52020AE4180

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52020AE4180 - EN

Document 52020AE4180

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor [COM(2020) 562 final]

EESC 2020/04180

OJ C 123, 9.4.2021, p. 59–65 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

9.4.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 123/59

[COM(2020) 562 final]

(2021/C 123/09)

Raportor:	Arnold PUECH D'ALISSAC (FR-I)
Coraportor:	Jan DIRX (NL-III)

Sesizare	Comisia Europeană, 11.11.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	11.1.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	27.1.2021
Sesiunea plenară nr.	557
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	216/6/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Comunicarea Comisiei intitulată Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor. Alegerea Comisiei de a stabili obiectivul mai ambițios pentru 2030 de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră este într-o foarte mare măsură în acord cu avizul anterior al Comitetului pe tema Legii europene a climei.

1.2.

Un obiectiv de zero emisii pornind de la obiectivele intermediare este posibil doar cu condiția garantării integrității sistemului, inclusiv calcularea precisă a emisiilor și absorbției de dioxid de carbon.

1.3.

CESE consideră că este foarte important ca cetățenii și partenerii sociali să aibă posibilitatea de a cunoaște cum pot fi realizate obiectivele privind emisiile și ce înseamnă aceasta pentru viața lor privată și profesională. Acest lucru este esențial pentru sprijinirea tuturor măsurilor care trebuie adoptate. Prin urmare, ar trebui adoptate măsuri pentru a garanta că riscurile și oportunitățile legate de acest proces sunt partajate în mod egal, asigurând certitudine și stabilitate.

1.4.

Comitetul este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia cheltuielile de redresare în urma pandemiei provocate de COVID-19 trebuie combinate cu acțiuni ambițioase în domeniul climei pentru a evita irosirea banilor și deprecierea activelor, care generează nevoi noi în materie de resurse. Trebuie garantat că aceste investiții sunt efectiv utilizate în spiritul unei politici durabile privind clima care se axează pe cetățeni.

1.5.

1.6.

CESE recomandă Comisiei să acorde prioritate actualizării legislației europene privind tranziția către combustibili din surse regenerabile.

1.7.

1.8.

CESE solicită un program dedicat al UE în materie de bioeconomie care să faciliteze investițiile și să creeze lanțuri de aprovizionare bazate pe comunități și pe ferme.

1.9.

CESE subliniază concluzia evaluării impactului, conform căreia realizarea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 nu numai că ar plasa UE în mod ferm pe calea atingerii neutralității climatice, ci ar face din întreprinderile și industria din UE lideri la nivel mondial. În acest context, UE trebuie să asigure că politica sa comercială și acordurile sale comerciale sunt coerente cu ambițiile sale în materie de climă. Comitetul recomandă Comisiei să acorde o atenție specială consecințelor posibile pentru cetățenii din țări terțe cu venituri reduse.

1.10.

CESE sprijină ferm declarația Comisiei potrivit căreia cetățenii sunt „parteneri esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice”, întrucât consideră că participarea activă a „tuturor segmentelor societății” reprezintă o condiție necesară pentru ca politica în domeniul climei să fie una reușită la nivelul UE. Acesta este motivul pentru care Comitetul își reiterează, de asemenea, propunerea de creare a unei Platforme europene a părților interesate privind Pactul climatic european.

1.11.

CESE invită, de asemenea, statele membre să lucreze la introducerea unor criterii comune și a unor indicatori comuni la nivel european, ca un prim pas către o mai bună măsurare a sărăciei energetice, ca urmare a Recomandării Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică [C(2020) 9600 final].

1.12.

CESE felicită Comisia pentru că atrage atenția în mod îndreptățit asupra necesității ca tranziția economiei noastre să fie însoțită de investiții în recalificarea, perfecționarea și educația permanentă a multor grupuri profesionale. În plus, trebuie luate măsuri pentru a garanta că noile oportunități de ocupare a forței de muncă atrag după sine locuri de muncă cu salarii decente și condiții de muncă corespunzătoare.

2. Observații generale

2.1.

CESE salută călduros Comunicarea Comisiei intitulată Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor. Alegerea Comisiei de a stabili un obiectiv mai ambițios pentru 2030 de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră este într-o foarte mare măsură în acord cu avizul anterior al Comitetului pe tema Legii europene a climei (1).

2.2.

Spre deosebire de ceea ce Comisia propune acum pentru prima oară în ceea ce privește obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor, avizul CESE privind reducerea emisiilor cu 55 % nu a propus un obiectiv net, în timp ce obiectivul Comisiei este unul net. Aceasta înseamnă că Comisia a rămas în urma recomandărilor noastre în ceea ce privește obiectivul stabilit.

2.3.

CESE crede că, odată cu aplicarea de către Comisie a unui obiectiv de zero emisii pentru 2050 în cadrul Legii europene a climei, capacitățile de absorbție a carbonului ar trebui să fie pe deplin luate în considerare în cele din urmă. Pentru a realiza acest lucru, este logic să stabilească un obiectiv de zero emisii pornind de la obiectivele intermediare. Totuși, acest lucru este posibil doar cu condiția garantării integrității sistemului, inclusiv a calculării precise a emisiilor și a absorbției de dioxid de carbon.

2.4.

Comitetul sprijină concluzia Comisiei potrivit căreia creșterea nivelului de ambiție al UE în ceea ce privește reducerea cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este necesară. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră are potențialul de a îmbunătăți condițiile de trai și sănătatea, de a crea locuri de muncă și de a scădea facturile la energie electrică, cu condiția să poată fi realizate investițiile publice și private necesare în direcția corectă sustenabilă. Prin consolidarea nivelului de ambiție în materie de climă, UE dă dovadă și de responsabilitate la nivel mondial. Comitetul consideră însă că este important și necesar să se clarifice curând cum poate fi realizat noul obiectiv în această perioadă relativ scurtă de până în 2030.

2.5.

De asemenea, Comitetul este conștient că impactul social și economic asupra cetățenilor europeni și a întreprinderilor europene la nivel individual în ceea ce privește realizarea obiectivului pentru 2030, existent și nou, nu este în niciun caz complet clar. CESE consideră că este foarte important ca cetățenii și partenerii sociali să aibă posibilitatea de a cunoaște cum pot fi realizate aceste obiective și ce înseamnă aceasta pentru viața lor privată și profesională. Acest lucru este esențial pentru a sprijini toate măsurile care urmează să fie adoptate, întrucât ele îi vor afecta pe cetățenii europeni din toate statele membre și din toate regiunile într-un mod diferit. Prin urmare, ar trebui adoptate măsuri pentru a garanta că riscurile și oportunitățile legate de acest proces sunt partajate în mod egal, asigurând certitudine și stabilitate.

2.6.

Comitetul recomandă Comisiei să acorde o atenție specială consecințelor posibile pentru cetățenii din țări terțe cu venituri reduse. UE ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice consecință negativă. UE ar trebui să sprijine dezvoltarea acestora către neutralitatea climatică, ținând seama de faptul că țările în curs de dezvoltare sunt în prezent autorizate să crească în mod rezonabil emisiile de GES în temeiul Acordului de la Paris.

2.7.

Comitetul este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia pandemia cu care ne confruntăm în prezent nu constituie un argument pentru a renunța la abordarea chestiunii schimbărilor climatice. Pe de altă parte, astfel cum afirmă și Comisia, „[r]ăspunsul economic european fără precedent la criza provocată de pandemia de COVID19 oferă o ocazie unică de a accelera tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”. Pentru a putea elabora o politică cât mai eficientă posibil în această situație, Comitetul recomandă Comisiei să analizeze cu atenție modul în care funcționează sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și abordarea bazată pe partajarea eforturilor în ceea ce privește scăderea actuală a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu scopul de a reduce într-o anumită măsură posibilitățile legale neutilizate pentru emisii.

2.8.

Printr-o abordare energetică în prezent a obiectivului mai ambițios de reducere a emisiilor pentru 2030, generațiile viitoare vor putea realiza, mai ușor, obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, deoarece, cu cât UE ia mai puține măsuri în următorii zece ani, cu atât mai abruptă și mai dificilă va fi traiectoria de reducere a emisiilor după 2030. Prin urmare, Comitetul așteaptă propunerile pentru realizarea obiectivului de 55 % până în 2030, pe care Comisia le va prezenta în iunie 2021, cel târziu. Comitetul recomandă o abordare bazată pe combinarea a diverse instrumente, care, pe lângă intervențiile legislative, să prevadă și instrumente financiare, cum ar fi Regulamentul privind indicii de referință și Regulamentul privind taxonomia. Este important să se evalueze cu atenție efectul acestor noi abordări.

2.9.

Comitetul este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia „[t]rebuie să combinăm cheltuielile de redresare cu acțiuni ambițioase în domeniul climei pentru a evita irosirea banilor și deprecierea activelor, care generează nevoi noi în materie de resurse”. Trebuie garantat că aceste investiții sunt efectiv utilizate în spiritul unei politici durabile privind clima care se axează pe cetățeni. Comitetul a abordat deja în detaliu acest aspect în propunerile sale din rezoluția referitoare la reconstrucția și redresarea după criza provocată de pandemia de COVID-19 (2).

2.10.

Printre avantajele tranziției energetice, Comisia menționează reducerea dependenței de importul de combustibili fosili (p. 6). Cu toate acestea, Comisia dorește să ia în considerare acest aspect al comerțului internațional în ansamblul său. Acordurile comerciale internaționale și lanțurile valorice trebuie să respecte cerințele de dezvoltare ecologică și durabilă și trebuie să includă obligații de diligență pentru întreprinderi sau, după cum a declarat Consiliul European la reuniunea sa din decembrie, „UE va face astfel încât politica sa comercială și acordurile sale comerciale să fie coerente cu ambițiile sale în materie de climă”. Considerăm că este deosebit de recomandată o analiză atentă în acest sens.

2.11.

Atunci când se realizează evaluări ale impactului, este important să se recunoască faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 are consecințe economice, sociale și de mediu fără precedent care, la rândul lor, au implicații la nivelul impactului măsurilor care vor fi luate pentru atenuarea schimbărilor climatice.

2.12.

CESE subliniază faptul că este primordial ca stabilirea unui obiectiv mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie realizată prin corelarea cu un Fond pentru o tranziție justă bine finanțat la nivel european și cu măsuri menite să sprijine cetățenii, lucrătorii și întreprinderile să se adapteze la schimbările ce urmează. CESE își exprimă îndoiala că cele 7,5 miliarde EUR prevăzute de CFM și cele 10 miliarde EUR alocate în cadrul fondului de redresare Next Generation EU sunt suficiente.

3. Legislație

3.1.

Comisia intenționează să prezinte propunerile legislative detaliate necesare până în iunie 2021. CESE invită colegiuitorii să nu depășească acest termen și să finalizeze procesul legislativ până în decembrie 2021, întrucât, în caz contrar, calendarul legat de realizarea obiectivului pentru 2030 va fi prea strâns. Sunt disponibile amendamente relativ simple la regulamente, precum o creștere a plafonului EU ETS pe baza unui factor liniar și o reducere procentuală legată de certificatele de emisii pentru fiecare stat membru pentru Regulamentul privind partajarea eforturilor (ESR).

3.2.

Ținând seama de principiile unei tranziții juste, CESE recomandă totuși Comisiei să acorde prioritate elaborării unei legislații europene privind tranziția către combustibilii din surse regenerabile. Cheltuielile cu subvențiile directe sau indirecte pentru combustibilii fosili, de exemplu, prin scutiri și reduceri de impozite, ar trebui utilizate pentru a accelera dezvoltarea surselor de energie durabile. Sau, astfel cum se prevede în Acordul de la Paris (articolul 2): „întreprinderea măsurilor necesare pentru ca fluxurile financiare să corespundă unei evoluții către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice”. Totuși, Comitetul insistă asupra faptului că aceste măsuri nu trebuie luate într-un mod care pune în pericol producția alimentară, astfel cum prevede, de asemenea, în Acordul de la Paris [articolul 2 alineatul (1) litera (b)].

3.3.

Cu condiția ca fiabilitatea sistemului să nu fie periclitată (monitorizare, raportare, verificare), Comitetul sprijină intenția Comisiei de a include toate emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili în EU ETS. Cu toate acestea, este necesar să se aibă în vedere în ce cantitate trebuie reduse certificatele de emisii (reducerea plafonului), întrucât doar atunci EU ETS va fi eficient.

3.4.

CESE salută punctul de pornire de „a nu face rău” (p. 5). Această abordare este prezentată și de Comisie în propunerea sa privind cel de al optulea Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu [COM(2020) 652 final], în care solicită ca „toate inițiativele UE să respecte legământul verde «să nu faci rău»”. Aceasta înseamnă că „legământul” este legat de „consolidarea abordării integrate a elaborării și punerii în aplicare a politicilor, în special prin integrarea durabilității în toate inițiativele și proiectele relevante de la nivel național și de la nivelul UE”. Comitetul sprijină importanța simplificării și integrării legate de accelerarea obiectivului mai ambițios în materie de climă până în 2030, dar se întreabă ce măsuri intenționează să adopte Comisia pentru a realiza acest lucru. De asemenea, Comitetul se întrebă de ce abordarea este denumită „principiu” (deși în alte documente ale Comisiei este denumită legământ) și cum poate fi corelat acest eventual „principiu” cu articolul 11 din TFUE și cu principiile codificate la articolul 191 din TFUE.

3.5.

Comitetul sprijină Comisia în intenția sa de a opta pentru un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ca instrument de evitare a relocării emisiilor de dioxid de carbon – alături de crearea unei piețe pentru produse cu emisii scăzute de carbon, disponibilitatea unor surse de energie competitive prin costuri și neutre din punctul de vedere al carbonului, precum și programe de finanțare – în situația unei lipse a unei creșteri comparabile în ambiție a partenerilor noștri, pe măsură ce UE își consolidează nivelul de ambiție în materie de climă. Este important să se acorde atenție eficacității și solidității mecanismului și efectelor aplicării acestui mecanism pentru țările în curs de dezvoltare. Dacă aceste măsuri conduc la o frânare a dezvoltării economice a anumitor țări, se recomandă măsuri compensatorii precum transferul tehnologic.

3.6.

Comitetul recomandă Comisiei să ofere o actualizare a ratei de conformitate cu actuala legislație a UE în materie de climă și de energie și a aspectelor pentru care au fost demarate, din acest punct de vedere, măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. De asemenea, recomandă Comisiei să furnizeze, pe propriul site web, informații clare în ceea ce privește conformitatea statelor membre cu Directiva privind energia din surse regenerabile și cu Directiva privind eficiența energetică. Totodată, solicită ca, cu ajutorul AEM, Comisia să realizeze o actualizare anuală completă a eficacității întregii legislații aflate în vigoare în materie de climă și energie, inclusiv să menționeze aspectele legate de neconformitate.

3.7.

O evaluare a impactului ar trebui să analizeze posibilitățile legate de sporirea capacităților de absorbție a GES în solul agricol, păduri și biomateriale. Poziția Parlamentului privind sistemele de credite pentru dioxidul de carbon ar trebui dezvoltată astfel încât să intensifice eliminarea dioxidului de carbon. Oportunitatea de a crea noi modele de afaceri prin măsuri de sechestrare a carbonului în solurile agricole și sisteme de credite pentru dioxidul de carbon finanțate din surse private oferă posibilitatea de a crește productivitatea în mod durabil, în acord cu obiectivele în materie de climă, de biodiversitate și de fertilitate a solului, și de a scădea riscul de deșertificare. În plus, CESE consideră că proprietatea asupra absorbției și a creditului de carbon ar trebui să revină celor care au făcut investițiile necesare, care pot fi atât entități private, cât și publice.

4. Agricultură

4.1.

Adaptarea la schimbările climatice ar trebui consolidată, iar UE ar trebui să dezvolte și să pună în aplicare strategii de adaptare. Vulnerabilitatea sistemelor silvice, agricole și alimentare în fața efectelor negative ale schimbărilor climatice trebuie să se reflecte în măsurile de adaptare.

4.2.

Pactul verde al UE, Strategia „De la fermă la consumator” și Legea privind clima se axează pe realizarea neutralității climatice până în 2050, astfel cum a fost avizată de PE, CE și de Consiliu. Cu toate acestea, pentru a aborda această chestiune este necesar să fie puse la dispoziție suficiente resurse în CFM, bugetul PAC și fondul de redresare Next Generation EU. Altfel, nu se poate aștepta din partea fermierilor să facă ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele stabilite. Valoarea produselor cu emisii scăzute de carbon trebuie creată prin piețele carbonului, dacă nu sunt fonduri disponibile. Fermierii au propriul rol în ceea ce privește găsirea unei soluții și vor solicita o finanțare mai mare, dacă este necesar.

4.3.

Actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 ilustrează că securitatea alimentară nu poate fi considerată ca fiind garantată în UE și că producția alimentară are nevoie de o atenție specială în contextul obiectivului ambițios pentru 2030 în materie de climă. În rezoluția sa referitoare la perioada de după criza provocată de pandemia de COVID19, CESE a subliniat că „… trebuie să crească rezistența și sustenabilitatea sistemului nostru alimentar, reconstruind modele de agricultură mai diversificate, promovând centre localizate de distribuție a alimentelor și lanțuri de aprovizionare mai scurte și mărind accesul la piețe al micilor fermieri, al pescarilor care practică pescuitul cu impact redus și al producătorilor din domeniul acvaculturii”. În același timp, lanțurile agroalimentare durabile sunt esențiale pentru a consolida securitatea alimentară la nivel global pentru o populație globală tot mai numeroasă.

4.4.

CESE sugerează că noile obiective în materie de climă pentru agricultură în cadrul fondului de redresare Next Generation EU trebuie să se reflecte în actele delegate ale Regulamentului privind taxonomia, pentru a asigura o tranziție evolutivă. În prezent, actele delegate furnizează instrumente de tranziție doar pentru producția de nișă. Doar o tranziție cuprinzătoare către o agricultură ecologică va asigura un sector alimentar durabil în viitor. Tranziția trebuie sprijinită prin suplimentarea investițiilor durabile și a măsurilor de sprijin destinate lanțului alimentar. Pentru a realiza obiectivele privind clima, este deosebit de important să se pună în aplicare măsuri care sunt simple, eficiente din punctul de vedere al costurilor și accesibile, precum instalațiile de biogaz, gospodărirea apelor și creditele de carbon (garduri vii, sechestrare a carbonului în soluri agricole).

4.5.

CESE susține crearea unui cadru UE pentru sisteme de credit de carbon care pot contribui la atingerea obiectivelor climatice, astfel cum este prezentat în raportul Parlamentului privind Legea climei. Carbonul trebuie, de asemenea, să aibă un preț în bioeconomie. În plus, ar trebui sprijinite cercetarea și inovarea pentru a găsi cât mai multe soluții tehnice și sustenabile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură și pentru a încuraja sechestrarea carbonului.

4.6.

În prezent, modul în care este luat în considerare metanul nu reflectă un adevăr științific actualizat. Este esențial să se adopte cea mai recentă metodologie științifică atunci când se analizează impactul alimentelor asupra climei. O reducere a emisiilor la zero emisii în 2050 trebuie să țină seama de efectul climatic al metanului ca un gaz de seră cu durată scurtă de viață care nu trebuie să aibă zero emisii pentru a atinge neutralitatea climatică sau a avea un efect de încălzire suplimentar.

4.7.

Este necesar să se acorde prioritate finanțării corespunzătoare a cercetării și inovării legate de adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora în sectorul agricol. Investițiile în practici inovatoare și tehnologii și metode de producție durabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor trebuie încurajate și stimulate pentru a reduce emisiile de GES menținând totodată o marjă pentru îmbunătățiri în ceea ce privește potențialul UE legat de producția animalieră pentru a garanta populației un regim alimentar echilibrat. Gospodărirea apelor și irigarea terenurilor arabile vor fi și mai necesare în viitor. Ar trebui încurajate noi investiții în sisteme care sunt mai eficiente și previn poluarea apei.

4.8.

Pentru a îndeplini obiectivele climatice, trebuie să se țină seama de noile tehnologii și inovații. Lanțul alimentar al UE este deja competitiv din punctul de vedere al impactului asupra climei la scară mondială. Adaptarea sectorului la schimbările climatice și asigurarea rezilienței sale la efectele negative ale schimbărilor climatice garantează faptul că amprenta de carbon a producției alimentare a UE continuă să scadă. În ceea ce privește adoptarea, de exemplu, a unor noi tehnici de reproducere, o schimbare în producție de la proteine animale la proteine vegetale, tehnologiile inteligente și digitale pentru agricultură și inovarea sunt esențiale pentru a asigura reziliența sistemului alimentar al UE.

4.9.

CESE solicită un program dedicat al UE în materie de bioeconomie care să faciliteze investițiile și să creeze lanțuri de aprovizionare bazate pe comunități și pe ferme. Promovarea sinergiilor dintre energia din surse regenerabile prin intermediul producției de biogaz și gestionarea îngrășămintelor este de o importanță fundamentală pentru producția de energie din surse regenerabile descentralizată care sprijină și mijloacele de subzistență rurale.

5. Industria, materialele, energia și transportul

5.1.

CESE salută concluzia evaluării impactului, conform căreia realizarea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 nu numai că ar plasa UE în mod ferm pe calea atingerii neutralității climatice, ci ar face din întreprinderile și industria din UE lideri la nivel mondial. Acest lucru include, printre altele, producția de oțel durabil pe bază de hidrogen, în loc de cărbune, hidrogenul fiind produs, la rândul lui, cu energie electrică durabilă. O primă fabrică-pilot a fost deschisă recent în Suedia, în acest scop.

5.2.

După cum a afirmat deja în avize precedente, de exemplu în avizul „Între o superrețea transeuropeană și insulele energetice locale”, CESE subliniază cât de important este să se recunoască că tranziția energetică nu este doar o chestiune tehnologică, ci și o provocare importantă de natură socială și politică. Nu numai întreprinderile, dar și lucrătorii, sindicatele și consumatorii trebuie să participe la tranziția energetică, așa cum au promis factorii de decizie și a solicitat cu fermitate CESE. Dar și în această privință, Comisia și statele membre lasă multe întrebări fără răspuns. Mai mult, inițiativele actuale în materie de politică energetică nu vor încuraja, ci mai degrabă vor împiedica o largă participare a cetățenilor. Tranziția energetică a Europei are nevoie, în primul rând, de siguranța investițiilor, atât pentru actorii publici, cât și pentru cei privați. Acest lucru poate fi realizat numai prin decizii fundamentale fără echivoc.

5.3.

Comitetul sprijină punctul de vedere al Comisiei prezentat în Comunicarea sa „O strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic”, conform căruia integrarea sistemului de energie electrică în sistemul de încălzire și transport este esențială pentru atingerea obiectivelor neutralității climatice, securității aprovizionării, inclusiv reducerea importurilor de energie, și a obiectivului care constă în prețuri accesibile pentru consumatorii europeni și economia europeană. Este de la sine înțeles că, în următorii ani, vor fi necesare resurse financiare publice și private suficiente pentru a putea realiza investițiile necesare.

5.4.

În ceea ce privește consecințele economice și sociale, CESE își reiterează poziția potrivit căreia sistemele energetice descentralizate generează impulsuri importante pentru dezvoltarea regională, stimulând crearea de locuri de muncă noi în regiuni, de calitate și destinate lucrătorilor calificați.

5.5.

Comitetul este pe deplin de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia sectorul construcțiilor, responsabil în prezent pentru 40 % din consumul final de energie și 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră în UE, are un mare potențial de reducere a emisiilor într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Vom dezbate în detaliu acest aspect în Avizul Comitetului pe tema Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai.

5.6.

CESE salută poziția Comisiei (p. 16) conform căreia sectorul aviației și cel maritim sunt vizate de măsurile care trebuie luate la nivelul întregii economii și care sunt indispensabile în temeiul Acordului de la Paris. Aceste moduri de transport globale, alături de unele emisii industriale, utilizează în cea mai mică măsură combustibili nefosili noi, eficienți din punctul de vedere al costurilor; totuși, teste promițătoare sunt în desfășurare. Sectoarele aviației și navigației sunt greu de reglementat prin legislații naționale și europene, iar o mare parte a emisiilor din aceste sectoare se produc în afara teritoriului UE. Întrucât emisiile internaționale ale UE provenite din navigație și aviație au crescut cu peste 50 % față de 1990, sprijinim eforturile Comisiei de a găsi căi constructive de a include aviația și navigația în politica UE în domeniul climei. Aviația în interiorul statelor membre ale UE și între acestea este deja inclusă în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, iar în prezent, Comisia examinează posibilitatea de a include și navigația în ETS. În ce privește emisiile în afara teritoriului UE, CESE sprijină obiectivul Comisiei de a fi proactivă în cadrul lucrărilor organizațiilor ONU, cum ar fi Organizația Maritimă Internațională (OMI) și Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), pentru a crea sisteme eficiente și obligatorii de reducere a emisiilor globale.

5.7.

Comitetul sprijină Strategia Comisiei pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, recent publicată, deoarece sectorul transporturilor este în urmă în ceea ce privește reducerea emisiilor. În ciuda vehiculelor mai eficiente și a introducerii combustibililor și motoarelor cu emisii scăzute, emisiile în transportul rutier au crescut cu mai mult de un sfert față de 1990, în special în urma sporirii cererii de transport. Strategia include un spectru larg de acțiuni și inițiative necesare pentru accelerarea tranziției de la dependența de combustibili fosili la mobilitatea durabilă. Implicarea cetățenilor este esențială pentru o tranziție inteligentă, întrucât autovehiculele au fost și sunt un simbol important al libertății.

5.8.

În ceea ce privește bioenergia și biomaterialele, o recunoaștere deplină a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură și silvicultură este necesară pentru a ține seama de totalitatea capacităților de absorbție a carbonului. Prin înlocuirea combustibililor fosili și a materialelor se pot obține reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de peste 100 % în funcție de efectele substituirii CO2 fosil și CO2 nefosil.

6. Participarea publicului, cetățenii și consumatorii

6.1.

CESE sprijină ferm declarația Comisiei conform căreia cetățenii sunt „parteneri esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice”, întrucât consideră că participarea activă a „tuturor segmentelor societății” este o condiție necesară pentru ca politica în domeniul climei să fie una reușită la nivelul UE, având în vedere că tocmai actorii societății civile (întreprinderi, lucrători, consumatori și cetățeni, precum și organizațiile acestora) sunt cei care pun în practică obiectivele climatice.

6.2.

Prin urmare, CESE salută faptul că Comisia a deschis, la 29 octombrie, consultări publice pentru a afla diverse puncte de vedere privind revizuirea politicilor necesare pentru creșterea obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030.

6.3.

Din acest motiv, CESE reiterează, de asemenea, propunerea de creare a unei Platforme europene a părților interesate privind Pactul climatic european, astfel cum este definită în avizul său privind Pactul climatic, pentru a organiza și a facilita participarea activă a tuturor membrilor societății (3).

6.4.

CESE consideră că trebuie acordată o atenție specială cetățenilor cu venituri reduse. Ei sunt deseori neîncrezători în tranzițiile energetice, întrucât se tem că le fac viața mai costisitoare. De aceea, afirmațiile Comisiei în acest sens sunt cruciale: „[p]entru a evita efectele negative asupra consumatorilor vulnerabili, politicile sociale și cele privind eficiența energetică sunt importante pentru a viza renovarea caselor acestora și a ține sub control impactul acestor politici asupra facturilor de încălzire și electricitate ale consumatorilor respectivi”. CESE va dezbate în detaliu acest aspect în Avizul Comitetului pe tema Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai (4).

6.5.

CESE cere, de asemenea, introducerea unor criterii comune și a unor indicatori comuni la nivel european, ca un prim pas către o mai bună măsurare a sărăciei energetice, ca urmare a Recomandării Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică [C(2020) 9600 final (5)]. Pentru a adapta această definiție la diferitele contexte naționale, statele membre trebuie să elaboreze mai multe instrumente statistice care să permită ajungerea în mod eficient la gospodăriile vulnerabile.

6.6.

Comitetul este de acord cu Comisia că sursele regenerabile de energie vor duce la un grad ridicat de descentralizare care le va oferi consumatorilor posibilitatea de a se implica, prosumatorilor de a produce, a utiliza și a face schimb de energie, iar comunităților locale, în special celor din mediul rural, de a încuraja investițiile locale în surse regenerabile de energie. Acest lucru înseamnă și crearea de noi locuri de muncă la nivel local. Comitetul dorește să sublinieze, totuși, că trebuie să se acorde atenție preocupărilor legitime ale cetățenilor în ceea ce privește, de exemplu, daunele aduse peisajului sau perturbarea bucuriei de a trăi. Participarea activă și un beneficiu direct al randamentului financiar și/sau energetic al instalațiilor de energie din surse regenerabile ce urmează a fi realizate pot atenua aceste preocupări. În plus, trebuie luate măsuri pentru a garanta că noile oportunități de ocupare a forței de muncă atrag după sine locuri de muncă cu salarii decente și condiții de muncă corespunzătoare.

6.7.

Comisia atrage atenția în mod îndreptățit asupra necesității ca tranziția economiei noastre să fie însoțită de investiții în recalificarea, perfecționarea și educația permanentă a multor grupuri profesionale. CESE ar dori să evidențieze că este de dorit ca și tinerii să îndrăznească să-și aleagă din nou meseria de fermier, întrucât îmbătrânirea agriculturii reprezintă o amenințare pe termen lung pentru lanțul alimentar durabil. Sunt necesare condiții prealabile adecvate și resurse financiare la nivel european și național.

Bruxelles, 27 ianuarie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO C 364, 28.10.2020, p. 143

(2) JO C 311, 18.9.2020, p. 1

(3) JO C 364, 28.10.2020, p. 67

(4) COM(2020) 662 final

(5) https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/3/2020/EN/C-2020-9600-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF

Top