EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014CA0555

Cauza C-555/14: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 16 februarie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Contencioso-Administrativo n°6 de Murcia – Spania) – IOS Finance EFC SA/Servicio Murciano de Salud (Trimitere preliminară — Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale — Directiva 2011/7/UE — Tranzacții comerciale între întreprinderi private și autorități publice — Reglementare națională care condiționează recuperarea imediată a creanței principale de renunțarea la dobânzile pentru întârzierea în efectuarea plăților și la compensația pentru costurile de recuperare)

OJ C 112, 10.4.2017, p. 2–2 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

10.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 112/2


Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 16 februarie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Contencioso-Administrativo no6 de Murcia – Spania) – IOS Finance EFC SA/Servicio Murciano de Salud

(Cauza C-555/14) (1)

((Trimitere preliminară - Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale - Directiva 2011/7/UE - Tranzacții comerciale între întreprinderi private și autorități publice - Reglementare națională care condiționează recuperarea imediată a creanței principale de renunțarea la dobânzile pentru întârzierea în efectuarea plăților și la compensația pentru costurile de recuperare))

(2017/C 112/02)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Juzgado de lo Contencioso-Administrativo no6 de Murcia

Părțile din procedura principală

Reclamantă: IOS Finance EFC SA

Pârât: Servicio Murciano de Salud

Dispozitivul

Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, în special articolul 7 alineatele (2) și (3) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că nu se opune unei reglementări naționale cum este cea în discuție în litigiul principal, care permite creditorului să renunțe la perceperea dobânzilor pentru efectuarea cu întârziere a plăților și a compensației pentru costurile de recuperare în schimbul plății imediate a sumei datorate în principal din creanțele exigibile, cu condiția ca o astfel de renunțare să fie consimțită în mod liber, aspect a cărui verificare intră în competența instanței naționale.


(1)  JO C 56, 16.2.2015


Top