52021IP0238

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021IP0238 - EN

Document 52021IP0238

Help

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2021 referitoare la inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual (2020/2017(INI))

OJ C 15, 12.1.2022, p. 28–44 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

12.1.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 15/28

P9_TA(2021)0238

Inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual

Rezoluția Parlamentului European din 19 mai 2021 referitoare la inteligența artificială în educație, cultură și sectorul audiovizual (2020/2017(INI))

(2022/C 15/04)

Parlamentul European,

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolele 165, 166 și 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind conturarea viitorului digital al Europei (1),

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018 privind decalajul digital dintre femei și bărbați (2),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iunie 2018 de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027: reforma sistemelor de educație și formare în era digitală (COM(2020)0624),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 referitoare la crearea unui Spațiu european al educației până în 2025 (COM(2020)0625),

—	având în vedere raportul Comisiei din 19 februarie 2020 privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere ale inteligenței artificiale, ale internetului obiectelor și ale roboticii (COM(2020)0064),

—	având în vedere Cartea albă a Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (COM(2020)0065),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2018 intitulată „Inteligența artificială pentru Europa” (COM(2018)0237),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022),

—	având în vedere raportul din 8 aprilie 2019 al Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială al Comisiei, intitulat „Ethics Guidelines for Trustworthy AI” (Îndrumar etic pentru o inteligență artificială fiabilă),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 iunie 2018 referitoare la modernizarea educației în UE (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene (7),

—	având în vedere nota de informare a Departamentului său tematic pentru politici structurale și de coeziune din mai 2020 privind utilizarea inteligenței artificiale în sectoarele culturale și creative,

—	având în vedere analiza aprofundată a Departamentului său tematic pentru politici structurale și de coeziune din mai 2020 privind utilizarea inteligenței artificiale în sectorul audiovizual,

—	având în vedere studiul Departamentului său tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale din aprilie 2020 privind educația și încadrarea în muncă a femeilor în domeniul științei, al tehnologiei și al economiei digitale, inclusiv IA și influența sa asupra egalității de gen,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0127/2021),

întrucât tehnologiile inteligenței artificiale (IA), care pot avea un impact direct asupra societăților noastre, sunt dezvoltate într-un ritm rapid și sunt utilizate din ce în ce mai mult în aproape toate domeniile vieților noastre, inclusiv în educație, cultură și sectorul audiovizual; întrucât o IA etică poate contribui la îmbunătățirea productivității muncii și la accelerarea creșterii economice;

B.	întrucât dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA, inclusiv a software-urilor, a algoritmilor și a datelor utilizate și produse de aceasta, ar trebui să respecte principiile etice ale transparenței, explicabilității, echității, asumării răspunderii și responsabilității;

C.	întrucât investițiile publice în IA în Uniune au rămas cu mult în urma celor din alte economii majore; întrucât investițiile insuficiente în IA vor afecta probabil competitivitatea Uniunii în toate sectoarele;

D.	întrucât o abordare integrată a IA și disponibilitatea, colectarea și interpretarea unor date de înaltă calitate, de încredere, echitabile, transparente, fiabile, sigure și compatibile sunt esențiale pentru dezvoltarea unei IA etice;

E.	întrucât articolul 21 din Cartă interzice discriminarea pe o gamă largă de motive; întrucât formele multiple de discriminare nu ar trebui să fie reproduse în dezvoltarea, implementarea și utilizarea sistemelor IA;

F.	întrucât egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii, consacrat în tratate, și ar trebui să se regăsească în toate politicile Uniunii, inclusiv în domeniul educației, culturii și audiovizualului, precum și în dezvoltarea unor tehnologii precum IA;

întrucât experiențele anterioare, în special în domeniul tehnic, au arătat că evoluțiile și inovațiile se bazează adesea pe date masculine și că nevoile femeilor nu sunt pe deplin reflectate; întrucât abordarea acestor prejudecăți necesită o vigilență sporită, soluții tehnice și dezvoltarea unor cerințe clare de echitate, responsabilitate și transparență;

întrucât seturile de date incomplete și inexacte, lipsa unor date defalcate pe gen și algoritmii incorecți pot distorsiona utilizarea unui sistem de IA și pot pune în pericol realizarea egalității de gen în cadrul societății; întrucât datele referitoare la categoriile sociale defavorizate și la formele de discriminare intersecțională tind să fie incomplete sau chiar să lipsească;

întrucât inegalitățile, stereotipurile și discriminările de gen pot fi create și reproduse și prin intermediul limbajului și al imaginilor diseminate de mass-media și de aplicațiile bazate pe IA; întrucât educația, programele culturale și conținutul audiovizual influențează considerabil modelarea convingerilor și valorilor oamenilor și constituie un instrument fundamental pentru combaterea stereotipurilor de gen, reducând decalajul de gen în sectorul digital și stabilind modele solide de urmat; întrucât trebuie instituit un cadru etic și de reglementare înainte de a pune în aplicare soluții automatizate pentru aceste domenii-cheie în societate;

întrucât știința și inovarea pot aduce beneficii extrem de importante, în special pentru cei care au rămas cel mai mult în urmă, cum ar fi femeile și fetele care trăiesc în regiuni îndepărtate; întrucât educația în domeniul științei este importantă pentru dobândirea competențelor, găsirea unui loc de muncă decent și adaptarea la locurile de muncă ale viitorului, precum și pentru eliminarea stereotipurilor de gen potrivit cărora acest domeniu este destinat în mod tipic bărbaților; întrucât știința și gândirea științifică sunt esențiale pentru cultura democratică, aceasta având la rândul său un rol fundamental în promovarea egalității de gen;

întrucât o femeie din zece din Uniune a suferit deja de o formă de violență cibernetică de la vârsta de 15 ani și întrucât hărțuirea cibernetică rămâne o preocupare în dezvoltarea IA, inclusiv în educație; întrucât violența cibernetică este, adesea, îndreptată împotriva femeilor din viața publică, cum ar fi activistele, femeile din lumea politică și alte persoane publice; întrucât IA și alte tehnologii emergente pot juca un rol important în prevenirea violenței cibernetice împotriva femeilor și a fetelor și în educarea oamenilor;

întrucât Uniunea și statele sale membre au responsabilitatea deosebită de a exploata, a promova și a spori valoarea adăugată a tehnologiilor IA, precum și de a se asigura că aceste tehnologii sunt sigure și sunt în slujba bunăstării și interesului general al cetățenilor europeni; întrucât aceste tehnologii pot avea o contribuție uriașă la realizarea obiectivului nostru comun de a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri și de a promova prosperitatea în Uniune, contribuind la elaborarea unor strategii mai bune și la inovare într-o serie de domenii, și anume în educație, cultură și sectorul audiovizual;

M.	întrucât IA se bazează în cea mai mare parte pe software cu sursă deschisă, ceea ce înseamnă că codurile sursă respective pot fi inspectate, modificate și îmbunătățite;

întrucât pot fi necesare anumite ajustări ale instrumentelor juridice specifice existente ale Uniunii pentru a reflecta transformarea digitală și pentru a aborda noile provocări generate de utilizarea tehnologiilor IA în educație, în sectorul cultural și cel audiovizual, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, combaterea discriminării, promovarea egalității de gen, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), protecția mediului și drepturile consumatorilor;

O.	întrucât este important să se ofere sectorului audiovizual acces la datele provenite de la platforme globale și actori majori pentru a asigura condiții de concurență echitabile;

întrucât IA și aplicațiile sau invențiile viitoare realizate cu ajutorul IA pot avea o natură duală, la fel ca orice altă tehnologie; întrucât IA și tehnologiile conexe generează multe preocupări legate de etica și transparența dezvoltării, implementării și utilizării lor, în special privind colectarea, utilizarea și diseminarea datelor; întrucât beneficiile și riscurile tehnologiilor IA în educație, cultură și sectorul audiovizual trebuie evaluate cu atenție, iar efectele lor asupra tuturor aspectelor societății trebuie analizate în mod amănunțit și continuu, fără a le submina potențialul;

Q.	întrucât educația este menită să îndeplinească potențialul uman, să genereze creativitate și să conducă la schimbări sociale autentice, în vreme ce utilizarea greșită a sistemelor IA bazate pe date poate împiedica dezvoltarea umană și socială;

întrucât educația și oportunitățile educaționale sunt un drept fundamental; întrucât dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA în sectorul educației ar trebui să fie considerate de mare risc și să fie supuse unor cerințe mai stricte privind siguranța, transparența, echitatea și asumarea răspunderii;

întrucât conectivitatea de înaltă calitate, rapidă, sigură și omniprezentă, rețelele în bandă largă de mare capacitate, expertiza în domeniul tehnologiei informației, competențele digitale, echipamentele și infrastructura digitală, precum și acceptarea societală și un cadru de politici specific și favorabil sunt unele dintre condițiile prealabile pentru o implementare pe scară largă și de succes a IA în Uniune; întrucât este esențial ca aceste infrastructuri și echipamente să fie utilizate în mod egal în întreaga Uniune pentru a aborda decalajul digital persistent dintre regiunile sale și dintre cetățenii săi;

întrucât abordarea disparității de gen în studiile din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM) este absolut necesară pentru a asigura reprezentarea egală și echitabilă a întregii societăți la dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA, inclusiv a software-ului, a algoritmilor și a datelor utilizate și produse de acestea;

întrucât este esențial să se asigure că toți cetățenii Uniunii dobândesc competențele necesare de la o vârstă timpurie pentru a înțelege mai bine capacitățile și limitele IA, a se pregăti mai bine pentru o prezență tot mai mare a IA și a tehnologiilor conexe în toate aspectele activității umane și a putea să exploateze pe deplin oportunitățile pe care acestea le oferă; întrucât dobândirea pe scară largă a competențelor digitale în toate segmentele societății din Uniune este o condiție prealabilă pentru a realiza o transformare digitală echitabilă și benefică pentru toți;

V.	întrucât statele membre trebuie să investească în educația digitală și în domeniul mass-mediei, să doteze școlile cu infrastructură adecvată și echipamentele terminale necesare și să acorde mai multă importanță transmiterii de aptitudini și competențe digitale în programele de învățământ;

întrucât IA și tehnologiile conexe pot fi utilizate pentru a îmbunătăți metodele de învățare și de predare, în special ajutând sistemele de educație să utilizeze date corecte pentru a îmbunătăți echitatea și calitatea educației, promovând în același timp programe personalizate și un acces mai bun la educație și îmbunătățind și automatizând anumite sarcini administrative; întrucât accesul egal și echitabil la tehnologiile digitale și la conectivitatea de mare viteză sunt necesare pentru ca utilizarea IA să fie benefică pentru întreaga societate; întrucât este deosebit de important să se garanteze că educația digitală este accesibilă tuturor, inclusiv celor care provin din medii defavorizate și persoanelor cu dizabilități; întrucât rezultatele învățării nu depind de tehnologie în sine, ci de modul în care profesorii pot utiliza tehnologia în moduri relevante din punct de vedere pedagogic;

întrucât IA are un potențial deosebit de a oferi soluții la provocările de zi cu zi cu care se confruntă sectorul educației, cum ar fi personalizarea învățării, monitorizarea dificultăților de învățare, automatizarea conținutului/cunoștințelor specifice unei materii, furnizarea de formare profesională mai bună și sprijinirea tranziției către o societate digitală;

Y.	întrucât IA ar putea avea aplicații practice care ar reduce munca administrativă a cadrelor didactice și a instituțiilor de învățământ, lăsându-le astfel mai mult timp pentru activitățile lor centrale de predare și de învățare;

Z.	întrucât noile aplicații bazate pe IA din educație facilitează progresul în diverse discipline, cum ar fi învățarea limbilor străine și matematica;

AA.	întrucât experiențele de învățare personalizate oferite de IA pot nu numai să contribuie la creșterea motivației elevilor și să îi ajute să își atingă potențialul maxim, ci și să aibă un rol în reducerea ratelor de abandon școlar;

AB.	întrucât IA îi poate ajuta tot mai mult profesorii să își îmbunătățească eficacitatea, permițându-le să înțeleagă mai bine metodele și stilurile de învățare ale elevilor și ajutându-i să identifice tulburările de învățare și să evalueze mai bine progresele individuale;

AC.	întrucât de pe piața digitală a forței de muncă din Uniune lipsesc aproape jumătate de milion de experți în științele de tip big data și legate de analiza datelor, care sunt indispensabili pentru dezvoltarea și utilizarea unei AI de calitate și de încredere;

AD.

întrucât aplicarea IA în educație dă naștere unor preocupări legate de utilizarea etică a datelor, drepturile cursanților, accesul la date și protecția datelor personale și, prin urmare, prezintă riscuri în ceea ce privește drepturile fundamentale, cum ar fi crearea unor modele stereotipice ale profilurilor și comportamentului cursanților, ceea ce ar putea duce la discriminare sau la riscul de a face rău prin amplificarea practicilor pedagogice rele;

AE.	întrucât cultura joacă un rol central în utilizarea tehnologiilor IA pe scară largă și apare ca o disciplină esențială pentru patrimoniul cultural, datorită dezvoltării unor tehnologii și instrumente inovatoare și aplicării eficiente a acestora pentru a răspunde nevoilor sectorului;

AF.

întrucât tehnologiile IA pot fi utilizate cu scopul de a promova și a proteja patrimoniul cultural, inclusiv utilizând instrumente digitale pentru conservarea siturilor istorice și găsind modalități inovatoare prin care seturile de date ale artefactelor culturale deținute de instituțiile culturale din întreaga Uniune să devină mai ușor accesibile pe scară mai largă, permițându-le în același timp utilizatorilor să exploreze un volum foarte mare de conținut cultural și creativ; întrucât promovarea standardelor și a cadrelor de interoperabilitate este esențială în această privință;

AG.

întrucât utilizarea tehnologiilor IA pentru conținutul cultural și creativ, în special conținutul media și recomandările de conținut personalizate, ridică probleme legate de protecția datelor, discriminare și diversitatea culturală și lingvistică, riscă să producă rezultate discriminatorii bazate pe date de intrare părtinitoare și ar putea reduce diversitatea opiniilor și pluralismul mass-mediei;

AH.

întrucât recomandările de conținut personalizate care sunt bazate pe IA pot adesea să vizeze mai bine nevoile specifice ale persoanelor, inclusiv preferințele culturale și lingvistice; întrucât IA poate contribui la promovarea diversității lingvistice în Uniune, precum și la o difuzare pe scară mai largă a operelor audiovizuale europene, mai ales prin subtitrarea și dublarea automată a conținutului audiovizual în alte limbi; întrucât disponibilitatea conținutului media în toate limbile este, prin urmare, fundamentală pentru a sprijini diversitatea culturală și lingvistică;

AI.	întrucât IA stimulează inovarea în redacțiile de știri prin automatizarea diverselor sarcini de rutină, prin interpretarea datelor și chiar prin generarea știrilor, cum ar fi prognozele meteorologice și rezultatele sportive;

AJ.	întrucât, dată fiind diversitatea lingvistică din Europa, promovarea lingvisticii computaționale pentru IA bazată pe drepturi reprezintă un potențial de inovare specific pentru realizarea, la nivel global, a unor schimburi culturale și de informații democratice și nediscriminatorii în era digitală;

AK.

întrucât tehnologiile IA ar putea avea un impact benefic asupra educației pentru nevoi speciale, precum și asupra accesibilității conținutului cultural și creativ pentru persoanele cu dizabilități; întrucât IA permite soluții precum recunoașterea vocală, asistența virtuală și reprezentările digitale ale obiectelor fizice; întrucât creațiile digitale contribuie deja la punerea acestor conținuturi la dispoziția persoanelor cu dizabilități;

AL.	întrucât aplicațiile IA sunt omniprezente în sectorul audio-vizual, în special pe platformele de conținut audio-vizual;

AM.	întrucât tehnologiile IA contribuie așadar la crearea, planificarea, gestionarea, producția, distribuția, localizarea și consumul produselor mass-media audiovizuale;

AN.

întrucât, deși IA poate fi utilizată pentru a genera conținut fals, cum ar fi materialele „deepfake”, care cresc exponențial și constituie o amenințare iminentă pentru democrație, ea poate fi utilizată și ca un instrument neprețuit pentru a identifica și combate imediat această activitate răuvoitoare, de exemplu prin verificarea faptelor în timp real sau prin etichetarea conținutului; întrucât majoritatea materialelor de tip „deepfake” sunt ușor de recunoscut; întrucât, în același timp, instrumentele de detectare bazate pe IA pot, în general, marca și filtra cu succes acest conținut; întrucât nu există un cadru juridic în această privință,

Observații generale

subliniază importanța strategică a IA și a tehnologiilor conexe pentru Uniune; subliniază că abordarea IA și a tehnologiilor conexe trebuie să fie centrată pe factorul uman și ancorată în drepturile omului și în etică, astfel încât IA să devină cu adevărat un instrument în serviciul oamenilor, al binelui comun și al interesului general al cetățenilor;

subliniază că dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA în educație, cultură și sectorul audiovizual trebuie să respecte pe deplin drepturile, libertățile și valorile fundamentale, printre care demnitatea umană, viața privată, protecția datelor cu caracter personal, nediscriminarea și libertatea de exprimare și de informare, precum și diversitatea culturală și DPI, astfel cum sunt consacrate în tratatele UE și în Cartă;

afirmă că educația, cultura și sectorul audiovizual sunt domenii sensibile în ceea ce privește utilizarea IA și a tehnologiilor aferente, deoarece pot influența pietrele de temelie ale drepturilor fundamentale și ale valorilor societății noastre; subliniază, prin urmare, că ar trebui respectate principiile etice la dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA și a tehnologiilor conexe în aceste sectoare, inclusiv a programelor informatice, a algoritmilor și a datelor utilizate și produse de acestea;

reamintește că algoritmii și IA ar trebui să fie „etici de la stadiul conceperii”, fără prejudecăți încorporate, astfel încât să garanteze o protecție maximă a drepturilor fundamentale;

reafirmă importanța de a dezvolta IA și tehnologii conexe pentru învățarea profundă care să fie de calitate, compatibile și favorabile incluziunii și să respecte și să apere valorile Uniunii, în special egalitatea de gen, multilingvismul și condițiile necesare pentru dialogul intercultural, deoarece utilizarea unor date de slabă calitate, învechite, incomplete sau incorecte poate conduce la previziuni slabe și la discriminare și părtinire; subliniază că este esențial să se dezvolte capacități atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii pentru a îmbunătăți colectarea, siguranța, sistematizarea și transferabilitatea datelor, fără a afecta confidențialitatea; ia act de propunerea Comisiei de a crea un spațiu european unic al datelor;

reamintește că IA poate genera lipsă de imparțialitate și, prin urmare, diferite forme de discriminare pe motive de gen, rasă, culoare, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală; reamintește, în acest sens, că trebuie garantate drepturile tuturor persoanelor și că IA și tehnologiile conexe nu trebuie să fie discriminatorii în niciun fel;

subliniază că această lipsă de imparțialitate și această discriminare pot apărea din seturile de date care sunt deja părtinitoare și reflectă discriminarea existentă în societate; reamintește, în acest context, că este esențial să fie implicate părțile interesate relevante, inclusiv societatea civilă, pentru a împiedica includerea accidentală a prejudecăților de gen, sociale și culturale în algoritmii, sistemele și aplicațiile IA; subliniază că trebuie să se identifice modalități mai eficiente de reducere a subiectivității în sistemele de IA, în conformitate cu standardele etice și cu cele privind nediscriminarea; subliniază că seturile de date utilizate pentru antrenarea IA trebuie să fie cât mai extinse cu putință, pentru ca societatea să fie reprezentată cât mai bine și în modul cel mai relevant, că rezultatele ar trebui analizate pentru a evita orice formă de stereotipuri, discriminare și prejudecăți și, după caz, ar trebui să se recurgă la IA pentru a identifica și a corecta atitudinea părtinitoare umană atunci când aceasta se manifestă; invită Comisia să încurajeze și să faciliteze partajarea strategiilor de eliminare a subiectivității în cazul datelor;

invită Comisia și statele membre să aibă în vedere aspectele etice, inclusiv dintr-o perspectivă de gen, atunci când elaborează politici și legislație în domeniul IA și, dacă este necesar, să adapteze legislația în vigoare, incluzând orientări etice și programe ale Uniunii pentru utilizarea IA;

invită Comisia și statele membre să conceapă măsuri care să incorporeze pe deplin dimensiunea de gen, cum ar fi campanii de sensibilizare, formare și programe de învățământ, care ar trebui să îi informeze pe cetățeni cu privire la modul în care funcționează algoritmii și cum le afectează viața de zi cu zi; le solicită, de asemenea, să promoveze mentalități și condiții de lucru de egalitate din punctul de vedere al genului, care să conducă la dezvoltarea unor produse tehnologice și a unor medii de lucru mai incluzive; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure includerea competențelor digitale și a formării în domeniul IA în programele școlare și să le facă accesibile pentru toți, ca modalitate de a reduce decalajul de gen în sectorul digital;

10.

subliniază nevoia de a forma lucrătorii și educatorii care au de-a face cu IA, pentru a promova capacitatea de a identifica și a corecta practicile de discriminare de gen de la locul de muncă și din educație, precum și de a forma lucrătorii care dezvoltă sisteme și aplicații de IA pentru a identifica și elimina discriminarea de gen din sistemele și aplicațiile de IA pe care le dezvoltă; solicită stabilirea unor responsabilități clare în întreprinderi și în instituțiile de învățământ pentru a se asigura faptul că nu există discriminare de gen la locul de muncă sau în context educațional; subliniază că ar trebui utilizate imagini neutre din punctul de vedere al genului pentru IA și roboții folosiți în scopuri educaționale și culturale, cu excepția cazului în care genul constituie, dintr-un anumit motiv, un factor-cheie;

11.

subliniază importanța de a dezvolta și utiliza aplicații de IA în educație, cultură și sectorul audiovizual pentru a colecta date defalcate în funcție de gen și alte date privind egalitatea, precum și, dacă este necesar, de a aplica tehnici moderne de învățare automată pentru a elimina prejudecățile, cu scopul de a corecta stereotipurile de gen și prejudecățile de gen ce ar putea avea efecte negative;

12.

invită Comisia să includă educația în cadrul de reglementare pentru aplicațiile de IA cu grad ridicat de risc, având în vedere că este important ca educația să contribuie, în continuare, la binele public și dat fiind caracterul deosebit de sensibil al datelor referitoare la elevi, studenți și alți cursanți; subliniază că, în sectorul educației, această implementare ar trebui să implice cadrele didactice, cursanții și societatea în sens larg și ar trebui să ia în considerare nevoile tuturor și beneficiile preconizate, pentru a se asigura faptul că IA este utilizată în mod rațional și etic;

13.

invită Comisia să încurajeze utilizarea programelor Uniunii precum Orizont Europa, Europa digitală și Erasmus+ pentru a promova cercetarea multidisciplinară, proiectele-pilot, experimentele și dezvoltarea de instrumente, inclusiv formarea, pentru identificarea prejudecăților de gen în domeniul IA, precum și campaniile de sensibilizare a publicului larg;

14.

subliniază că este necesar să se creeze echipe variate de dezvoltatori și ingineri care să lucreze alături de actorii din educație, cultură și sectorul audiovizual, pentru a împiedica includerea accidentală a prejudecăților de gen sau sociale în algoritmii, sistemele și aplicațiile IA; subliniază necesitatea de a analiza diversele teorii prin care IA a fost dezvoltată până în prezent și prin care aceasta s-ar putea dezvolta în continuare în viitor;

15.

subliniază că acordarea unei atenții cuvenite pentru a elimina prejudecățile și discriminarea față de anumite grupuri, inclusiv stereotipurile de gen, nu ar trebui să împiedice progresul tehnologic;

16.

reafirmă importanța drepturilor fundamentale și supremația generală a legislației privind protecția datelor și a vieții private, care este esențială în contextul acestor tehnologii; reamintește că mai ales protecția datelor și viața privată pot fi afectate de IA, în special datele copiilor; subliniază că principiile stabilite în Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) (8) sunt, în acest sens, obligatorii pentru implementarea IA; reamintește, în plus, că toate aplicațiile IA trebuie să respecte pe deplin legislația Uniunii privind protecția datelor, și anume RGPD și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (9); subliniază dreptul de a beneficia de o intervenție umană atunci când se utilizează IA și tehnologiile conexe;

17.

invită Comisia și statele membre să pună în aplicare obligații de transparență și claritate a deciziilor individuale automate bazate pe IA în cadrul prerogativelor autorităților publice și să pună în aplicare sancțiuni pentru a asigura respectarea acestui lucru; solicită punerea în aplicare a unor sisteme care să utilizeze verificarea și intervenția umană în mod implicit, precum și respectarea garanțiilor procedurale, inclusiv dreptul la o cale de atac și la recurs și accesul la măsuri reparatorii;

18.

ia act de impactul potențial negativ al publicității personalizate, în special al reclamelor orientate cu maximă precizie și al celor comportamentale, precum și al evaluărilor persoanelor, în special în cazul minorilor, fără consimțământul acestora, prin imixtiunea în viața privată a oamenilor, adresând întrebări în ceea ce privește colectarea și utilizarea datelor pentru a personaliza publicitatea și oferind produse sau servicii ori stabilind prețuri; invită, prin urmare, Comisia să introducă limitări stricte în ceea ce privește publicitatea personalizată bazată pe colectarea de date cu caracter personal, începând cu interzicerea publicității comportamentale interplatforme, fără a crea efecte negative pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM); reamintește că, în prezent, Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice permite publicitatea specifică numai sub rezerva consimțământului prealabil, aceasta fiind altfel ilegală; invită Comisia să interzică utilizarea practicilor discriminatorii pentru furnizarea de servicii sau produse;

19.

subliniază că este necesar ca organizațiile mass-media să fie informate cu privire la principalii parametri ai sistemelor de IA bazate pe algoritmi care stabilesc ierarhizarea și rezultatele căutării pe platforme terțe, și ca utilizatorii să fie informați cu privire la utilizarea IA în serviciile de luare a deciziilor și să fie abilitați să își stabilească parametrii de confidențialitate prin intermediul unor măsuri transparente și ușor de înțeles;

20.

subliniază că IA poate sprijini crearea de conținut în educație, cultură și sectorul audiovizualului, împreună cu platformele de informare și educaționale, inclusiv crearea de liste de diferite tipuri de obiecte culturale și o multitudine de surse de date; ia act de riscurile de încălcare a DPI atunci când IA este asociată cu diferite tehnologii cu o multitudine de surse (documente, fotografii, filme), cu scopul de a îmbunătăți modalitățile de prezentare, cercetare și vizualizare a datelor; solicită ca IA să fie utilizată pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a DPI în cadrul legislativ actual, de exemplu avertizând cetățenii și întreprinderile atunci când riscă să încalce involuntar normele DPI sau ajutându-i pe titularii de DPI când normele sunt încălcate cu adevărat; subliniază, prin urmare, cât este de important să avem un cadru juridic corespunzător la nivelul Uniunii pentru protecția DPI în contextul utilizării IA;

21.

evidențiază nevoia de a asigura un echilibru între, pe de o parte, dezvoltarea sistemelor IA și utilizarea lor în educație, cultură și sectorul audiovizual și, pe de altă parte, măsurile de garantare a concurenței și competitivității pe piață a companiilor de IA în aceste sectoare; în acest sens, subliniază că întreprinderile trebuie încurajate să investească în inovarea sistemelor IA utilizate în sectoarele menționate și, totodată, că furnizorii de astfel de aplicații nu trebuie lăsați să dețină monopolul pe piață; subliniază că este nevoie ca IA să fie pusă pe scară largă la dispoziția sectoarelor și industriilor culturale și creative în întreaga Europă, cu scopul de a menține condiții de concurență echitabile și o concurență loială pentru toate părțile interesate și toți actorii din Europa; invită Comisia și statele membre ca, în deciziile legate de politica de concurență, inclusiv în deciziile în materie de antitrust și de fuziune, să țină cont de rolul datelor și al algoritmilor în concentrarea puterii de piață, în special în ceea ce privește platformele online;

22.

subliniază necesitatea de a aborda sistematic aspectele sociale, etice și juridice ridicate de dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA, cum ar fi transparența și responsabilitatea algoritmilor, nediscriminarea, egalitatea de șanse, libertatea de exprimare și diversitatea de opinie, pluralismul în mass-media, proprietatea asupra datelor și a conținutului, precum și colectarea, utilizarea și diseminarea acestora; recomandă să se elaboreze orientări și standarde europene comune pentru a proteja viața privată, utilizând, totodată, în mod eficace datele disponibile; solicită transparență în dezvoltarea algoritmilor și responsabilitate în utilizarea lor;

23.

invită Comisia să prezinte un cadru de reglementare cuprinzător pentru a reglementa aplicațiile IA pe plan orizontal și să completeze acest cadru cu norme sectoriale, de exemplu, în domeniul serviciilor media audiovizuale;

24.

subliniază necesitatea unor investiții în cercetare și inovare pentru a dezvolta, implementa și utiliza IA și aplicațiile sale în educație, cultură și sectorul audiovizual; subliniază importanța investițiilor publice în aceste servicii și valoarea adăugată suplimentară a promovării parteneriatelor public-privat pentru a asigura realizarea obiectivului și a valorifica întregul potențial al IA în aceste sectoare, în special în cel al educației, având în vedere volumul semnificativ de investiții private făcute în ultimii ani; invită Comisia să identifice surse de finanțare suplimentare pentru a promova cercetarea și inovarea legate de aplicațiile IA în aceste sectoare;

25.

subliniază că sistemele algoritmice pot constitui un factor care să contribuie la reducerea decalajului digital într-un ritm accelerat, însă introducerea inegală prezintă riscul de a crea noi decalaje sau de a accelera lărgirea celor existente; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că cunoștințele și infrastructura nu sunt dezvoltate în mod coerent în întreaga Uniune, ceea ce limitează accesibilitatea produselor și serviciilor care au la bază IA, în special în zonele slab populate și cele vulnerabile din punct de vedere socioeconomic; invită Comisia să asigure coeziunea în partajarea beneficiilor IA și ale tehnologiilor conexe;

26.

invită Comisia să stabilească condiții pentru achiziționarea și utilizarea IA și a tehnologiilor conexe de organismele din sectorul public din Uniune, pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii și drepturile fundamentale; evidențiază valoarea adăugată a utilizării unor instrumente precum consultările publice și evaluările de impact înainte de achiziția sau instalarea de sisteme bazate pe IA, astfel cum se recomandă în raportul Raportorului special al Adunării Generale a ONU privind IA și impactul acesteia asupra libertății de opinie și de exprimare (10); încurajează autoritățile publice să stimuleze dezvoltarea și implementarea IA prin finanțare publică și achiziții publice; subliniază necesitatea de a consolida piața oferindu-le IMM-urilor posibilitatea de a participa la procedurile de achiziții pentru aplicațiile de IA, cu scopul de a asigura implicarea întreprinderilor tehnologice de toate dimensiunile și a garanta astfel reziliența și concurența;

27.

solicită să se efectueze audituri independente pentru a examina în mod regulat dacă aplicațiile IA utilizate și controalele și bilanțurile aferente respectă criterii specificate, iar auditurile respective să fie supervizate de autorități independente cu suficiente competențe de supraveghere; solicită efectuarea unor teste de rezistență specifice, care să sprijine și să asigure respectarea normelor;

28.

ia act de beneficiile și riscurile legate de IA în domeniul securității cibernetice, precum și potențialul IA de a combate criminalitatea informatică și subliniază necesitatea ca orice soluție de IA să fie rezilientă în fața atacurilor cibernetice, respectând totodată drepturile fundamentale ale Uniunii, în special protecția datelor cu caracter personal și a vieții private; evidențiază că folosirea în siguranță a AI trebuie controlată și că trebuie să existe o strânsă colaborare între sectorul public și cel privat pentru a combate vulnerabilitățile și riscurile legate de utilizarea AI; invită Comisia să evalueze necesitatea unei prevenții mai bune în domeniul securității cibernetice și măsurile de atenuare aferente;

29.

atrage atenția asupra faptului că pandemia de COVID-19 poate fi considerată ca o perioadă de probă pentru dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor digitale și legate de IA în educație și cultură, fapt exemplificat de numeroasele platforme de școlarizare online și instrumente online pentru promovarea culturii, utilizate în toate statele membre; invită, așadar, Comisia să țină seama de aceste exemple atunci când analizează posibilitatea unei abordări comune la nivelul Uniunii față de utilizarea mai largă a acestui tip de soluții tehnologice;

Educație

30.

reamintește importanța de a îmbunătăți competențele digitale și de a atinge un nivel înalt de cunoștințe în domeniul media, digital și informatic la nivelul Uniunii, ca o condiție prealabilă pentru utilizarea IA în educație; subliniază că este nevoie, în acest sens, de o cultură digitală și în materie de IA pe întreg teritoriul Uniunii, îndeosebi prin crearea de oportunități de formare pentru cadrele didactice; insistă ca utilizarea tehnologiilor de IA în școli să contribuie la reducerea decalajului digital la nivel social și între regiuni; salută Planul de acțiune actualizat al Comisiei pentru educația digitală, care abordează utilizarea IA în educație; invită Comisia, în acest sens, să facă din abilitățile digitale, educația și formarea în domeniul mass-mediei și competențele legate de IA prioritățile acestui plan, sensibilizând în același timp cu privire la potențialele abuzuri și disfuncționalități ale IA; invită, în acest sens, Comisia să acorde o atenție deosebită copiilor și tinerilor care se găsesc într-o situație precară și care necesită sprijin deosebit în domeniul educației digitale; îndeamnă Comisia să abordeze în mod cuvenit inițiativele privind IA și robotica în educație în cadrul viitoarelor sale propuneri legislative; îndeamnă statele membre să investească în echipamentele digitale ale școlilor, utilizând fondurile Uniunii în acest scop;

31.

subliniază că utilizarea IA în sistemele de educație oferă o gamă largă de posibilități, oportunități și instrumente pentru ca educația să devină mai inovatoare, mai favorabilă incluziunii, mai eficientă și tot mai eficace prin introducerea unor noi modalități de învățare de înaltă calitate, care sunt rapide, personalizate și centrate pe elev; subliniază totuși că, deoarece aceasta va afecta educația și incluziunea socială, trebuie să se asigure disponibilitatea acestor instrumente pentru toate grupurile sociale prin stabilirea accesului egal la educație și învățare, fără a lăsa pe nimeni în urmă, în special persoanele cu dizabilități;

32.

subliniază că, pentru a utiliza IA atât în mod critic, cât și efectiv, cetățenii trebuie să aibă cel puțin o înțelegere de bază a acestei tehnologii; invită statele membre să integreze campanii de sensibilizare despre IA în acțiunile lor legate de competențele digitale; invită Comisia și statele membre să promoveze planuri de competențe digitale și forumuri de discuție pentru a implica cetățenii, părinții și elevii într-un dialog democratic cu autoritățile publice și părțile interesate cu privire la dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA în sistemele de educație; evidențiază cât este de important să li se ofere profesorilor, formatorilor etc. instrumentele și cunoștințele necesare în materie de IA și tehnologii aferente, astfel încât să înțeleagă ce sunt, cum se folosesc și cum să le aplice bine și în conformitate cu legea, pentru a evita încălcarea DPI; subliniază, în special, importanța deprinderilor digitale în cazul persoanelor care lucrează în învățământ, precum și cât de important este să li se ofere persoanelor în vârstă cursuri de formare mai bune despre lumea digitală, având în vedere că generațiile mai tinere au deja cunoștințe de bază despre aceste tehnologii, deoarece au crescut cu ele;

33.

subliniază că adevăratul obiectiv al utilizării inteligenței artificiale în sistemele de educație ar trebui să fie realizarea unui proces didactic cât mai individualizat, propunând elevilor parcursuri de învățare personalizate în funcție de punctele lor tari și de punctele lor slabe și oferindu-le materiale didactice adaptate caracteristicilor lor, menținând în același timp calitatea educației și principiul integrator în sistemele noastre de educație;

34.

reamintește rolul fundamental și multidimensional pe care îl joacă cadrele didactice în educație și în asigurarea incluziunii acesteia, în special în primii ani ai copilăriei, când se dobândesc competențe care le vor permite elevilor să progreseze pe tot parcursul vieții, de exemplu în domeniul relațiilor personale, al competențelor de studiu, al empatiei și al muncii în cooperare; subliniază, prin urmare, că tehnologiile IA nu pot fi utilizate în detrimentul educației în persoană, deoarece profesorii nu trebuie înlocuiți de IA și de nicio tehnologie legată de IA;

35.

subliniază că beneficiile în domeniul învățării obținute prin utilizarea IA în educație vor depinde nu numai de IA în sine, ci și de modul în care cadrele didactice utilizează IA în mediul de educație digital pentru a răspunde nevoilor elevilor, studenților și cadrelor didactice; subliniază, prin urmare, că este necesar ca programatorii IA să implice comunitățile didactice în dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA, atunci când este posibil, creând un mediu propice pentru a crea conexiuni și cooperare între programatorii și dezvoltatorii de IA, întreprinderi, școli, profesori și alte părți interesate din sectorul public și privat, pentru a elabora tehnologii de IA adecvate pentru mediile educaționale din viața reală, pentru a reflecta vârsta și maturitatea fiecărui cursant și pentru a respecta cele mai înalte standarde etice; subliniază că instituțiile de învățământ ar trebui să implementeze numai tehnologii de încredere, etice și centrate pe factorul uman, care sunt verificabile în fiecare etapă a ciclului lor de viață de către autoritățile publice și societatea civilă; subliniază, în acest sens, avantajele soluțiilor gratuite și cu sursă deschisă; solicită ca școlile și celelalte instituții de învățământ să beneficieze de sprijin financiar și logistic, precum și de expertiza necesară pentru a adopta forme de învățare ale viitorului;

36.

subliniază, în plus, necesitatea de a instrui cadrele didactice în permanență, astfel încât acestea să se poată adapta la realitățile educației bazate pe IA și să dobândească cunoștințele și competențele necesare pentru a utiliza tehnologiile IA în mod pedagogic și relevant, permițându-le să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de IA, dar și să-i înțeleagă limitele; solicită ca predarea digitală să devină pe viitor parte integrantă a programelor de formare a cadrelor didactice, iar personalul didactic și persoanele care lucrează în educație și formare să aibă posibilitatea de a se perfecționa pe tot parcursul vieții în domeniul învățării digitale; solicită așadar dezvoltarea unor programe de formare în IA pentru profesorii în toate domeniile și din întreaga Europă; subliniază, de asemenea, importanța de a reforma programele de predare pentru noile generații de profesori, permițându-le să se adapteze la realitățile educației bazate pe IA, precum și importanța de a elabora și actualiza manualele și orientările privind IA pentru profesori;

37.

este preocupat de lipsa unor programe de învățământ superior specifice în domeniul IA și de lipsa finanțării publice pentru IA în toate statele membre; consideră că acest lucru pune în pericol viitoarele ambiții digitale ale Europei;

38.

este îngrijorat de faptul că puțini cercetători din domeniul IA continuă o carieră academică în condițiile în care firmele din domeniul tehnologiei pot oferi remunerații mai bune și mai puțină birocrație pentru cercetare; consideră că soluția constă, în parte, în direcționarea mai multor bani publici către cercetarea în domeniul IA în cadrul universităților;

39.

subliniază că este important ca aptitudinile și competențele digitale generale să fie dobândite de la o vârstă fragedă, pentru a se reduce astfel lacunele în materie de competențe și pentru o mai bună integrare a anumitor categorii ale populației pe piața digitală a muncii și în societatea digitală; subliniază că este din ce în ce mai important să se formeze profesioniști cu o înaltă calificare din toate sectoarele în domeniul IA, să se asigure recunoașterea reciprocă a calificărilor respective în întreaga Uniune și să se ridice nivelul de competențe al forței de muncă actuale și viitoare pentru a-i permite să facă față viitoarelor realități ale pieței muncii; încurajează, prin urmare, statele membre să își evalueze ofertele educaționale și, atunci când este necesar, să le actualizeze prin includerea unor competențe legate de IA, și să instituie programe de învățământ specifice pentru dezvoltatorii de IA, integrând în același timp IA în programele de învățământ tradiționale; subliniază necesitatea de a asigura recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale în domeniul IA în întreaga Uniune, în condițiile în care câteva state membre își diversifică deja oferta educațională prin includerea competențelor IA și adoptă programe de învățământ specifice pentru dezvoltatorii de IA; salută eforturile Comisiei de a include competențele digitale printre cerințele de calificare pentru anumite profesii armonizate la nivelul Uniunii în temeiul Directivei privind calificările profesionale (11); subliniază că este nevoie ca acestea să fie aliniate la lista de evaluare din Orientările etice pentru o IA fiabilă și salută propunerea Comisiei de a transforma această listă într-o programă de învățământ orientativă pentru dezvoltatorii de IA; reamintește nevoile speciale ale educației și formării profesionale (EFP) cu privire la IA și solicită o abordare bazată pe colaborare în întreaga Europă pentru a mări potențialul oferit de IA în EFP; subliniază importanța de a forma cadre cu un nivel ridicat de pregătire în domeniu, de a include aspecte etice în programa de învățământ și de a sprijini grupurile subreprezentate în acest domeniu, precum și de a crea stimulente pentru ca acești profesioniști să își caute de lucru în Uniune; reamintește că femeile sunt subreprezentate în domeniul IA și că acest lucru poate crea dezechilibre de gen importante pe viitoarea piață a muncii;

40.

subliniază că este necesar ca guvernele și instituțiile educaționale să regândească, să reelaboreze și să-și adapteze programele educaționale la nevoile secolului XXI, pregătind programe educaționale care pun mai mult accent pe materiile STIAM, pentru a-i pregăti pe cursanți și pe consumatori pentru prezența crescândă a IA și pentru a facilita dobândirea de competențe cognitive; subliniază, în acest sens, importanța de a diversifica acest sector și de a încuraja studenții, în special femeile și fetele, să se înscrie la cursuri STIAM, în special la robotică și subiecte legate de IA; solicită mai multe resurse financiare și științifice pentru a motiva persoanele calificate să rămână în Uniune și pentru a atrage persoanele cu competențe din țări terțe; ia act, de asemenea, de faptul că un număr considerabil de start-up-uri lucrează cu IA și dezvoltă tehnologii bazate pe IA; subliniază că IMM-urile vor avea nevoie de sprijin suplimentar și de formare în domeniul IA pentru a se conforma reglementărilor digitale și celor privind IA;

41.

constată că automatizarea și dezvoltarea IA pot schimba drastic și ireversibil ocuparea forței de muncă; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate adaptării competențelor la nevoile viitoarei piețe a muncii, în special în domeniul educației și al sectoarelor și industriilor culturale și creative; subliniază, în acest context, necesitatea de a crește nivelul de competențe ale viitoarei forțe de muncă; subliniază, în plus, că este important să se implementeze IA pentru a recalifica și perfecționa piața europeană a muncii în sectoarele și industriile culturale, în special în sectorul audiovizual, care a fost deja puternic afectat de criza COVID-19;

42.

invită Comisia să evalueze nivelul adecvat de risc asociat implementării IA în sectorul educației pentru a stabili dacă aplicațiile IA din educație ar trebui să fie incluse în cadrul de reglementare pentru aplicațiile IA cu grad ridicat de risc și dacă ar trebui să facă obiectul unor cerințe mai stricte privind siguranța, transparența, echitatea și responsabilitatea, având în vedere că este important ca educația să contribuie, în continuare, la binele public și dat fiind caracterul deosebit de sensibil al datelor referitoare la elevi, studenți și alți cursanți; subliniază că ar trebui revizuite seturile de date utilizate pentru antrenarea IA pentru a evita consolidarea anumitor stereotipuri și a altor forme de prejudecăți;

43.

invită Comisia să propună un cadru juridic viabil pentru IA, astfel încât să ofere măsuri și standarde etice obligatorii din punct de vedere juridic pentru a asigura drepturile și libertățile fundamentale și dezvoltarea unor aplicații de IA fiabile, etice și solide din punct de vedere tehnic, inclusiv a unor instrumente, servicii și produse digitale integrate, cum ar fi robotica și învățarea automată, în special în ceea ce privește educația; solicită ca datele utilizate și produse de aplicațiile IA în educație să fie accesibile, interoperabile și de înaltă calitate și să fie puse la dispoziția autorităților publice relevante într-un mod accesibil și cu respectarea legislației privind drepturile de autor și secretele comerciale; reamintește că copiii constituie un public vulnerabil, care merită o atenție și o protecție deosebită; subliniază că, deși IA poate fi benefic educației, este nevoie să se țină seama de aspectele sale tehnologice, sociale și de reglementare, prevăzând garanții adecvate și plasând omul în centrul atenției, pentru a asigura faptul că oamenii vor putea întotdeauna să controleze și să corecteze deciziile sistemului; indică, în acest sens, că profesorii trebuie să controleze și să supravegheze orice implementare și utilizare a tehnologiilor IA în școli și universități, atunci când interacționează cu elevii și studenții; reamintește că sistemele IA nu trebuie să ia nicio decizie finală care ar putea afecta oportunitățile educaționale, cum ar fi evaluarea finală a cursanților, fără o supraveghere deplină de către om; reamintește că, atunci când au implicații legale sau similare, deciziile automatizate cu privire la persoanele fizice, bazate pe crearea de profiluri, trebuie să fie strict limitate și necesită întotdeauna dreptul de a obține intervenția umană și dreptul la o explicație, în conformitate cu RGPD; subliniază că această dispoziție ar trebui respectată cu strictețe în sistemul educativ atunci când se iau decizii cu privire la șansele și oportunitățile viitoare;

44.

este profund îngrijorat că școlile și alți furnizori de educație devin din ce în ce mai dependenți de serviciile de tehnologie educațională (edtech), inclusiv de aplicațiile de IA, furnizate de câteva întreprinderi private care beneficiază de o poziție dominantă pe piață; consideră că acest aspect ar trebui controlat prin intermediul normelor UE în materie de concurență; accentuează, în acest sens, că este important ca IMM-urile din sectorul educației, al culturii și al audiovizualului să fie sprijinite să adopte IA prin stimulente adecvate care creează condiții de concurență echitabile; solicită, în acest context, investiții în întreprinderile europene din domeniul IT pentru a dezvolta tehnologiile necesare în Uniune, având în vedere că marile întreprinderi care furnizează în prezent servicii de IA au sediul în afara Uniunii; reamintește insistent că datele privind minorii sunt strict protejate de RGPD și pot fi prelucrate doar dacă sunt complet anonimizate sau dacă titularul răspunderii părintești și-a dat consimțământul sau a autorizat prelucrarea, cu respectarea strictă a principiilor minimizării datelor și limitării scopului; solicită o protecție și garanții mai solide în sectorul educației în ceea ce privește datele copiilor și invită Comisia să ia măsuri mai eficiente în acest sens; solicită să se furnizeze copiilor și părinților lor informații clare despre posibila utilizare și prelucrare a datelor copiilor, inclusiv prin campanii de sensibilizare și de informare;

45.

subliniază riscurile specifice ale utilizării aplicațiilor de IA de recunoaștere automată, care se dezvoltă într-un ritm susținut; reamintește că copiii sunt un grup deosebit de sensibil; recomandă Comisiei și statelor membre să interzică identificarea biometrică automată, cum ar fi recunoașterea facială în scopuri educative și culturale, în spații educative și culturale, cu excepția cazului în care utilizarea sa este permisă prin lege;

46.

accentuează că este necesar să se lărgească opțiunile clienților pentru a stimula concurența și a extinde gama de servicii oferite de tehnologiile de IA în scopuri educative; încurajează, în acest sens, autoritățile publice să stimuleze dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de IA prin finanțare publică și achiziții publice; consideră că tehnologiile folosite de furnizorii de educație publică sau achiziționate cu finanțare publică ar trebui să se bazeze pe tehnologii cu sursă deschisă;

47.

observă că inovarea în educație a rămas în urmă, lucru evidențiat de pandemia de COVID-19 și de trecerea, ca urmare a acesteia, la învățarea on-line și de la distanță; subliniază că instrumentele educaționale bazate pe IA, cum ar fi cele pentru evaluarea și identificarea tulburărilor de învățare, pot îmbunătăți calitatea și eficacitatea învățării on-line;

48.

subliniază că infrastructura digitală și acoperirea internet de nouă generație au o importanță strategică pentru oferirea unei educații bazate pe IA cetățenilor europeni; invită Comisia, având în vedere criza provocată de COVID-19, să elaboreze o strategie pentru o rețea 5G europeană care să asigure reziliența strategică a Europei și să nu fie dependentă de tehnologii din state care nu împărtășesc valorile noastre;

49.

solicită crearea unei rețele paneuropene de universități și cercetare, axată pe IA în educație, care ar trebui să reunească instituții și experți din toate domeniile pentru a analiza impactul IA asupra învățării și a identifica soluții pentru creșterea potențialului său;

Patrimoniul cultural

50.

reiterează importanța accesului la cultură pentru fiecare cetățean din Uniune; evidențiază, în acest context, importanța schimburilor de bune practici între statele membre, instituțiile de învățământ, instituțiile culturale și alte părți interesate similare; consideră, în plus, că este de importanță vitală ca resursele disponibile, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național să fie valorificate la maximum, pentru a înlesni și mai mult accesul la cultură; accentuează că există o mulțime de opțiuni de acces la cultură și că ar trebui examinate toate posibilitățile pentru a o alege pe cea mai potrivită; scoate în evidență importanța consecvenței cu Tratatul de la Marrakech;

51.

accentuează că tehnologiile de IA pot juca un rol semnificativ în conservarea, restaurarea, documentarea, analizarea, promovarea și gestionarea patrimoniului cultural material și imaterial, inclusiv prin monitorizarea și analizarea schimbărilor cauzate siturilor de patrimoniu cultural de amenințări precum schimbările climatice, dezastrele naturale și conflictele armate;

52.

accentuează că tehnologiile de IA pot crește vizibilitatea diversității culturale a Europei; subliniază că aceste tehnologii oferă instituțiilor culturale, cum ar fi muzeele, noi oportunități de a produce instrumente inovatoare pentru a cataloga artefactele și pentru a documenta și a face mai accesibile siturile de patrimoniu cultural, inclusiv prin modelarea 3D și realitatea virtuală augmentată; evidențiază că IA va permite muzeelor și galeriilor de artă și să introducă servicii interactive și personalizate pentru vizitatori, oferindu-le acestora o listă de elemente propuse pe baza intereselor lor, exprimate atât în persoană, cât și online;

53.

accentuează că folosirea IA va aduce noi abordări, instrumente și metodologii inovatoare, care le vor permite lucrătorilor din sectorul cultural și cercetătorilor să creeze baze de date uniforme, cu scheme de clasificare adecvate, precum și metadate multimedia, cu ajutorul cărora vor putea crea conexiuni între diferite obiecte de patrimoniu cultural, sporind astfel cunoștințele și asigurând o mai bună înțelegere a patrimoniului cultural;

54.

accentuează că bunele practici legate de tehnologiile de IA pentru protejarea și accesibilitatea patrimoniului cultural, în special pentru persoanele cu dizabilități, ar trebui identificate și difuzate în rândul rețelelor culturale din întreaga Uniune, încurajându-se totodată cercetarea privind diferitele utilizări ale IA pentru a promova valoarea, accesibilitatea și conservarea patrimoniului cultural; invită Comisia și statele membre să promoveze oportunitățile oferite de utilizarea IA în sectoarele și industriile culturale și creative;

55.

evidențiază că tehnologiile de IA pot fi folosite și pentru a monitoriza traficul ilicit de bunuri culturale și distrugerea proprietăților culturale, sprijinind în același timp colectarea de date pentru eforturile de restaurare și reconstrucție a patrimoniului cultural atât material, cât și imaterial; observă îndeosebi că dezvoltarea, implementarea și folosirea IA în procedurile de control vamal ar putea contribui la eforturile de prevenire a traficului ilicit cu obiecte din patrimoniul cultural, îndeosebi pentru a completa sistemele care le permit autorităților vamale să-și axeze eforturile și resursele pe obiectele care prezintă cel mai mare risc;

56.

observă că IA ar putea fi benefică pentru sectorul cercetării, de exemplu datorită rolului pe care analiza predictivă îl poate juca în ajustarea analizei datelor privind, de exemplu, achiziționarea și circulația bunurilor culturale; subliniază că Uniunea trebuie să investească mai mult și să promoveze parteneriatele dintre industrie și mediul academic, pentru a crește excelența în cercetare la nivel european;

57.

reamintește că IA poate fi un instrument revoluționar pentru promovarea turismului cultural și scoate în evidență potențialul său semnificativ de a anticipa fluxurile turistice, ceea ce ar putea ajuta orașele afectate de turismul excesiv;

Sectoarele și industriile culturale și creative (SICC)

58.

regretă că cultura nu se numără printre prioritățile subliniate în opțiunile și în recomandările de politică privind IA la nivelul Uniunii, în special în Cartea albă a Comisiei din 19 februarie 2020 privind IA; solicită ca aceste recomandări să fie revizuite astfel încât cultura să devină o prioritate a politicii privind IA; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere impactul potențial al dezvoltării, implementării și folosirii tehnologiilor de IA asupra sectoarelor și industriilor culturale și creative și să valorifice la maximum planul de redresare Next Generation EU pentru a digitaliza aceste sectoare astfel încât să răspundă noilor forme de consum din secolul al XXI-lea;

59.

subliniază că IA a pătruns și în sectoarele culturale și creative și se manifestă, de exemplu, prin crearea automată de texte, videoclipuri sau piese muzicale; accentuează că și lucrătorii din sectoarele culturale și creative trebuie să dispună de abilitățile și competențele digitale necesare pentru a putea utiliza IA și alte tehnologii digitale; invită Comisia și statele membre să promoveze oportunitățile pe care le oferă folosirea IA în sectoarele și industriile culturale și creative, punând la dispoziție mai multe fonduri din bugetul pentru știință și cercetare, și să creeze centre de creativitate digitală în care artiștii creatori și lucrătorii din sectoarele culturale să dezvolte aplicații de IA, să învețe să folosească aceste tehnologii și alte tehnologii și să le testeze;

60.

recunoaște că tehnologiile de IA au potențialul de a stimula crearea unui număr tot mai mare de locuri de muncă în sectoarele și industriile culturale și creative, facilitate de un acces mai bun la aceste tehnologii; accentuează așadar că este important să se îmbunătățească competențele digitale în sectoarele și industriile culturale și creative pentru a face aceste tehnologii mai incluzive, mai ușor de utilizat și de învățat și interactive pentru aceste sectoare;

61.

subliniază că interacțiunea dintre IA și sectoarele și industriile culturale și creative este complexă și necesită o evaluare aprofundată; consideră binevenit raportul Comisiei din noiembrie 2020 intitulat „Trends and Developments in Artificial Intelligence – Challenges to the IPRS Framework” (Tendințe și evoluții în domeniul inteligenței artificiale – Provocări pentru cadrul DPI) și studiul privind drepturile de autor și noile tehnologii: gestionarea datelor protejate de drepturi de autor și inteligența artificială; subliniază că este important să se clarifice condițiile de utilizare a conținutului protejat prin drepturi de autor ca date introduse (imagini, muzică, filme, baze de date etc.) și în realizarea producțiilor culturale și audiovizuale, fie ele create oameni cu asistența IA, fie generate autonom de tehnologiile de IA; invită Comisia să studieze impactul IA asupra industriilor creative din UE; reafirmă importanța datelor europene și salută declarațiile Comisiei în acest sens și faptul că inteligența artificială și tehnologiile conexe ocupă un loc important pe agenda Comisiei;

62.

subliniază că este necesar să se adopte o viziune coerentă a tehnologiilor de IA în sectoarele și industriile culturale și creative la nivelul Uniunii; invită statele membre să se concentreze mai mult pe cultură în strategiile lor naționale privind IA pentru a se asigura că sectoarele și industriile culturale și creative adoptă inovarea și rămân competitive și că diversitatea culturală este protejată și promovată la nivelul Uniunii în noul context digital;

63.

accentuează că este important să se creeze un mediu eterogen la nivelul Uniunii pentru tehnologiile de IA, pentru a încuraja diversitatea culturală și a sprijini minoritățile și diversitatea lingvistică, consolidând totodată sectoarele și industriile culturale și creative prin platforme online, permițând cetățenilor Uniunii să fie incluși și să participe;

64.

invită Comisia și statele membre să sprijine o dezbatere democratică privind tehnologiile de IA și să asigure un forum periodic de discuții cu societatea civilă, cercetătorii, mediul academic și părțile interesate pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la beneficiile și problemele utilizării IA în sectoarele și industriile culturale și creative; evidențiază, în acest sens, rolul pe care îl pot juca arta și cultura în familiarizarea populației cu IA și în stimularea dezbaterii publice în această privință, întrucât ele pot oferi exemple clare și concrete de învățare automată, de exemplu în domeniul muzicii;

65.

invită Comisia și statele membre să abordeze problema conținutului generat de IA și a provocărilor pe care acesta le implică în ceea ce privește încălcarea calității de autor și a drepturilor de autor; cere Comisiei, în acest sens, să evalueze impactul IA și al tehnologiilor conexe asupra sectorului audiovizual și a sectoarelor și industriilor culturale și creative, cu scopul de a promova diversitatea culturală și lingvistică, respectând totodată drepturile autorilor și ale artiștilor interpreți sau executanți;

66.

evidențiază că Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și în special viitoarea sa comunitate de cunoaștere și inovare (CCI) dedicată industriilor culturale și creative ar trebui să joace un rol de lider în elaborarea unei strategii europene privind IA în educație, cultură și sectorul audiovizual și pot contribui la accelerarea și obținerea aplicațiilor de IA pentru aceste sectoare;

67.

observă că IA a intrat deja în lanțul valoric creativ la nivel de creație, producție, diseminare și consum și de aceea are un impact uriaș asupra sectoarelor și industriilor culturale și creative, inclusiv industria muzicală, industria filmului, arta și literatura, prin intermediul unor noi instrumente și software și al producției asistate de IA, pentru facilitarea producției, oferind totodată inspirație și permițând publicului larg să creeze conținut;

68.

invită Comisia să realizeze studii și să ia în considerare opțiunile de politică pentru a combate impactul negativ al controlului bazat pe IA asupra serviciilor de streaming online menit să limiteze diversitatea și/sau să maximizeze profiturile incluzând în ofertele lor pentru consumator un anumit tip de conținut sau acordându-i acestuia prioritate, precum și modul în care acest lucru afectează diversitatea culturală și veniturile creatorilor;

69.

consideră că IA devine tot mai utilă pentru sectoarele și industriile culturale și creative în activitățile de creație și producție;

70.

evidențiază rolul pe care îl are personalitatea unui autor pentru exprimarea liberă a unor opțiuni creative care conferă originalitate operelor (12); subliniază importanța limitelor și a excepțiilor aplicabile drepturilor de autor atunci când conținutul este folosit ca date introduse, mai ales în educație, mediul academic și cercetare și în realizarea de producții culturale și creative, cum ar fi producțiile audiovizuale și conținutul generat de utilizatori;

71.

consideră că trebuie să se ia în considerare protecția creațiilor tehnice și artistice generate de IA pentru a încuraja această formă de creație;

72.

accentuează că, în contextul economiei datelor, se poate realiza o mai bună gestionare a datelor vizate de drepturile de autor, pentru a îmbunătăți remunerarea autorilor și a artiștilor interpreți sau executanți, în special permițând identificarea rapidă a calității de autor și a dreptului de proprietate asupra conținutului, contribuind astfel la scăderea numărului de opere orfane; subliniază în continuare că soluțiile tehnologice bazate pe IA ar trebui folosite pentru a îmbunătăți infrastructura datelor protejate de drepturi de autor și interconectarea metadatelor în opere, dar și pentru a înlesni respectarea obligației de transparență prevăzute la articolul 19 din Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală (13) pentru informații la zi, pertinente și complete privind exploatarea operelor și execuțiilor autorilor și ale artiștilor interpreți sau executanți, în special în contextul existenței mai multor titulari de drepturi și a unor sisteme complexe de acordare a licențelor;

73.

cere ca planul de acțiune privind proprietatea intelectuală anunțat de Comisie să abordeze chestiunea IA și impactul acesteia asupra sectoarelor creative, ținând seama de necesitatea de a găsi un echilibru între protejarea DPI și încurajarea creativității în domeniul educației, culturii și cercetării; consideră că Uniunea poate fi un lider în crearea de tehnologii de IA dacă adoptă un cadru de reglementare operațional și aplică politici publice proactive, în special în ceea ce privește programele de formare și sprijinul financiar pentru cercetare; roagă Comisia să evalueze impactul DPI asupra cercetării și dezvoltării IA și a tehnologiilor aferente, precum și asupra sectoarelor și industriilor culturale și creative, inclusiv a sectorului audiovizual, acordând o atenție deosebită calității de autor, remunerării echitabile a autorilor și chestiunilor conexe;

74.

invită Comisia să aibă în vedere aspectele juridice ale producțiilor realizate cu ajutorul tehnologiilor de IA și ale conținutului cultural generat cu utilizarea IA și a tehnologiilor conexe; consideră că este important să fie sprijinită crearea de conținut cultural; reafirmă însă că este important să se păstreze cadrul unic al UE în domeniul DPI și că orice modificare trebuie făcută cu prudența cuvenită, pentru a nu strica echilibrul delicat existent; invită Comisia să realizeze o evaluare aprofundată privind posibilitatea de a acorda personalitate juridică conținutului produs de IA și aplicarea DPI conținutului generat de IA și conținutului creat folosind instrumente bazate pe IA;

75.

invită, de asemenea, Comisia să aibă în vedere crearea, în cooperare foarte strânsă cu statele membre și cu părțile interesate relevante, a unor mecanisme sau sisteme de verificare pentru editori, autori și creatori etc. care să-i ajute să verifice ce conținut pot folosi și să determine mai ușor ce este protejat de legislația privind DPI;

76.

invită Comisia să stabilească norme menite să garanteze interoperabilitatea efectivă a datelor, pentru ca un conținut achiziționat pe o platformă să fie accesibil de pe orice instrument digital, indiferent de marcă;

Sectorul audiovizual

77.

constată că IA este adesea utilizată pentru a permite algoritmilor de luare automată a deciziilor să difuzeze și să organizeze conținutul cultural și creativ prezentat utilizatorilor; evidențiază că acești algoritmi sunt o „cutie neagră” pentru utilizatori; subliniază că algoritmii folosiți de furnizorii de servicii mass-media, de platformele de partajare a materialelor video și de serviciile de streaming de muzică ar trebui să fie concepuți în așa fel încât să nu favorizeze anumite opere prin limitarea sugestiilor lor „personalizate” la cele mai populare opere, în interesul unei publicități orientate, în scopuri comerciale sau pentru maximizarea profitului; solicită ca algoritmii de recomandare și marketingul personalizat să poată fi explicați și să fie transparenți, atunci când este posibil, pentru a le oferi consumatorilor informații exacte și cuprinzătoare cu privire la aceste procese și conținuturi și pentru a asigura faptul că serviciile personalizate nu sunt discriminatorii și respectă Regulamentul privind platformele pentru întreprinderi (14) și Directiva omnibus „Noile avantaje pentru consumatori” (15), adoptate recent; invită Comisia să analizeze modalitățile în care algoritmii de moderare a conținutului sunt optimizați pentru a implica utilizatorii și să propună recomandări pentru a crește controlul utilizatorilor asupra conținutului pe care îl văd, garantând și implementând în mod corespunzător dreptul lor de a renunța la serviciile recomandate și personalizate; subliniază și că, atunci când interacționează cu un proces decizional automatizat, consumatorii trebuie să fie informați, iar opțiunile și acțiunile lor nu trebuie limitate; evidențiază că trebuie combătută utilizarea mecanismelor bazate pe IA pentru monitorizarea comercială a consumatorilor, chiar dacă este vorba despre „servicii gratuite”, asigurând faptul că respectă strict drepturile fundamentale și RGPD; accentuează că toate modificările normative trebuie să țină seama de impactul asupra consumatorilor vulnerabili;

78.

subliniază că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online; constată că instrumentele de IA au potențialul, și sunt deja utilizate în acest scop, de a combate conținutul ilegal online, însă reamintește insistent, în perspectiva actului legislativ privind serviciile digitale, că astfel de instrumente trebuie să respecte întotdeauna drepturile fundamentale, în special libertatea de exprimare și de informare, și nu ar trebui să ducă la o obligație de monitorizare generalizată a internetului și nici la eliminarea materialelor legale diseminate în scopuri educative, jurnalistice, artistice sau de cercetare; atrage atenția că algoritmii ar trebui folosiți numai ca mecanism de marcare în moderarea conținutului, sub rezerva intervenției umane, întrucât IA nu poate face în mod fiabil distincția între conținut legal, ilegal sau dăunător; constată că termenii și condițiile ar trebui să includă întotdeauna orientări comunitare, precum și o procedură de recurs;

79.

reamintește, în plus, că nu ar trebui să existe o monitorizare generală, așa cum se prevede la articolul 15 din Directiva privind comerțul electronic (16), iar monitorizarea unor anumite tipuri de conținut în cazul serviciilor mass-media audiovizuale ar trebui să respecte excepțiile prevăzute în legislația Uniunii; reamintește că aplicațiile de IA trebuie să respecte protocoale de siguranță interne și externe, care ar trebui să fie precise din punct de vedere tehnic și solide; consideră că aceste condiții ar trebui să se aplice în egală măsură situațiilor de funcționare normală, situațiilor necunoscute și celor imprevizibile;

80.

accentuează, în plus, că folosirea IA în recomandările de conținut bazate pe algoritmi ale furnizorilor de servicii mass-media, cum ar fi serviciile de video la cerere și platformele de partajare a materialelor video, ar putea avea un impact grav asupra diversității culturale și lingvistice, mai ales în ceea ce privește obligația de a asigura vizibilitatea operelor europene în temeiul articolului 13 din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale [Directiva (UE) 2018/1808 (17)]; observă că aceleași îngrijorări sunt la fel de relevante și în cazul serviciilor de streaming de muzică și solicită elaborarea unor indicatori pentru a evalua diversitatea culturală și promovarea operelor europene de aceste servicii;

81.

invită Comisia și statele membre să-și intensifice sprijinul financiar pentru dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA în domeniul subtitrării și dublării automate a operelor audiovizuale europene, pentru a încuraja diversitatea culturală și lingvistică în Uniune și pentru a îmbunătăți răspândirea conținutului audiovizual european și accesul la acesta;

82.

invită Comisia să instituie, pentru a preveni orice formă de discriminare și a asigura accesul la un conținut diversificat din punct de vedere cultural și lingvistic la nivelul Uniunii, un cadru etic clar pentru folosirea tehnologiilor de IA în mass-media, pe baza unor algoritmi transparenți, incluzivi și pentru care există răspundere, respectând totodată alegerile și preferințele persoanelor;

83.

atrage atenția că IA poate juca un rol major în răspândirea rapidă a dezinformării; evidențiază, în acest sens, că acest cadru ar trebui să vizeze și folosirea abuzivă a IA pentru a disemina știri false, a dezinforma online și a induce publicul în eroare, evitând totodată cenzura; invită așadar Comisia să evalueze riscurile IA care contribuie la răspândirea dezinformării în mediul digital, precum și soluțiile privind modul în care IA ar putea fi folosită pentru a ajuta la combaterea dezinformării;

84.

invită Comisia să adopte măsuri de reglementare pentru a se asigura că furnizorii de servicii mass-media au acces la datele generate prin furnizarea și distribuirea conținutului lor pe alte platforme; accentuează că transferul complet de date de la operatorii de platforme către furnizorii de servicii mass-media este esențial pentru ca aceștia din urmă să își poată înțelege mai bine publicul și să își poată îmbunătăți serviciile respectând dorințele publicului;

85.

accentuează că este important să crească fondurile alocate pentru Europa digitală, Europa creativă și Orizont Europa pentru a consolida sprijinul acordat sectorului audiovizual european, și anume prin proiecte de cercetare în colaborare și inițiative-pilot experimentale privind dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor de IA etice;

86.

solicită o colaborare strânsă între statele membre pentru elaborarea unor programe de formare care să vizeze recalificarea sau perfecționarea lucrătorilor pentru a îi pregăti mai bine pentru tranziția socială pe care o va aduce utilizarea tehnologiilor de IA în sectorul audiovizual;

87.

consideră că IA are un potențial enorm de a contribui la stimularea inovării în sectorul mass-mediei de știri; consideră că integrarea IA la scară largă, de exemplu pentru generarea și difuzarea de conținut, monitorizarea secțiunii de comentarii, folosirea analizei datelor și depistarea fotografiilor și a materialelor video trucate, este esențială pentru realizarea de economii în redacțiile de știri, având în vedere diminuarea veniturilor din publicitate, și pentru alocarea mai multor resurse pentru reportaje pe teren, crescând astfel calitatea și varietatea conținutului;

Dezinformarea online: materiale „deepfake”

88.

accentuează că este important să se asigure pluralismul mass-mediei online și offline pentru a garanta calitatea, diversitatea și fiabilitatea informațiilor disponibile;

89.

reamintește că acuratețea, independența, echitatea, confidențialitatea, umanitatea, asumarea răspunderii și transparența, ca forțe motrice ale principiilor libertății de exprimare și accesului la informație în mass-media online și offline, sunt decisive în combaterea dezinformării și a informațiilor eronate;

90.

atrage atenția asupra rolului important al mass-mediei independente în cultură și în viața de zi cu zi a cetățenilor; accentuează că dezinformarea reprezintă o problemă fundamentală, deoarece drepturile de autor și DPI în general sunt încălcate constant; invită Comisia să-și continue, în colaborare cu statele membre, munca de sensibilizare a populației cu privire la această problemă, prin contracararea efectelor dezinformării și a problemelor legate de surse; consideră, în plus, că este important să se conceapă strategii educaționale pentru îmbunătățirea culturii digitale în mod specific în această privință;

91.

reamintește că, odată cu apariția rapidă a unor noi tehnici, detectarea informațiilor false și manipulate, cum ar fi materialele „deepfake”, ar putea deveni din ce în ce mai dificilă, deoarece producătorii răuvoitori pot genera algoritmi complecși ce pot fi antrenați cu succes să se sustragă detectării, subminând grav astfel valorile noastre democratice fundamentale; cere Comisiei să evalueze impactul IA asupra creării de materiale „deepfake”, să instituie cadre juridice adecvate pentru a reglementa crearea, producția sau distribuția acestora în scopuri răuvoitoare și să propună, printre altele, recomandări de acțiuni împotriva oricăror amenințări bazate pe IA la adresa alegerilor libere și corecte și a democrației;

92.

salută inițiativele și proiectele recente de a crea instrumente mai eficiente de detectare a materialelor „deepfake” și de a introduce cerințe de transparență; accentuează, în acest sens, că este necesar să se exploreze și să se investească în metode de combatere a materialelor „deepfake”, acest lucru fiind un pas esențial în combaterea dezinformării și a conținutului dăunător; consideră că soluțiile oferite de IA pot fi utile în această privință; cere, prin urmare, Comisiei să impună o obligație ca toate materialele de tip deepfake sau orice alte materiale video trucate realizate pentru a părea reale să menționeze că nu sunt originale și să fie impuse limitări stricte atunci când sunt folosite în scopuri electorale;

93.

este îngrijorat că IA are o influență tot mai mare asupra modului în care informațiile sunt găsite și consumate online; atenționează că așa-numitele bule de filtrare și camerele ecou limitează diversitatea de opinii și subminează dezbaterile deschise în societate; îndeamnă așadar ca utilizarea algoritmilor pentru prelucrarea informațiilor de către operatorii de platforme să se facă în mod transparent, iar utilizatorii să aibă o mai mare libertate de a alege dacă doresc să primească anumite informații și tipul acestora;

94.

amintește că tehnologiile de IA sunt deja folosite în jurnalism, de exemplu, pentru producția de texte sau pentru analizarea seturilor mari de date în contextul jurnalismului de investigație; accentuează că este important ca jurnalismul automatizat să se bazeze pe date corecte și complete în contextul producerii de informații relevante pentru societate în ansamblu, în vederea prevenirii răspândirii de știri false; evidențiază că principiile de bază ale jurnalismului de calitate, precum supravegherea editorială, trebuie să se aplice și conținutului jurnalistic creat cu ajutorul tehnologiilor de IA; solicită ca textele generate de IA să fie clar marcate ca atare, pentru a păstra încrederea în jurnalism;

95.

subliniază potențialul IA de a facilita și a încuraja multilingvismul dezvoltând tehnologii în domeniul lingvistic și permițând descoperirea conținuturilor europene online;

o o

96.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 202 I, 16.6.2020, p. 1.

(2) JO C 440, 6.12.2018, p. 37.

(3) JO C 449, 23.12.2020, p. 37.

(4) JO C 433, 23.12.2019, p. 42.

(5) JO C 28, 27.1.2020, p. 8.

(6) JO C 252, 18.7.2018, p. 239.

(7) JO C 307, 30.8.2018, p. 163.

(8) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(9) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(10) Raportul Raportorului special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, 29 august 2018.

(11) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

(12) Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Cauza C-833/18, SI și Brompton Bicycle Ltd/Chedech Get2Get.

(13) Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(14) Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (JO L 186, 11.7.2019, p. 57).

(15) Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme (JO L 328, 18.12.2019, p. 7).

(16) Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(17) Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69).

Top