât să stabilească cerințe standard privind conținutul cererilor de finanțare comunitară a programelor de supraveghere a gripei aviare.

(12)

Prin urmare, Decizia 2004/450/CE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animalelor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Aprobarea programelor de supraveghere pentru gripa aviară

Programele de supraveghere pentru gripa aviară la păsările domestice și sălbatice, care urmează să fie derulate de statele membre, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE, respectă instrucțiunile prevăzute în anexele I și II la prezenta decizie.

Articolul 2

Modificări aduse Deciziei 2004/450/CE

Decizia 2004/450/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 se adaugă următoarea literă (c):

„(c)

cu privire la bolile animale prevăzute în anexa I partea C, cel puțin informațiile prevăzute în anexa IV.”

2.

La anexa I se adaugă următoarea parte C:

„PARTEA C

Boala prevăzută la articolul 1 litera (c)

Gripa aviară.”

3.

Se adaugă o nouă anexă IV, al cărei conținut este prevăzut în anexa III la prezenta decizie.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Markos KYPRIANOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 224, 18.8.1990, p. 19. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/965/CE a Consiliului (JO L 397, 30.12.2006, p. 22).

(2)  JO L 10, 14.1.2006, p. 16.

(3)  JO L 29, 2.2.2006, p. 37.

(4)  JO L 167, 22.6.1992, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/104/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 352).

(5)  JO L 213, 9.8.2002, p. 38.

(6)  JO L 32, 5.2.2004, p. 20. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2004/615/CE (JO L 278, 27.8.2004, p. 59).

(7)  JO L 164, 24.6.2005, p. 52. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2005/726/CE (JO L 273, 19.10.2005, p. 21).

(8)  JO L 46, 16.2.2006, p. 40.

(9)  Avizul științific privind „Păsările migratoare și posibilul rol al acestora la răspândirea virusului gripei aviare foarte patogen” (EFSA, 12 mai 2006) și actul adițional la acesta (11 decembrie 2006).

(10)  JO L 103, 25.4.1979, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/105/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 368).

(11)  JO L 155, 30.4.2004, p. 90. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/282/CE (JO L 104, 13.4.2006, p. 40).


ANEXA I

Instrucțiuni privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere pentru gripa aviară la păsările domestice, care urmează să fie realizate în statele membre

A.   Obiective, cerințe generale și criterii de supraveghere

A.1.   Obiective

Supravegherea serologică pentru LPAI subtipurile H5 și H7 la păsările domestice va viza:

1.

identificarea infecțiilor subclinice cu LPAI, subtipurile H5 și H7, completând astfel sistemele de identificare timpurie și prevenind posibila mutație a acestor viruși în HPAI;

2.

identificarea infecțiilor de LPAI, subtipurile H5 și H7 în populațiile de păsări domestice vizate în mod specific de riscul infectării din cauza sistemului de creștere a acestora sau a susceptibilității anumitor specii;

3.

contribuția la demonstrarea faptului că într-o anumită țară, regiune sau într-un anumit departament nu există semne semnificative de gripă aviară în cadrul comerțului internațional, în conformitate cu normele OIE (Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor).

A.2.   Cerințe și criterii generale

1.

Prelevarea eșantioanelor nu va depăși data de 31 decembrie a anului de punere în aplicare a programului. În cazul păsărilor domestice, prelevarea eșantioanelor va acoperi o perioadă adecvată pentru fiecare categorie de păsări, astfel cum a fost solicitat.

2.

În vederea economisirii resurselor, sunt recomandate eșantioanele prelevate în alte scopuri.

3.

Testarea eșantioanelor va avea loc la laboratoarele naționale pentru gripa aviară (NL) din statele membre sau la alte laboratoare autorizate de autoritățile competente și aflate sub controlul NL.

4.

Toate rezultatele (atât serologice, cât și virusologice) sunt trimise laboratorului comunitar de referință pentru gripa aviară (CRL) pentru colaționare. Un flux adecvat de informații trebuie asigurat. CRL acordă asistență tehnică și păstrează un stoc variat de reactivi de diagnostic.

5.

Toți virușii izolați de gripă aviară sunt depuși la CRL în conformitate cu legislația comunitară, cu excepția acordării unei derogări în conformitate cu punctul 4 din capitolul V (Diagnostic diferențial) din manualul de diagnostic stabilit prin Decizia 2006/437/CE a Comisiei (1). Virușii de subtip H5/H7 sunt transmiși fără întârziere și fac obiectul testelor standard de caracterizare (determinarea succesiunii nucleotidelor/IVPI) conform manualului de diagnostic.

6.

Ori de câte ori este posibil, NL-urile depun la CRL, seruri pozitive H5 sau H7 colectate de la Anseriforme în vederea înființării unei arhive pentru facilitarea dezvoltării unor teste ulterioare.

B.   Supravegherea pentru gripa aviară la păsările domestice

1.

Toate constatările pozitive sunt investigate retrospectiv la gospodărie, iar concluziile investigațiilor sunt raportate Comisiei și CRL.

2.

CRL furnizează protocoale specifice de însoțire a materialelor trimise CRL și tabele de raportare pentru strângerea datelor de supraveghere. În aceste tabele se menționează metodele de testare de laborator utilizate. Tabelele furnizate sunt utilizate pentru prezentarea rezultatelor într-un singur document.

3.

Eșantioanele de sânge pentru testele serologice sunt prelevate de la toate speciile de păsări domestice, inclusiv cele crescute în sisteme de tip varietate liberă, de la minimum 5 până la 10 păsări (cu excepția rațelor, a gâștelor și a prepelițelor) per gospodărie, și de la diverse amplasamente, în cazul în care există mai multe în cadrul unei gospodării. În cazul mai multor locații, numărul eșantioanelor per gospodărie trebuie majorat corespunzător. Se recomandă minimum 5 păsări per amplasament.

4.

Prelevarea eșantioanelor este răspândită pe întregul teritoriu al statului membru, astfel încât eșantioanele să fie considerate reprezentative pentru întregul stat membru, având în vedere:

(a)

numărul gospodăriilor de unde prelevează eșantioane (cu excepția rațelor, a gâștelor și a curcanilor); acel număr este definit astfel încât să asigure identificarea a minimum o gospodărie infectată în cazul în care prevalența gospodăriilor infectate este de minimum 5 %, cu o marjă de siguranță de 95 % (a se vedea tabelul 1); și

(b)

numărul păsărilor supuse prelevării de eșantioane din fiecare gospodărie este definit astfel încât să asigure o probabilitate de 95 % de identificare a minimum o pasăre pozitivă în cazul unei prevalențe de păsări seropozitive de ≥ 30 %.

5.

În baza evaluării riscului și a situației specifice în statul membru relevant, proiectarea prelevării eșantioanelor va lua, de asemenea, în calcul:

(a)

tipurile de producție și riscurile specifice aferente sunt raportate la producția unei game libere, creșterea în exterior și populația de păsări din curte, plus luarea în calcul a altor factori, cum ar fi varietatea vârstelor, utilizarea apelor de suprafață, o durată de viață relativ mai îndelungată, prezența mai multor specii în gospodărie sau alți factori relevanți;

(b)

numărul gospodăriilor de curcani, rațe și gâște supuse prelevării de eșantioane este definit pentru asigurarea unei identificări a minimum o gospodărie infectată în cazul unei prevalențe a gospodăriilor infectate de minimum 5 %, cu o marjă de siguranță de 99 % (a se vedea tabelul 2);

(c)

în cazul existenței unui număr semnificativ de gospodării care produc vânat, ratite și prepelițe într-un stat membru, acestea ar trebui incluse în program. Cu privire la prepelițe, doar crescătoriile de prepelițe adulte (sau cloști) vor face obiectul prelevării de eșantioane;

(d)

durata prelevării eșantioanelor coincide cu producția sezonieră. Cu toate acestea, în funcție de caz, prelevarea eșantioanelor se poate adapta altor perioade identificate la nivel local, pe parcursul cărora prezența altor păsări domestice într-o gospodărie ar putea determina un risc mai ridicat de introducere a bolii;

(e)

în cazul prezenței unui număr semnificativ de păsări domestice, supravegherea li se poate aplica și acestora;

(f)

statul membru trebuie să deruleze prelevarea de eșantioane pentru boala Newcastle, pentru menținerea statutului de țară care nu necesită vaccinarea împotriva bolii Newcastle; în conformitate cu Decizia 94/327/CE a Comisiei (2) poate utiliza aceste eșantioane prelevate de la populațiile crescătoriilor pentru supravegherea anticorpilor H5/H7.

Tabelul 1

Numărul de gospodării din care se prelevează probe pentru fiecare categorie de păsări domestice (cu excepția gospodăriilor de curcani, rațe și gâște)

Numărul de gospodării per categorie de păsări domestice per stat membru

Numărul de gospodării din care se prelevează probe

Până la 34

Toate

35-50

35

51-80

42

81-250

53

> 250

60


Tabelul 2

Numărul de gospodării cu curcani, rațe și gâște din care se prelevează probe

Numărul de gospodării per stat membru

Numărul de gospodării din care se prelevează probe

Până la 46

Toate

47-60

47

61-100

59

101-350

80

> 350

90

C.   Cerințe specifice pentru identificarea infecțiilor cu subtipurile H5/H7 de gripă aviară la rațe, gâște și prepelițe

1.

Eșantioane de sânge pentru teste serologice se prelevează de preferință de la păsări crescute în exterior, pe câmp.

2.

Din fiecare gospodărie selectată se prelevează 40-50 eșantioane de sânge pentru teste serologice.

3.

În cazul în care nu sunt prezente populații comerciale, supravegherea se poate referi la populațiile de curte.

D.   Teste de laborator

1.

Testele de laborator se efectuează în conformitate cu manualul de diagnosticare a gripei aviare (Decizia 2006/437/CE) care stabilește procedurile de confirmare și diagnosticare diferențiată a gripei aviare (incluzând examinarea serurilor de la rațe și gâște prin testul de inhibare a hemaglutinării (HI)].

2.

Cu toate acestea, în cazul testelor de laborator neprevăzute de manualul de diagnosticare a gripei aviare sau în Manualul OIE Terestru, statele membre vor furniza CRL datele necesare de validare, în paralel cu depunerea programului la Comisie, spre aprobare.

3.

Toate rezultatele serologice pozitive sunt confirmate de laboratoarele naționale pentru gripa aviară prin intermediul unui test de inhibare a hemaglutinării, folosind tulpini desemnate furnizate de laboratorul comunitar de referință pentru gripa aviară:

H5

(a)

test inițial folosind Struți/Danemarca/72420/96 (H5N2);

(b)

testarea tuturor rezultatelor pozitive folosind Rațe/Danemarca/64650/03 (H5N7) pentru eliminarea anticorpilor cros-reactivi N2.

H7

(a)

test inițial folosind Curcani/Anglia/647/77 (H7N7);

(b)

testarea tuturor rezultatelor pozitive folosind Grauri Africani/983/79 (H7N1) pentru eliminarea anticorpilor cros-reactivi N7.


(1)  JO L 237, 31.8.2006, p. 1.

(2)  JO L 146, 11.6.1994, p. 17.


ANEXA II

Instrucțiuni privind punerea în aplicare a programelor de supraveghere pentru gripa aviară la păsările sălbatice, care urmează să fie realizate în statele membre

A.   Obiective, cerințe generale și criterii de supraveghere

A1.   Obiective

Supravegherea virusologică pentru gripa aviară la păsările sălbatice este destinată identificării riscului de introducere a virușilor gripei aviare (LPAI și HPAI) la păsările domestice prin:

asigurarea identificării timpurii a HPAI H5N1 prin investigarea incidenței ridicate a morbidității și a mortalității la păsările sălbatice, în special la speciile selectate „cu risc ridicat”;

în cazul în care HPAI H5N1 este detectat la păsările sălbatice, atunci supravegherea păsărilor sălbatice moarte și vii este extinsă pentru stabilirea dacă păsările sălbatice de alte specii pot acționa ca purtători asimptomatici sau „specii de tip punte” (vezi partea E din prezenta anexă).

continuarea unei supravegheri „de bază” a diverselor specii de păsări vii migratoare, ca parte a monitorizării continue a virușilor LPAI. Anseriformele (păsările de apă) și charadriile (păsările de mal și pescărușii) vor reprezenta ținta principală de prelevare a eșantioanelor pentru identificarea existenței virușilor LPAI de subtipurile H5 și H7 (care în orice caz vor identifica de asemenea HPAI H5N1 și alte HPAI, în cazul prezenței). În special trebuie vizate „speciile cu risc mai ridicat”.

A2.   Cerințe și criterii generale

1.

Prelevarea eșantioanelor nu va depăși data de 31 decembrie a anului de implementare a programului.

2.

Testarea eșantioanelor se va desfășura la laboratoarele naționale pentru gripă aviară (NL) din statele membre sau la alte laboratoare autorizate de autoritățile competente și aflate sub controlul NL.

3.

Toate rezultatele sunt trimise laboratorului comunitar de referință pentru gripa aviară (CRL) pentru colaționare. Trebuie asigurat un flux adecvat de informații. CRL va asigura asistență tehnică și va păstra un stoc extins de reactivi de diagnosticare.

4.

Toți virușii de gripă aviară izolați în cazul păsărilor sălbatice sunt furnizați CRL în conformitate cu legislația Comunității, cu excepția cazului în care se acordă o derogare conform punctului 4 din capitolul V din manualul de diagnosticare a gripei aviare, prevăzut în Decizia 2006/437/CE. Virușii de subtip H5/H7 sunt transmiși fără întârziere și vor face obiectul testelor standard de caracterizare (determinarea succesiunii nucleotidelor/IVPI) conform manualului de diagnostic menționat.

B.   Supravegherea gripei aviare la păsările sălbatice

Proiectare și implementare

Cooperarea strânsă cu epidemiologii și ornitologii, precum și cu autoritatea competentă pentru conservarea naturii este asigurată pentru proiectarea supravegherii, asistarea la identificarea speciilor și optimizarea prelevării eșantioanelor. Proiectarea supravegherii se va adapta situației naționale în ceea ce privește selectarea speciilor supuse prelevării eșantioanelor, conform predominanței speciilor și dimensiunilor populației de păsări. Prelevarea eșantioanelor trebuie să ia în considerare caracterul sezonier al tiparelor de migrație, care variază în diverse state membre. Se va lua de asemenea în calcul comportamentul speciilor de păsări cu privire la căile de migrațiune, habitatele principale, conviețuirea și gradul de mixare pe parcursul migrației și rezultatele obținute cu ocazia supravegherii anterioare pe perioada 2003-2006. În plus, verificarea continuă și feedbackul se vor asigura pe parcursul supravegherii GA a păsărilor sălbatice de către grupul de lucru care analizează noile date, pe măsură ce acestea vor deveni disponibile.

Pentru H5N1 HPAI, toți acești factori sunt luați în considerare cu privire la probabilitatea expunerii păsărilor sălbatice la păsările domestice infectate și păsările sălbatice în zonele de epidemie și probabilitatea contactului păsărilor sălbatice cu păsările domestice în sistemele gospodăriilor de păsări din diverse state membre.

Pentru evaluarea acestor probabilități, graficele de decizie și tabelele din opinia EFSA (1), întocmite în colaborare cu Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene, pot reprezenta un instrument eficient pentru evaluarea locală a riscului de către statele membre, pentru adaptarea la o situație în derulare, în baza unei cooperări strânse și a schimbului de opinii între statele membre.

Sunt încurajate legăturile cu instituțiile de conservare/supraveghere a păsărilor. Prelevarea eșantioanelor, în funcție de caz, se efectuează sub supravegherea personalului acestor grupuri/stații, de către vânători și alte persoane cu experiență în domeniul ornitologic.

1.

Supravegherea pasivă a păsărilor sălbatice bolnave sau moarte se concentrează pe:

(a)

zone cu incidență ridicată a morbidității și a mortalității păsărilor sălbatice;

(b)

zonele apropiate de mare, lacuri și alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări moarte, în special dacă aceste cursuri de apă se află în aproprierea fermelor de păsări domestice;

(c)

păsări care aparțin speciilor identificate cu „risc ridicat” enumerate în partea D și alte păsări sălbatice care trăiesc în proximitatea acestora.

2.

În plus, investigațiile păsărilor sălbatice vii și moarte în zonele unde au fost identificate cazuri H5N1 se concentrează pe păsările:

(a)

sălbatice sau domestice pentru identificarea potențialilor purtători asimptomatici;

(b)

din zonele legate epidemiologic de aceste cazuri;

(c)

care au intrat în contact direct cu gospodăriile de păsări domestice (zona de protecție, zona de supraveghere și zona B), care pot funcționa ca „specii de tip punte”, în special cele enumerate în partea E.

3.

Supravegherea activă a păsărilor vii și clinic sănătoase și/sau clinic bolnave, rănite sau vânate (2) se va concentra pe:

(a)

păsările migratoare care aparțin speciilor anseriforme (păsările de apă) și charadriiforme (păsările de mal și pescărușii);

(b)

zonele identificate de concentrare și mixare a unui număr ridicat de păsări migratoare care implică diverse specii, în special acele zone aflate în aproprierea fermelor de păsări domestice;

(c)

o selecție a speciilor cu risc ridicat (3).

Proceduri de prelevare de eșantioane

1.

Eșantioane bucofaringiene și cloacale sunt prelevate pentru examinarea virusologică de la păsările aparent sănătoase. În cazul imposibilității prelevării de eșantioane cloacale de la păsările vii, eșantioane fecale proaspete prelevate cu atenție pot reprezenta o alternativă. Cu toate acestea, trebuie asigurată identificarea în cazul siturilor mixe frecventate de diverse specii de păsări.

2.

Eșantioanele cloacale și traheale/bucale și/sau țesuturile (și anume creierul, inima, plămânii, traheea, rinichii și intestinele) de la păsările sălbatice moarte sau împușcate sunt prelevate pentru izolarea virușilor și detectarea moleculară (PCR).

3.

O atenție deosebită se acordă depozitării și transportării eșantioanelor. Tampoanele sunt refrigerate imediat cu gheață sau pachete cu gel înghețat și sunt trimise imediat la laborator. Eșantioanele nu trebuie congelate decât în cazuri absolut necesare. Dacă este posibil, tampoanele trebuie amplasate în antibiotic sau un mediu specific de transportare a virușilor în care să fie complet imersate. Amplasarea eșantioanelor în mediul de transport trebuie realizată suplimentar față de refrigerare, și nu ca o alternativă la congelare. În absența acestui mediu, tampoanele trebuie returnate în carcasele acestora și transmise uscate. În cazul în care nu se garantează transportul rapid în termen de 48 de ore la laborator (într-un mediu de transport de 4 °C), eșantioanele trebuie congelate imediat, depozitate și transportate în zăpadă carbonică. Depozitarea și transportul eșantioanelor pot fi afectate de o varietate de factori, astfel încât metoda selectată trebuie să fie adecvată scopului.

4.

Procedurile de prelevare se vor desfășura în conformitate cu manualul de diagnosticare a gripei aviare (Decizia 2006/437/CE) care stabilește procedurile de confirmare și diagnosticare diferențiată a gripei aviare.

C.   Teste de laborator

1.

Testele de laborator se efectuează în conformitate cu manualul de diagnosticare a gripei aviare (Decizia 2006/437/CE) care stabilește procedurile de confirmare și diagnosticare diferențiată a gripei aviare.

2.

Cu toate acestea, în cazul testelor de laborator neprevăzute de manualul de diagnosticare a gripei aviare sau în Manualul OIE Terestru, statele membre furnizează CRL datele necesare de validare, în paralel cu depunerea programului la Comisie, spre aprobare.

3.

Toate eșantioanele prelevate cu ocazia supravegherii gripei aviare la păsările sălbatice sunt testate cât mai curând posibil prin tehnicile moleculare disponibile și în conformitate cu manualul de diagnosticare (Decizia 2006/437/CE). Aceste teste se efectuează exclusiv în laboratoare care pot garanta asigurarea calității și utilizarea metodelor recunoscute de CRL pentru gripa aviară. În plus, metodele utilizate trebuie să producă rezultate acceptabile în majoritatea testelor recente comparative ale laboratoarelor naționale. Examinarea inițială folosind gena M PCR este recomandată, cu testarea rapidă a cazurilor pozitive de H5 (în termen de două săptămâni), iar în cazul unor rezultate pozitive, analiza sitului de clivaj va trebui efectuată cât mai curând posibil pentru stabilirea existenței virusurilor gripei aviare foarte patogeni (HPAI) sau a virusurilor gripei aviare slab patogeni (LPAI). În cazul confirmării H5 HPAI, se impune efectuarea rapidă a unor analize suplimentare pentru stabilirea tipului N (chiar dacă acestea pot furniza exclusiv probe de eliminare a N1).

4.

La laborator, este permisă punerea în comun a până la cinci eșantioane prelevate din aceeași specie, prelevate de la același sit și în același timp, în cazul în care se poate asigura faptul că, în cazul unor rezultate pozitive, eșantioanele individuale pot fi identificate și retestate.

5.

Supravegherea serologică nu se va aplica investigațiilor de gripă aviară la păsările sălbatice deoarece metodele serologice nu pot distinge între tulpinile HP și LP, iar rezultatele legate de anticorpi nu permit inferența cu privire la locația unde păsările sălbatice au fost infectate. Cu toate acestea, supravegherea serologică poate fi importantă pentru studierea speciilor de păsări rezidente sau migratoare la care virușii H5/H7 sunt/au fost prevalenți (sau endemici). Această analiză se va efectua exclusiv de către laboratoare specializate cu utilizarea unei game selectate de antigeni pentru asigurarea identificării anticorpilor specifici de hemaglutinină (și anume pentru eliminarea posibilității unei interferențe a anticorpilor specifici N).

Lista speciilor de păsări sălbatice care prezintă un risc ridicat cu privire la gripa aviară (4)

Denumirea comună

Denumirea științifică

Lebăda mică

Cygnus columbianus

Lebăda de iarnă

Cygnus cygnus

Lebăda de vară

Cygnus olor

Gâște

Gâsca cu cioc scurt

Anser brachyrhynchus

Gâsca de semănătură

Anser fabalis

Gârlița mare (rasă europeană)

Anser albifrons albifrons

Gârlița mică

Anser erythropus

Gâsca de vară

Anser anser

Gâsca călugăriță

Branta leucopsis

Gâsca neagră

Branta bernicla

Gâsca cu gât roșu

Branta ruficollis

Gâsca canadiană

Branta canadensis

Rațe

Rața fluierătoare

Anas penelope

Rața mică

Anas crecca

Rața mare

Anas platyrhynchos

Rața sulițar

Anas acuta

Rața cârâitoare

Anas querquedula

Rața lingurar

Anas clypeata

Rața porumbacă

Marmaronetta angustirostris

Rața cu ciuf

Netta rufina

Rața cu cap castaniu

Aythya ferina

Rața moțată

Aythya fuligula

Nagâț

Nagâț

Vanellus vanellus

Ploier auriu

Pluvialis apricaria

Sitar de mal

Limosa limosa

Bătăuș

Philomachus pugnax

Pescăruși

Pescăruș râzător

Larus ridibundus

Pescăruș sur

Larus canus

Lista păsărilor din proximitatea păsărilor domestice (5)

Denumirea comună

Denumirea științifică

Probabilitatea contactului cu păsările domestice

Grupa 1.   

Specii strâns asociate producției de păsări domestice în Europa

Gâsca domestică

Anser anser domesticus

Ridicată

Domestic Mallard

Anas platyrhynchos

Ridicată

Rața mare domestică

Cairina moschata

Ridicată

Porumbelul de stâncă

Columba livia

Ridicată

Vrabia de casă

Passer domesticus

Ridicată

Grupa 2.   

Specii care pot împărți terenul fermei, considerate de asemenea păsări domestice în Europa de Nord

Ploierul auriu

Pluvialis apricaria

Redusă

Nagâțul

Vanellus vanellus

Medie

Pescărușul râzător

Larus ridibundus

Ridicată

Pescărușul sur

Larus canus

Ridicată

Pescărușul argintiu

Larus argentatus

Redusă

Porumbelul gulerat

Columba palumbus

Ridicată

Guguștiucul

Streptopelia decaocto

Ridicată

Fazanul

Phasianus colchicus

Ridicată

Ciocârliile

Alauda & Galerida spp.

Redusă

Fâse

 

Redusă

Codobatura

 

Medie

Cocoșarul

Turdus pilaris

Medie

Sturzul viilor

Turdus iliacus

Medie

Coțofana

Pica pica

Ridicată

Stăncuța

Corvus monedula

Ridicată

Cioara de semănătură

Corvus frugilegus

Medie

Cioara neagră

Corvus corone

Medie

Corbul

Corvus corax

Redusă

Graurul

Sturnus vulgaris

Ridicată

Graurul

Sturnus unicolor

Ridicată

Vrabia de casă

Passer domesticus

Ridicată

Vrabia de câmp

Passer montanus

Ridicată

Cintezoiul

 

Medie

Presură

Miliaria, Emberiza spp.

Medie

Grupa 3.   

Specii care pot împărți zonele umede cu păsările domestice de apă din Europa de Nord

Egreta

Egretta spp.

Redusă

Bâtlani

Ardea și alții spp.

Medie

Cormorani

Phalacrocorax carbo

Medie

Berze

Ciconia spp.

Redusă

Lebăda de vară

Cygnus olor

Medie

Gâsca de vară

Anser anser

Medie

Gâsca canadiană

Branta canadensis

Redusă

Rațe

Anas & Aythya spp.

Redusă

Rața sălbatică

Anas platyrhynchos

Ridicată

Lișița

Fulica atra

Medie

Găinușa de baltă

Gallinula chloropus

Medie


(1)  Avizul științific privind „Păsările migratoare și posibilul rol al acestora la răspândirea virusului gripei aviare foarte patogen” (EFSA, 12 mai 2006).

(2)  Vânătoarea cu respectarea dispozițiilor Directivei 79/409/CEE a Consiliului privind protejarea și conservarea tuturor păsărilor sălbatice.

(3)  A se furniza de către Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene.

(4)  Această listă nu este limitativă, ci este destinată identificării speciilor migratoare care pot prezenta un risc de introducere a gripei aviare în Comunitate, în baza tiparului migrației acestora care implică zone unde s-a înregistrat H5N1 HPAI la păsări sălbatice sau domestice. Se bazează pe avizul științific privind „Păsările migratoare și posibilul rol al acestora la răspândirea virusului gripei aviare foarte patogen” adoptat de Grupul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor al EFSA la 12 mai 2006 și pe lucrarea realizată de Comitetul ORNIS și contractorii Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene. Cu toate acestea, această listă poate fi actualizată ca urmare a rezultatelor studiilor științifice ulterioare, pe măsură ce vor deveni disponibile și în baza evaluării riscului, efectuată de autoritățile naționale, avându-se în vedere situația ornitologică specifică.

(5)  Această listă nu este limitativă, ci este destinată identificării speciilor rezidente sau migratoare de păsări din Europa care trăiesc în proximitatea păsărilor domestice (în special în nord-vestul Europei) și cu potențial teoretic de transmitere a HPAI H5N1 de la păsările sălbatice infectate asimptomatice („specii de tip punte”). Se bazează pe avizul științific privind „Păsările migratoare și posibilul rol al acestora la răspândirea virusului gripei aviare foarte patogen” adoptat de Grupul pentru sănătatea și bunăstarea animalelor al EFSA la 12 mai 2006 și pe lucrarea realizată de Comitetul ORNIS și contractorii Direcției Generale Mediu a Comisiei Europene (DG ENV). Cu toate acestea, această listă poate fi actualizată ca urmare a rezultatelor studiilor științifice ulterioare, pe măsură ce vor deveni disponibile. În special, DG ENV a însărcinat Wetland International și EURING cu revizuirea, actualizarea și extinderea analizei preliminare a speciilor cu risc ridicat și siturilor, cu privire la epidemiile de H5N1 din Europa în anul 2006 și pentru identificarea altor specii de păsări cu risc ridicat, care ar putea acționa ca „specii de tip punte” între păsările sălbatice și cele domestice și/sau oameni, în diverse părți ale Europei. Rezultatele sunt disponibile la sfârșitul lunii iunie 2007.

(http://ec.europa.eu/environment/nature/nature_conservation/focus_wild_birds/avian_influenza/pdf/avian_influenza_report.pdf). Ar trebui să asigure o listă preliminară de o mai ridicată siguranță a speciilor cu risc ridicat și risc de contact cu păsările domestice în UE și săsigure o abordare mai concentrată.


ANEXA III

„ANEXA IV

Image

Image

Image


Top