13.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 72/24

(1)

La data de 4 aprilie 2005, Comisia a primit o cerere de trimitere în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului („Regulamentul privind concentrările”) din partea Autorității finlandeze pentru concurență, căreia i s-au alăturat ulterior autoritățile Suediei, pe 22 aprilie 2005, Austriei, pe 26 aprilie 2005, și Franței, pe 28 aprilie 2005, pentru a analiza tranzacția.

(2)

Comisia a considerat că operațiunea propusă constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările și că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările. Așadar, Comisia a hotărât examinarea concentrării, iar la data de 18 mai 2005 a adoptat în această privință decizii în temeiul articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul privind concentrările, adresate Finlandei, Suediei, Austriei și Franței. Statele membre în cauză au pus la dispoziția Comisiei documentația necesară. Această informație a fost completată de către Omya prin înaintarea unei notificări la data de 4 august 2005.

(3)

Comisia a deschis procedurile în acest caz la data de 23 septembrie 2005. Comunicarea de obiecții a Comisiei a fost trimisă părții care a introdus notificarea la data de 2 mai 2006. Omya a trimis un răspuns pe 16 mai 2006. O versiune neconfidențială a comunicării de obiecții din partea Comisiei a fost pusă la dispoziția celor două părți interesate, CMI și Imerys, care au înaintat observații scrise.

(4)

O audiere a prezentului caz a avut loc la data de 18 mai 2006.

(5)

În scopul acordării unui timp suficient companiei Omya pentru a găsi soluții, la data de 17 mai 2006 a fost adoptată o decizie pe baza articolului 10 alineatul (3), adresată părții care a introdus notificarea, care prelungea cu două zile lucrătoare termenul-limită de înaintare a măsurilor corective.

(6)

În urma examinării detaliate, Comisia a conchis că operațiunea notificată ridică probleme în ceea ce privește compatibilitatea cu piața comună.

(7)

Pentru a înlătura problemele de concurență orizontală pe piața carbonaților de calciu ca material de cretare, Omya și J.M. Huber Corporation au înaintat Comisiei, la data de 23 mai 2006 (îmbunătățit la data de 3 iulie 2006), un pachet de angajamente care a fost considerat suficient în abordarea problemelor ridicate de această concentrare.

(8)

Așadar, a fost propusă autorizarea tranzacției notificate, aceasta fiind supusă unor condiții și obligații în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările.

(9)

Omya AG („Omya”) este o societate familială elvețiană, activă în producția și vânzarea mineralelor industriale (2), incluzând carbonații de calciu (3), folosiți în diferite industrii, i.e. a hârtiei, a vopselelor, a plasticului, a oțelului, a sticlei, și în agricultură. Vânzările din cadrul industriei hârtiei reprezintă o mare parte din veniturile Omya.

(10)

În cadrul SEE, compania americană J.M. Huber Corporation furnizează caolin, CCP, siliciu și silicat precipitat (PSS). Filialele Huber care fac obiectul acestei tranzacții reprezintă compania multinațională J.M. Huber Corporation („Huber CCP”) în domeniul producției și furnizării de CCP ca agenți de umplere obținuți prin instalații la fața locului pentru industria hârtiei. Compania achiziționată numără 12 uzine la fața locului CCP în întreaga lume, șase dintre acestea fiind situate în SEE. Uzinele CCP ale companiei Huber în cadrul SEE sunt situate în Finlanda (3 uzine) și în Suedia, Franța și Portugalia (fiecare numărând câte o uzină).

(11)

Tranzacția propusă afectează aprovizionarea cu:

(12)

În scopul evaluării prezentei tranzacții, Comisia a ajuns la concluzia că, în cadrul producerii și furnizării de minerale industriale pentru industria hârtiei, carbonații de calciu ca material de umplere (CCP, GCC și amestecuri GCC/CCP) și carbonații de calciu ca agenți de cretare (CCP, GCC și amestecuri GCC/CCP) constituie două piețe distincte ale produselor în cauză.

(13)

Comisia a ajuns la concluzia că, în scopul evaluării prezentei tranzacții, piețele geografice relevante sunt definite prin identificarea fabricilor de hârtie care dețin soluții alternative viabile similare pentru aprovizionare. Instalațiile de producție sunt considerate alternative veritabile de aprovizionare pentru o fabrică de hârtie în funcție de logistică și de cât de departe se află față de fabrica de hârtie respectivă. Distanța dincolo de care o instalație de minerale dată nu poate fi considerată o alternativă de aprovizionare veritabilă depinde de experiența trecută în ceea ce privește transportul fiecărei instalații, de modurile disponibile de transport (drumuri, căi ferate, nave sau combinații ale acestora) și de tipul de carbonați de calciu produși (CCP, GCC).

(14)

Piețele geografice relevante sunt după cum urmează:

(15)

Comisia consideră că tarifele concurențiale ale carbonaților ca material de umplere pentru industria hârtiei depind de localizarea celei mai bune alternative a fiecărui client.

(16)

Atunci când părțile care fuzionează dețin instalații competitive cu suprafețe de vânzări care se intersectează, fuziunea poate cauza creșterea prețurilor. Atunci când cea mai bună alternativă a clienților uneia dintre părțile care fuzionează o reprezintă instalația de minerale aparținând celeilalte părți care fuzionează, părțile au posibilitatea și motivația de a crește prețurile. Totuși, când o instalație concurentă părților care fuzionează este suficient de apropiată de locația clientului, prezența acestei alternative poate determina o constrângere concurențială suficientă astfel încât efectul asupra prețului să nu se materializeze. Pentru unele fabrici de hârtie, analiza concurențială este influențată de posibilitatea de găzduire a unei instalații CCP ca agent de umplere la fața locului. Totuși, în cazul de față, impactul concurențial nu este afectat material de poziția Comisiei, care poate considera sau nu că CCP ca agenți de umplere obținuți la fața locului reprezintă sau nu o alternativă viabilă ce determină aprovizionarea cu CCP sau GCC din comerț.

(17)

Comisia a identificat două mari categorii de consumatori. Din prima categorie fac parte fabricile de hârtie care sunt aprovizionate în mod curent cu CCP ca agenți de umplere obținuți prin instalații la fața locului. Din a doua categorie fac parte fabricile de hârtie care se aprovizionează din comerț. Comisia și-a concentrat evaluarea concurențială pe clienții efectivi ai părților care fuzionează.

(18)

Comisia a identificat pentru fiecare client un set de alternative viabile de instalații de exploatare minerală bazate pe distanțe maxime de transport pe care fiecare instalație de producere le poate suporta. Aceste distanțe au fost furnizate de baza de date extinsă stabilită de către Comisie. Utilizând informații despre transportul de CCP și GCC pentru 2004 (4), Comisia a efectuat de asemenea un studiu econometric (alegând un model distinct), pentru a prevedea probabilitatea că un client ar alege o altă instalație de exploatare minerală în cazul în care furnizorul său curent ar ridica prețul. Rezultatele au permis Comisiei determinarea modalităților de substituire între diferiții producători de carbonați de calciu pentru industria hârtiei.

(19)

În ceea ce privește aprovizionarea curentă cu CCP ca agenți de umplere, indiferent dacă furnizorul este Huber sau Omya, tranzacția a fost considerată fără efect imediat. Furnizorii de CCP ca agenți de umplere obținuți la fața locului dețin contracte exclusive pe termen lung cu fabricile de hârtie gazdă (în general pentru 7-10 ani), care garantează un volum minim pentru fiecare instalație de CCP. O formulă de preț având la bază un preț negociat la începutul fiecărui contract determină schimbările de preț anuale pe întreaga durată a contractului. De obicei, formula depinde de factorii de cost, cum ar fi: prețul pietrei de var, al electricității, salariile și inflația, care nu sunt afectate de tranzacții. S-a pus problema dacă tranzacția va avea sau nu efecte secundare asupra acestor clienți la expirarea contractului pe termen lung. Investigația a arătat că este foarte puțin probabil ca tranzacția să aibă un impact semnificativ asupra reînnoirii contractelor curente referitoare la CCP ca agenți de umplere obținuți la fața locului.

(20)

Pentru viitorii clienți la fața locului, tranzacția înlătură un furnizor cu o abilitate dovedită de a gestiona și de a conduce proiecte pentru aprovizionarea în cadrul SEE cu CCP ca agenți de umplere obținuți la fața locului. Cu toate acestea, investigația a relevat faptul că tranzacția nu va conduce la schimbări semnificative de preț pentru acești clienți, întrucât numărul de furnizori viabili care oferă soluții pentru obținerea CCP ca agenți de umplere la fața locului este suficient pentru a exercita o presiune concurențială. Acest lucru este valabil și pentru soluții de obținere a carbonaților ca agenți de cretare obținuți la fața locului.

(21)

Pentru clienții care se aprovizionează din comerț, chiar dacă pot opta pentru CCP ca agenți de umplere obținuți la fața locului, Comisia a considerat că o instalație localizată la o anumită distanță de o fabrică de hârtie reprezintă o opțiune viabilă pentru ambele CCP sau GCC ca agenți de umplere. În urma examinării opțiunilor de aprovizionare cu CCP ca agenți de umplere din comerț ale clienților companiei Omya, Comisia a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca acești clienți să fie afectați în mod negativ de această tranzacție, deoarece, în fiecare caz, aceștia au alternative viabile pentru CCP. Așadar, este puțin probabil ca înlăturarea companiei Huber ca agent concurent să împiedice în mod semnificativ concurența pentru clienții de CCP ca agenți de umplere ai Omya.

(22)

Mai mult decât atât, nu este foarte probabil ca Huber să reprezinte cea mai bună alternativă pentru clienții GCC folosiți ca agenți de umplere ai Omya. Acești clienți au fie o opțiune alternativă pentru GCC ca agenți de umplere, fie alternative CCP ca agenți de umplere ce nu par să prezinte nici un dezavantaj concurențial în comparație cu instalațiile CCP ca agenți de umplere ale Huber. Mai mult, rezultatele studiului econometric arată că Huber nu este, în general, cea mai bună alternativă. Astfel, este puțin probabil ca înlăturarea lui Huber în calitate de competitor să afecteze semnificativ concurența pentru clienții de GCC ca agenți de umplere ai Omya.

(23)

Pentru clienții de CCP din comerț ai companiei Huber, diferite instalații Omya de GCC ca agenți de umplere par să reprezinte alternative viabile. Totuși, Imerys este prezentă în Suedia atât pentru producția de CCP ca agenți de umplere, la Husum, cât și pentru producția de GCC ca agenți de umplere, la Tunadal. Mai mult, instalațiile SMI de CCP ca agenți de umplere sunt prezente în Finlanda la Lappeenranta, Myllykoski și Äänekoski. Toate aceste soluții alternative nu par să prezinte nici un dezavantaj concurențial în comparație cu instalațiile la fața locului de CCP ale Huber ca agenți de umplere, localizate în Suedia și în Finlanda. În plus, studiul econometric relevă faptul că, în ceea ce privește constrângerea concurențială exercitată de furnizorii de GCC ca agenți de umplere din comerț, este puțin probabil ca aceasta să fie mai redusă decât cea exercitată de furnizorii CCP ca agenți de umplere din comerț asupra altor furnizori de agenți de umplere din comerț. Astfel, este puțin probabil ca înlăturarea Omya în calitate de competitor să împiedice concurența pentru clienții Huber de CCP ca agenți de umplere.

(24)

În notificarea tranzacției propuse, Omya a susținut că piața pentru cretarea hârtiei nu va fi afectată de această tranzacție, întrucât Huber nu este activ în prezent pe această piață. Totuși, investigația pieței de către Comisie a relevat faptul că Huber produce CCP potrivit pentru folosirea în amestecuri GCC/CCP pentru cretare și că înaintase oferte pentru aprovizionarea cu produse CCP ca agenți de cretare.

(25)

În consecință, Comisia consideră Huber un potențial competitor pe piața carbonaților de calciu ca agenți de cretare, care în lipsa tranzacției ar putea deveni o forță concurențială eficientă în cadrul pieței de carbonați de calciu pentru cretare.

(26)

Așadar, Comisia a conchis că tranzacția propusă ar împiedica semnificativ concurența, în special prin întărirea poziției dominante a Omya în piețele de carbonați de calciu ca agenți de cretare pentru clienții vizați din sudul Finlandei.

(27)

Concluzia Comisiei se bazează pe următoarele argumente.

(28)

În primul rând, Omya reprezintă deja furnizorul dominant de carbonați de calciu pentru cretare pentru majoritatea clienților din Europa și Finlanda. Omya a furnizat o foarte mare parte din totalul carbonaților de calciu pentru cretare industriei hârtiei din cadrul SEE în 2004. Aceasta deține și controlează accesul la o foarte mare parte din rezervele SEE din materia brută necesară pentru producerea de GCC ca agenți de cretare și poate aproviziona fabricile de hârtie de pe toată suprafața SEE. Dată fiind poziția sa dominantă și controlul asupra aprovizionării cu materie brută, Omya este inevitabil partenerul de afaceri al fabricilor de hârtie care au nevoie să achiziționeze carbonații de calciu ca agenți de cretare din Europa și, mai ales, din Finlanda.

(29)

În al doilea rând, Huber are posibilitatea de a intra pe piața de cretare a hârtiei datorită tehnologiei de aditivi CCP pentru cretare. Comisia a evaluat în special măsura în care (1) tehnologia de aditivi CCP a companiei Huber este pregătită pentru comercializare, (2) Huber crede în viabilitatea comercială a propunerii sale la o scară mai largă și (3) Huber ar avea o capacitate de producție suficientă pentru instalația CCP la fața locului de la Kuusankoski pentru a intra pe piață. Analiza Comisiei a avut, de asemenea, în vedere (4) costurile de investiții ale companiei Huber pentru a intra pe piața carbonaților de calciu pentru cretare. Comisia a susținut că, anterior angajării în negocierile de fuziune cu Omya, Huber plănuia să pătrundă semnificativ pe piața de cretare a hârtiei și ar fi făcut acest lucru la momentul oportun, datorită tehnologiei de aditivi CCP pentru cretare.

(30)

Locația instalației de la Kuusankoski ar permite companiei Huber să aprovizioneze, de asemenea, alți clienți Omya localizați în sudul Finlandei. Acești clienți, care se aprovizionează în prezent cu carbonați de calciu pentru cretare de la Omya, ar putea avea în vedere ca măcar o parte din aprovizionare să fie făcută de la instalația Huber din Kuusankoski. Comisia a identificat un număr de clienți pentru care instalația Huber din Kuusankoski ar fi mult mai aproape decât cea mai apropiată instalație SMI sau Imerys („clienți vizați”).

(31)

În al treilea rând, Huber ar fi o forță competitivă eficientă care ar putea foarte probabil să influențeze semnificativ comportamentul Omya pe piața carbonatului de calciu pentru cretarea hârtiei. Având în vedere structura pieței din Finlanda și faptul că singurul competitor rămas, SMI, este destul de slab în ceea ce privește cota de piață, având și dezavantaje din punctul de vedere al locației, Comisia consideră că este foarte probabil ca, având în vedere capacitatea Huber din Kuusankoski, aceasta să influențeze oferta Omya de carbonați de calciu pentru cretare pentru clienții finlandezi identificați. Comisia relevă de asemenea că nu există alți potențiali competitori care ar putea menține o presiune concurențială suficientă în sudul Finlandei.

(32)

Având în vedere motivele de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că tranzacția propusă ar influența semnificativ concurența, în special prin întărirea poziției dominante a Omya pe piața de carbonați de calciu pentru cretare pentru clienții vizați din sudul Finlandei.

(33)

În cele din urmă Comisia a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca prezenta tranzacție să genereze probleme de congestionare sau să mărească probabilitatea ca firmele să-și poată coordona comportamentul cu efectul creșterii prețurilor deasupra nivelurilor de concurență.

(34)

Pentru a înlătura problemele de concurență orizontală menționate mai sus în cadrul pieței de carbonați de calciu pentru cretare, Omya și J.M. Huber Corporation au înaintat Comisiei, la data de 23 mai 2006, un pachet de angajamente. Pachetul conținea două propuneri alternative de angajamente, prima constând în renunțarea la instalația CCP la fața locului de la Kuusankoski și la tehnologia de aditivi pentru cretare, iar al doilea, doar în renunțarea la tehnologie.

(35)

Comisia a decis alegerea pentru testul de piață a primei propuneri alternative de angajament (renunțarea la instalația de CCP la fața locului din Kuusankoski, Finlanda, și la tehnologia de aditivi CCP pentru cretare a companiei Huber). Testul de piață a fost trimis la un total de 11 clienți și 4 competitori care au fost implicați în investigația acestei tranzacții, toți aceștia trimițând un răspuns (5). Răspunsul la testul de piață a fost diferit. În timp ce clienții au considerat în mare parte că angajamentul poate înlătura problemele concurențiale identificate de către Comisie, competitorii și-au exprimat rezerva în ceea ce privește anvergura soluției propuse și au sugerat îmbunătățiri pentru ca angajamentul să rezolve satisfăcător problemele de concurență ridicate de către Comisie (6).

(36)

În ceea ce privește primul angajament alternativ, Comisia a estimat măsura în care renunțarea la instalația de CCP ca agenți de umplere de la Kuusankoski și la tehnologia oferită ar permite unui cumpărător potrivit al pachetului să dobândească potențialul unei forțe competitive în cadrul pieței de CCP pentru cretare, în comparație cu potențialul pe care Huber l-ar fi avut în lipsa prezentei tranzacții.

(37)

Comisia a conchis că primul angajament alternativ (renunțarea la instalația de CCP la fața locului din Kuusankoski și la tehnologie), prin care cumpărătorul potrivit are acces atât la capacitatea de producție suplimentară, cât și la tehnologia necesară și la cooperarea încheiată cu fabrica-gazdă, plasează cumpărătorul într-o poziție similară celei pe care o deține Huber în prezent, incluzând avantajul unui furnizor în exercițiu care nu va avea nevoie să construiască o nouă instalație în eventualitatea reînnoirii contractului. Așadar, această alternativă ar asigura cel mai bine viabilitatea acestui angajament și lansarea unui produs competitiv veritabil pe piața de carbonați de calciu pentru cretare.

(38)

Comisia a considerat mai departe că, în evaluarea abilității și motivației instalației CCP la fața locului din Kuusankoski și a tehnologiei la care s-a renunțat, neîntreruperea activității ca forță competitivă și restabilirea concurenței pe piață în competiție cu Omya și alți competitori depinde, în mare parte de identitatea cumpărătorului. Așadar, un cumpărător potrivit pentru prezentul caz ar fi un cumpărător care deține deja resursele financiare și și-a dovedit profesionalismul.

(39)

În consecință, Comisia a conchis că primul angajament alternativ propus, renunțarea la instalația CCP la fața locului din Kuusankoski, împreună cu renunțarea la tehnologia de cretare a companiei Huber (având în vedere îmbunătățirile propuse de părți la data de 3 iulie 2006), ar restabili concurența eficientă în cadrul pieței de carbonați de calciu pentru cretare pentru clienții vizați din sudul Finlandei prin restabilirea constrângerii concurențiale pentru carbonații de calciu ca agenți de cretare Omya, determinată de tehnologia de aditivi CCP a companiei Huber, care ar fi fost altfel pierdută în urma operațiunii de concentrare, cum a fost inițial notificat.

(40)

Având în vedere motivele menționate mai sus, evaluate individual sau corelate, Comisia a ajuns la concluzia că angajamentele înaintate de către Omya și J.M. Huber sunt suficiente pentru a veni în întâmpinarea problemelor ridicate de această operațiune de concentrare.

(41)

Așadar, decizia Comisiei declară tranzacția notificată compatibilă cu piața comună și cu mecanismele SEE în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul pentru fuziuni.