21.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/34

1.

consideră că inițiativele Comisiei privind cloud computingul european și prioritățile de standardizare în sectorul TIC sunt importante, în special din perspectiva poziției Europei în economia digitală globală și a atingerii obiectivelor Strategiei privind piața unică digitală;

2.

observă că reducerea obstacolelor ce stau în calea schimbului de cunoștințe va stimula în mod substanțial competitivitatea întreprinderilor europene, aducând totodată beneficii autorităților locale și regionale;

3.

consideră că opțiunea Comisiei de dezvoltare progresivă a serviciilor cloud europene este adecvată și salută faptul că acest cadru va permite în primul rând comunității științifice, iar apoi atât întreprinderilor, cât și autorităților locale și regionale să facă schimb de cunoștințe, producându-le în același timp;

4.

împărtășește opinia Comisiei conform căreia calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing, HPC) competitiv se poate dezvolta numai prin măsuri comune;

5.

este de acord cu Comisia că eforturile europene de standardizare în domeniul TIC trebuie intensificate, pentru a valorifica potențialul digitalizării și a furniza servicii transfrontaliere;

6.

observă că, pe lângă standardizarea TIC, întreprinderile și sectorul public trebuie, la rândul lor, să aibă posibilitatea să dezvolte, să achiziționeze și să aplice soluții inovatoare care se abat de la aceste standarde;

7.

observă că dezvoltarea și/sau aplicarea unor standarde comune este încă deficitară în numeroase domenii cruciale pentru piața unică digitală (de exemplu, în cazul identificării electronice) și este încă preocupat de faptul că disparitățile geografice în materie de accesibilitate în bandă largă de mare viteză împiedică realizarea pieței unice digitale (1). Insularitatea este un parametru geografic dezavantajos, pentru că este nevoie de cabluri submarine, care sunt mai costisitoare;

8.

își reiterează, în acest context, solicitarea ca proiectele de dezvoltare a infrastructurii de bandă largă să fie recunoscute ca prestări de servicii de interes economic general (2);

9.

afirmă că autoritățile locale și regionale europene sunt dornice să dezvolte schimbul de cunoștințe și, de asemenea, să semnaleze standardele TIC care le sunt necesare în materie de dezvoltare a serviciilor publice (3);

10.

îndeamnă Comisia să se asigure că actorii relevanți de la nivel național din toate statele membre optează pentru măsuri adecvate de promovare a serviciilor legate de cloudul destinat științei deschise și a schimbului de cunoștințe într-un sens mai larg, întrucât, în caz contrar, există un risc major ca discrepanțele dintre statele membre să crească rapid, reflectându-se în activitatea autorităților locale și regionale;

11.

este de acord cu Comisia că fiecare organizație – mare sau mică, publică sau privată – are datoria să gestioneze în mod corespunzător riscurile în materie de securitate cibernetică și, când este necesar, să poată dovedi că reușește acest lucru și insistă ca măsurile să contribuie la dezvoltarea cunoștințelor în materie de securitate cibernetică la toate nivelurile necesare (4);

12.

subliniază că, pentru a beneficia de multiplele avantaje ale pieței digitale unice, este nevoie de forță de muncă calificată pentru a o implementa; salută, prin urmare, propunerile Comisiei formulate în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa, adoptată recent, de a pune accentul pe investiții în educație și formare digitală, asigurând astfel înzestrarea cetățenilor cu abilitățile necesare tranziției digitale;

13.

ia act de faptul că numitorul comun al celor două comunicări la care se referă prezentul aviz privește lipsa de interoperabilitate în multe sectoare diferite, ceea ce face ca cercetătorii, industria, autoritățile publice și factorii de decizie să nu aibă acces la datele necesare;

14.

subliniază că cel mai mare obstacol ce împiedică interoperabilitatea în schimbul de date, de exemplu în serviciile digitale transfrontaliere, este, în general, lipsa unei arhitecturi standardizate a datelor (5);

15.

recomandă ca, pe lângă standardele minime și metadatele simple menționate în comunicare, să se ia în considerare și posibilitatea de a defini datele de referință (master data) europene de care este nevoie în domeniul serviciilor transfrontaliere;

16.

împărtășește opinia Comisiei că actualul context necesită parteneriate între diferite sectoare în materie de standardizare și dă exemplul e-sănătății, în care nivelul din ce în ce mai ridicat de responsabilitate al oamenilor față de propria sănătate are nevoie de o perspectivă mai amplă (6);

17.

atrage atenția că e-sănătatea, sistemele inteligente de transport, energia inteligentă și tehnologiile de producție mai ecologice, pe care Comisia le menționează în comunicare ca exemple de domenii-țintă importante, se află în centrul preocupărilor autorităților locale și regionale, care vor trebui să se implice activ pentru a putea atinge obiectivele stabilite;

18.

este de acord cu Comisia că prioritățile ar trebui revizuite periodic, având în vedere că nevoile în materie de standardizare se pot schimba foarte repede ca urmare a dezvoltării continue de inovații, de exemplu în domeniul serviciilor sociale;

19.

consideră că este important ca standardizarea europeană să recurgă pe scară extinsă la inovații brevetate de întreprinderi și sprijină eforturile Comisiei de a clarifica elementele principale ale unei metodologii de acordare a licențelor echitabile, eficiente și aplicabile, pe baza principiilor FRAND;

20.

constată că autoritățile locale și regionale europene utilizează deja în mare măsură programele informatice cu sursă deschisă cu licență. Această evoluție este considerată benefică, iar Comisia ar trebui să o dezvolte, în special prin clarificarea relației dintre sursa deschisă și condițiile FRAND de acordare a licenței;

21.

subliniază că, pe lângă dezvoltarea standardizării oficiale la nivel internațional și la nivelul UE, sunt necesare măsuri pentru a susține specificațiile tehnice TIC ale altor organizații de standardizare și bunele practici acceptate pe scară largă care sunt mai des utilizate;

22.

consideră că este esențial să se dezvolte proceduri care să garanteze că, atunci când sunt elaborate planurile de standardizare, se cunosc nevoile utilizatorilor finali ai standardelor – atât întreprinderi, cât și sectorul public;

23.

salută călduros propunerea Comisiei de a susține o participare mai largă a experților europeni la standardizarea TIC la nivel internațional, deoarece existența unor proceduri comune la nivel mondial este de o importanță vitală atât pentru atingerea obiectivelor europene privind digitalizarea, cât și pentru dezvoltarea acestui sector;

24.

observă că au trecut deja câțiva ani de la publicarea Cadrului european de interoperabilitate pentru serviciile publice europene și salută planul Comisiei de a-l actualiza, sperând că acest proces va lua în considerare și potențialul internetului obiectelor (1);

25.

observă că serviciile cloud se dezvoltă rapid în Europa. Conform unui studiu al Comisiei, acest lucru ar putea însemna o creștere pe piața serviciilor cloud din Europa de la 9,5 miliarde EUR în 2013 la 44,8 miliarde EUR până în 2020, adică o cifră de cinci ori mai mare (7). Conform datelor Eurostat de la sfârșitul anului 2014 (8):

26.

având în vedere cele de mai sus, subliniază necesitatea unui angajament politic clar pentru a finanța infrastructura de cercetare cloud, în vederea valorificării potențialului enorm al cloud computingului;

27.

atrage atenția asupra faptului că serviciile cloud se bazează pe încredere și că, pentru a câștiga și menține încrederea trebuie să se acorde o atenție deosebită securității datelor și protecției vieții private;

28.

speră că se va ține seama de potențialul serviciilor cloud consacrate „științei deschise” pentru a fi utilizat în educație;

29.

subliniază rolul parteneriatelor public-privat în dezvoltarea serviciilor cloud consacrate științei deschise și își reiterează opinia conform căreia cloudurile existente sau în curs de elaborare la nivel național, regional și eventual local ar trebui să devină interconectabile și interoperabile prin soluții europene (9);

30.

ia act de faptul că utilizarea pe scară largă a datelor și a altor materiale puse la dispoziție prin serviciile cloud este condiționată de rezolvarea problemelor legate de drepturile de autor (10);

31.

îndeamnă Comisia să sprijine utilizarea mai intensivă a schimbului de date la nivel european, în cadrul legislației în vigoare privind protecția datelor personale, și îi cere să întocmească în acest sens o situație generală în care să se indice unde pot fi consultate datele relevante la nivel descentralizat, astfel încât, în acest mod, informațiile să devină disponibile;

32.

salută intenția Comisiei de a prezenta o inițiativă privind „libera circulație a datelor”, cu scopul de a promova libera circulație a datelor în Uniunea Europeană (11);

33.

subliniază că schimbul de date standardizate va reduce fragmentarea actuală între cercetători, întreprinderi și autoritățile publice, precum și în cadrul acestor grupuri și va stimula îndeplinirea obiectivelor privind piața unică digitală;

34.

împărtășește opinia Comisiei privind prejudecățile care împiedică schimbul de date și o îndeamnă să fie mai activă în explicarea avantajelor de care beneficiază partenerii care participă la schimbul de date (12);

35.

constată că schimbul de date aduce, de asemenea, beneficii importante autorităților locale și regionale. Cel care deține date nu are nimic de pierdut; dimpotrivă, schimbul de date sporește valoarea acestora. Accesul liber la date publice consolidează democrația și oferă noi oportunități de afaceri. Schimbul de date reduce de asemenea necesitatea solicitării ad-hoc și – deseori – costisitoare a acestor date;

36.

subliniază că un acces online mai larg al cetățenilor la datele lor personale privind sănătatea va duce la o responsabilitate sporită față de propria sănătate și își exprimă speranța că va crește posibilitatea ca persoanele să-și utilizeze propriile date și în alte domenii ale administrației publice;

37.

constată că, pentru a beneficia de cloudul european deschis în domeniul științei, autoritățile publice și în special IMM-urile au nevoie nu numai de datele efective, ci și de instrumente de analiză a acestora, mai ales în cazul volumelor mari de date (Big Data);

38.

sprijină eforturile Comisiei de reunire a comunității europene de date, de exemplu prin parteneriatul public-privat în materie de volume mari de date în cadrul programului Orizont 2020 și încurajează autoritățile locale și regionale să participe, în măsura posibilului, la această cooperare;

39.

consideră că cloudul european deschis în domeniul științei, care include date ale autorităților publice, întreprinderilor și instituțiilor de cercetare, ar putea facilita, de exemplu, prin utilizarea metodelor de prelucrare a volumelor mari de date, gestionarea chestiunilor de politică urbană, care sunt adesea complexe și multidimensionale;

40.

afirmă rolul important al cloudului european și în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător, prin stocarea de documente, informații sau date în formă digitală. Pe lângă faptul că stocarea și accesul la diferitele fișiere este mult mai facilă, netipărirea acestora contribuie la o utilizare minimală a hârtiei și implicit la protejarea mediului;

41.

ia notă cu satisfacție de faptul că internetul obiectelor (IO) este una dintre prioritățile Comisiei în materie de standardizare, deoarece, pe viitor, acesta va avea un impact pozitiv semnificativ asupra calității serviciilor și a productivității activităților care țin de responsabilitatea autorităților locale și regionale. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene (13), valoarea de piață a IO în UE este estimată la peste o mie de miliarde de euro până în anul 2020;

42.

speră că Comisia va lua mai mult în considerare potențialul considerabil al IO în diferitele sale programe privind digitalizarea administrației publice;

43.

consideră că stabilirea de standarde pentru internetul obiectelor în contextul achizițiilor răspunde nevoilor regiunilor și localităților și poate aduce industriei europene un avantaj considerabil în acest sector;

44.

subliniază, cu toate acestea, că IO este un sector nou și că are nevoie nu numai de standarde, ci și de procedee de experimentare inovatoare, a căror finanțare ar trebui să constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană;

45.

observă că numeroase analize au indicat că multe autorități locale și regionale nu sunt suficient informate cu privire la avantajele IO, în special în domenii precum asistența medicală, eficiența energetică, mediul, securitatea, administrarea activelor imobiliare și, nu în ultimul rând, în sistemele de transport inteligente, și speră că Comisia va lua măsuri pentru a asigura schimbul de cunoștințe în domeniu și îmbunătățirea documentării, cât și informarea cu privire la efectele și avantajele legate de utilizarea internetului obiectelor, de inițiativa „Orașe inteligente” și de manipularea datelor deschise;

46.

subliniază că toate cele cinci domenii prioritare identificate de Comisie pentru standardizare sunt interconectate, dar că există o strânsă interdependență între IO și viitoarele rețele 5G. Dacă nu se realizează o acoperire geografică integrală pentru rețelele 5G, va fi imposibilă utilizarea internetului obiectelor în același fel în toate regiunile europene.