(1)

La 22 noiembrie 2017, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2018 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. Prioritățile analizei anuale a creșterii au fost aprobate de Consiliul European din 22 martie 2018. De asemenea, la 22 noiembrie 2017, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Polonia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

(2)

Raportul de țară pentru 2018 privind Polonia a fost publicat la 7 martie 2018. Acesta a evaluat progresele realizate de Polonia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 11 iulie 2017 (3), măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor specifice acestei țări din anii anteriori, precum și progresele realizate de Polonia în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.

(3)

La 26 aprilie 2018, Polonia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2018 și Programul de convergență pentru 2018. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(4)

Recomandările relevante specifice fiecărei țări au fost abordate în cadrul programării fondurilor structurale și de investiții europene („fondurile ESI”) aferente perioadei 2014-2020. Astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, Comisia poate solicita unui stat membru să își revizuiască acordul de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea. Comisia a furnizat detalii suplimentare referitoare la modul în care va utiliza dispoziția menționată anterior în orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor ESI și buna guvernanță economică.

(5)

În prezent, Polonia face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În cadrul Programului său de convergență pentru 2018, guvernul intenționează să realizeze o îmbunătățire treptată a soldului global, de la un deficit de 1,7 % din PIB în 2017, la 0,7 % din PIB în 2021. Se estimează că obiectivul bugetar pe termen mediu, și anume un deficit structural de 1,0 % din PIB, nu va fi atins până în 2021, când ia sfârșit perioada acoperită de Programul de convergență. Soldul structural recalculat (5) indică probabilitatea unui deficit structural de 1,3 % din PIB în 2021. Potrivit Programului de convergență pentru 2018, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea de la 50,6 % din PIB în 2017 la 50,4 % din PIB în 2018 și la 46,0 % din PIB până în 2021. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază proiecțiile bugetare este prudent în 2018 și plauzibil pentru perioada ulterioară.

(6)

La 11 iulie 2017, Consiliul a recomandat Poloniei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (6) nu va depăși 3,7 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB. În același timp, s-a afirmat că evaluarea proiectului de plan bugetar pentru 2018 și evaluarea ulterioară a rezultatelor bugetare din 2018 vor trebui să ia în considerare în mod corespunzător obiectivul de a atinge o orientare fiscală care să contribuie atât la consolidarea redresării în curs, cât și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Comisia a realizat o evaluare calitativă a solidității conjuncturii economice din Polonia, acordând atenția cuvenită dificultăților în materie de sustenabilitate cu care se confruntă această țară. Pe această bază, se concluzionează că nu există elemente suplimentare care trebuie luate în considerare. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există riscul ca în 2018 să se înregistreze o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată.

(7)

În 2019, având în vedere faptul că deviația PIB estimată a Poloniei va fi de 1,5 %, rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu ar trebui să depășească 4,2 %, fiind conformă cu ajustarea structurală de 0,6 % din PIB rezultată din matricea de cerințe pentru ajustare stabilită de comun acord în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2018, există riscul ca în 2019 să apară o abatere importantă de la acest obiectiv. În ansamblu, Consiliul este de părere că, începând cu 2018, ar trebui luate măsurile necesare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere.

(8)

Pe termen mediu și lung, Polonia se va confrunta cu presiuni în mai multe domenii de cheltuieli, în special cele legate de îmbătrânirea populației, care necesită noi mecanisme pentru evaluarea eficienței și a eficacității cheltuielilor publice și pentru facilitarea realocării resurselor. În acest scop, guvernul a inițiat lucrările de reformă a procesului bugetar, urmărind în special să consolideze cadrul bugetar pe termen mediu și să integreze analize ale cheltuielilor în procesul bugetar. Polonia este singurul stat membru care nu dispune de un consiliu bugetar independent cu drepturi depline și nici nu a făcut cunoscute planuri de înființare a unui astfel de consiliu, chiar dacă în această țară există instituții independente care exercită o parte din funcțiile ce revin în mod normal consiliilor bugetare. În raportul de țară pentru 2018 se constată că Polonia nu a înregistrat niciun progres în ceea ce privește limitarea utilizării generalizate a cotelor reduse ale taxei pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor al Poloniei lucrează în prezent la simplificarea modului în care cotele aplicabile sunt alocate bunurilor și serviciilor.

(9)

Piața forței de muncă din Polonia a înregistrat performanțe puternice în ultimii ani, iar ratele de ocupare a forței de muncă au continuat să crească. Cu toate acestea, participarea la forța de muncă a anumitor categorii, în special a femeilor, a persoanelor slab calificate și a persoanelor în vârstă, este în continuare scăzută față de alte state membre. Mai multe măsuri de politică luate recent au avut drept efect diminuarea motivației necesare pentru a ocupa un loc de muncă, în special în rândul femeilor și al persoanelor în vârstă. Sistemul polonez de protecție socială nu asigură suficiente stimulente pentru încadrarea în muncă. Deși alocația pentru copii a redus sărăcia și inegalitățile, aceasta a avut deja un efect negativ asupra participării părinților, în principal a femeilor, la piața forței de muncă, deoarece cuantumul alocației și faptul că aceasta nu este suficient condiționată de evaluarea resurselor anulează efectele stimulentelor pentru încadrarea în muncă integrate în alte prestații sociale. Rata înscrierii copiilor sub trei ani în structuri de îngrijire formală rămâne printre cele mai scăzute din Uniune, constituind un obstacol suplimentar în calea participării femeilor la piața forței de muncă. Persoanele care asigură îngrijire de lungă durată nu dispun decât de un sprijin limitat, ceea ce le împiedică să intre pe piața forței de muncă. Reducerea vârstei legale de pensionare a încurajat unii lucrători mai în vârstă să iasă de pe piața forței de muncă. Migrația din țări din afara UE contribuie la satisfacerea cererii crescânde de forță de muncă.

(10)

O modalitate complementară de a sprijini atât participarea la forța de muncă, cât și capacitatea de inovare a economiei constă în a pregăti elevii și adulții astfel încât să dobândească calificările și competențele adecvate care să faciliteze încadrarea în muncă pe o piață a forței de muncă aflată într-o evoluție rapidă. Rata de participare a adulților la educație și formare este mult mai scăzută decât media Uniunii. Această situație, la care se adaugă anumite lacune în materie de competențe digitale, precum și în materie de alfabetizare și de competențe numerice, în special în rândul adulților cu nivel de studii inferior învățământului terțiar, reduc capacitatea de inserție profesională a acestor persoane. Până în prezent nu se cunoaște impactul pe care îl vor avea asupra nivelurilor de competențe măsurile de politică recent introduse și cele aflate în continuare în faza de planificare, cum ar fi schimbările aduse organizării învățământului general, profesional și superior.

(11)

Polonia a continuat să ia măsuri pentru a soluționa segmentarea pieței forței de muncă, limitând posibilitatea de a recurge excesiv la munca temporară, majorând contribuțiile la asigurările sociale în cazul anumitor contracte de muncă atipice și introducând salariul minim pe oră pentru o parte din aceste contracte. Numărul și proporția contractelor permanente au crescut de la sfârșitul anului 2016; cu toate acestea, ponderea contractelor temporare rămâne în continuare una dintre cele mai ridicate din Uniune. O serie de noi modificări legislative relevante pentru dualitatea pieței forței de muncă ar putea fi incluse în Codul muncii reformat. Nivelul acoperirii oferite de protecția socială lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și celor angajați cu anumite contracte atipice se dovedește a constitui o eventuală problemă, în special din perspectiva adecvării pensiilor viitoare ale acestor lucrători. Începând din 2015 au fost introduse o serie de măsuri menite să îmbunătățească protecția socială a lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și a celor angajați cu contracte atipice.

(12)

Vârsta medie de pensionare a crescut în ultimii ani, ca urmare a reformelor anterioare, cum ar fi eliminarea opțiunilor de pensionare anticipată și creșterea treptată a vârstei legale de pensionare. Mărirea în continuare a vârstei efective de pensionare este esențială pentru creșterea economică pe termen mediu și pentru a asigura adecvarea sistemului de pensii și sustenabilitatea fiscală a acestuia. Cu toate acestea, recenta reducere a vârstei legale de pensionare la 60 de ani pentru femei și la 65 de ani pentru bărbați merge în direcția opusă. În schimb, vârsta de pensionare a judecătorilor de drept comun a fost aliniată la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, măsură conformă cu solicitarea Comisiei. Sistemul de asigurări sociale speciale pentru agricultori, care beneficiază de subvenții în valoare de aproape 1 % din PIB, reprezintă unul dintre motivele care explică mobilitatea scăzută a forței de muncă și șomajul ascuns din sectorul agricol.

(13)

Pentru a îmbunătăți rezultatele privind starea de sănătate în Polonia, accesul la asistența medicală trebuie să fie facilitat, iar aceasta ar trebui să devină mai eficace. Nevoile nesatisfăcute de asistență medicală raportate de pacienți se numără printre cele mai ridicate din Uniune, iar perioadele de așteptare pentru anumite intervenții sunt deosebit de mari. Numărul de paturi de spital este relativ ridicat și nu este repartizat la un nivel optim din punct de vedere geografic. Asistența medicală ambulatorie și primară este, în general, insuficient dezvoltată, medicii fiind motivați să trimită pacienții către furnizorii de servicii specializate pentru investigații și tratament. Abordarea acestor chestiuni este deosebit de dificilă, deoarece în Polonia nivelul finanțării publice și numărul de medici și de asistenți medicali în anumite specializări sunt cu mult sub media Uniunii. În 2017 s-au depus unele eforturi de distribuire într-un mod mai eficient a resurselor de asistență medicală, dar efectele acestor măsuri nu sunt încă vizibile.

(14)

Creșterea capacității de inovare a economiei este esențială pentru a permite Poloniei să avanseze spre partea superioară a lanțului valoric global, sporind astfel posibilitățile de îmbunătățire a nivelului de trai. În acest scop sunt necesare măsuri de politică pe mai multe fronturi, care să se înscrie într-un proces treptat, cu o durată de mai mulți ani. Printre principalele domenii de politică relevante se numără consolidarea încrederii în mediul de reglementare, oferirea de stimulente care să motiveze întreprinderile să efectueze cheltuieli în cercetare și dezvoltare, consolidarea bazei științifice, inclusiv prin reforme ale învățământului terțiar și prin încurajarea unui flux puternic al cunoștințelor și a unei cooperări strânse între întreprinderi și institutele de cercetare. Această cooperare presupune, de asemenea, asigurarea unor condiții favorabile pentru comercializarea rezultatelor cercetării obținute și sprijinite prin finanțare publică. Au fost deja puse în aplicare mai multe măsuri de politică în aceste domenii, iar altele sunt planificate de către guvern.

(15)

Ritmul rapid al schimbărilor în materie de reglementare și recurgerea limitată la consultările publice și sociale cu privire la o serie de legi esențiale dăunează calității legislației și creează o incertitudine sporită pentru mediul de afaceri. În acest context este esențial să se garanteze, de asemenea, statul de drept și independența sistemului judiciar. Trebuie reamintit că, în decembrie 2017, Comisia a prezentat Consiliului o propunere motivată de stabilire a faptului că există un risc clar de încălcare gravă de către Polonia a statului de drept. Securitatea juridică și încrederea în calitatea și predictibilitatea anumitor politici și instituții în materie de reglementare și în materie fiscală sunt factori importanți care ar putea conduce la creșterea ratei de investiții. O serie de evaluări solide ale impactului ex ante și ex post și de consultări sociale și publice bine concepute și organizate ar putea contribui la îmbunătățirea calității legislației, la limitarea necesității unor modificări ulterioare și, în acest mod, la creșterea gradului de previzibilitate a mediului de reglementare. Aceste măsuri ar putea contribui, de asemenea, la limitarea posibilelor efecte secundare negative pe termen scurt ale noilor legi, cum ar fi creșterea temporară a sarcinilor administrative care apare în urma modificării reglementărilor fiscale.

(16)

Rețeaua rutieră s-a dezvoltat rapid datorită finanțării din partea Uniunii, dar rata deceselor din accidente rutiere este în continuare printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, orașele se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari legate de mobilitate, cum ar fi congestionarea traficului și poluarea aerului cauzate de creșterea parcului de autoturisme și de procentul ridicat al autovehiculelor vechi. Actualele stimulente pentru utilizarea modurilor de transport în comun, a celor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a celor active sunt insuficiente pentru a soluționa aceste dificultăți. Punerea în aplicare a proiectelor feroviare cofinanțate de Uniune se confruntă în continuare cu blocaje considerabile cauzate în principal de capacitățile limitate ale sectorului construcțiilor și de deficiențele instituționale ale administratorului infrastructurii feroviare. Cu toate că guvernul plănuiește actualizarea unui document strategic relevant, nu sunt disponibile în prezent suficiente informații cu privire la o viziune strategică pentru dezvoltarea pe termen lung a rețelelor de transport pentru toate modurile de transport dincolo de anul 2023. Rolurile acestora ar urma să fie clar identificate și atribuite în cadrul documentului respectiv. În plus, în pofida investițiilor din ultimii ani, persistă unele blocaje și deficiențe în rețelele energetice și în infrastructură.

(17)

În contextul semestrului european 2018, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Poloniei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2018. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de convergență pentru 2018, Programul național de reformă pentru 2018, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Poloniei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Polonia, ci și de gradul lor de conformitate cu normele și orientările Uniunii.

(18)

Consiliul a examinat Programul de convergență pentru 2018 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.