18.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 177/1

Raportor:

domnul Antonello PEZZINI

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a afirmat în repetate rânduri că piața unică (PU) este un element central al integrării europene, care are capacitatea de a oferi avantaje concrete și de a genera o creștere durabilă pentru economiile europene.

1.1.1.

Comitetul solicită ca, în procesul de punere în aplicare a PU, să se acorde o importanță deosebită sectoarelor economiei ecologice, consolidând modelele de piață, de producție și de consum durabile și implementând în continuare principiile economiei circulare și ale combaterii schimbărilor climatice, prin luarea în considerare a unor noi indicatori.

1.1.2.

În ceea ce privește piața energiei, CESE consideră că este necesar să se intensifice eforturile și investițiile în sectorul rețelelor de gaz și electricitate și să se introducă principiul subsidiarității în stocarea energiei între diferitele state membre.

1.2.

Fondurile europene de dezvoltare regională și Fondul social european ar trebui să pună accentul în mai mare măsură pe piața unică și pe incluziunea socială a cetățenilor și a lucrătorilor europeni.

1.3.

În ceea ce privește pachetul privind mobilitatea forței de muncă, obiectivul său ar trebui să fie înlăturarea tuturor piedicilor din calea liberei circulații a lucrătorilor, cu menținerea unor niveluri ridicate de securitate: în acest scop, CESE solicită o mai bună coordonare între sistemele de securitate socială, prin instituirea unor organisme de securitate socială cu funcții recunoscute la nivel european, consideră că este esențial ca dispozițiile tratatului referitoare la dreptul lucrătorilor la informare și consultare să fie puse în aplicare în totalitate și recomandă implicarea în mai mare măsură a lucrătorilor în guvernanța întreprinderii.

1.4.

În opinia CESE, consumatorii trebuie considerați drept protagoniști ai PU; el solicită Comisiei să-și asume un rol mai important în coordonarea legislației europene în domeniu și să ia măsuri de îmbunătățire a mecanismelor de soluționare a litigiilor. Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru o siguranță sporită a produselor și pentru o supraveghere mai atentă a pieței, acordând o atenție specială fraudelor de pe piața digitală. În acest scop, recomandă elaborarea unui mecanism rațional de recurs colectiv pentru consumatori, valabil și la nivel transnațional.

1.5.

CESE consideră că serviciile financiare cu amănuntul trebuie îmbunătățite în toate țările și recomandă instituirea unor ghișee unice și a unor rețele de ghișee în diferite țări, care să fie racordate la un sistem central european.

1.6.

Antreprenoriatul social și bazat pe colaborare este fundamental pentru coeziunea socială, pentru a le asigura cetățenilor europeni o creștere economică mai eficientă și mai durabilă. În acest scop, CESE poate contribui la procesul de reflecție al Comisiei și a propus deja crearea unei structuri permanente (1), în cadrul căreia să fie aprofundate aspectele aferente.

1.7.

Serviciile și rețelele care furnizează asistență și informații, consultanță juridică și asistență pe teme de marketing ar trebui să acopere întreaga gamă de forme de întreprinderi (2), cu o atenție deosebită acordată microîntreprinderilor.

1.7.1.

Toate organizațiile care reprezintă cel mai bine această diversitate a formelor de întreprinderi ar trebui implicate în dialogul social la nivel de întreprindere, în cazul în care își demonstrează caracterul reprezentativ.

1.8.

Întreprinderile europene, în special IMM-urile, și cu atât mai mult microîntreprinderile, au nevoie de o piață unică puternică și dinamică, iar CESE este de acord cu necesitatea unei propuneri legislative privind insolvența întreprinderilor și restructurarea timpurie și sprijină propunerea referitoare la o „a doua șansă” pentru întreprinzători. În această propunere trebuie să se acorde importanță protecției lucrătorilor și consumatorilor, precum și nevoii de a se garanta că această protecție este una corespunzătoare.

1.9.

CESE este de părere că trebuie consolidat, între întreprinderi și autorități publice, principiul recunoașterii reciproce a produselor nearmonizate.

1.10.

CESE subliniază necesitatea de a reduce și a elimina barierele administrative care limitează dezvoltarea întreprinderilor și care afectează mai mult întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile. Ar trebui eliminate cerințele suplimentare și inutile introduse de statele membre, atunci când acestea contravin unei directive sau obiectivelor acesteia; în plus, se solicită un control mai atent în materie de coerență din partea Comisiei. CESE subliniază că ar trebui menținute condițiile specifice ale profesiilor liberale, odată cu consolidarea colaborării online dintre autoritățile din statele membre.

1.11.

Este importantă îmbunătățirea aplicării directivei privind serviciile și a procedurilor de notificare prevăzute de aceasta, astfel încât să se evite situațiile de protecționism și apariția unor obstacole suplimentare în calea liberei circulații a serviciilor, printr-o abordare „sector cu sector”, pentru identificarea discrepanțelor și a obstacolelor, și trebuie asumat principiul „toleranță zero”, prin proceduri punctuale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în cazurile de nerespectare a directivei dovedite ca atare.

1.12.

CESE recomandă o mai bună punere în aplicare a Directivei privind detașarea lucrătorilor (96/71/CE) și a Directivei privind asigurarea respectării aplicării acesteia, din 2014.

1.13.

Este important și oportun să se insiste asupra recunoașterii calificărilor profesionale și academice, sprijinind punerea în aplicare a recunoașterii reciproce, printr-un proces de armonizare care să asigure condiții egale de acces.

1.13.1.

Astfel, extinderea cardului profesional european la noi profesii capătă o importanță din ce în ce mai mare.

1.14.

Este esențială, de asemenea, sprijinirea standardizării europene prin intermediul unui sistem ascendent, cu implicarea continuă a partenerilor sociali, a consumatorilor și a asociațiilor de protecție a mediului.

1.15.

Comitetul solicită lansarea unei campanii de implicare a cetățenilor în mod direct, în special a tinerilor, prin care piața unică să fie considerată drept un patrimoniu al cetățeniei europene, odată cu lansarea unei aplicații pentru smartphone și a unui portal interactiv al UE în toate limbile oficiale, cu contribuții personale, pentru o mai bună gestionare a funcționării integrale și corecte și pentru combaterea asimetriei de informații, împreună cu cetățenii și în favoarea lor. De asemenea, CESE solicită crearea unui program Erasmus pentru artizanat și stagii pe piața unică , cu scopul de a le permite tinerilor artizani, noilor profesioniști independenți și ucenicilor să experimenteze caracterul unic al pieței interne europene și al schimburilor de experiență și de măiestrie.

1.16.

Comitetul consideră că este la fel de importantă lansarea în afara UE, cu participarea activă a Serviciului European de Acțiune Externă, a unei campanii promoționale pe tema „Piața unică europeană – o oportunitate extraordinară, implicând peste 500 de milioane de persoane, pentru parteneriate sigure și solide” .

2.1.

Piața unică se află în centrul procesului de integrare europeană, care stă la baza încrederii cetățenilor în proiectul european, a spiritului de inițiativă al întreprinderilor europene, a dezvoltării armonioase și durabile a activităților de producție, comerț și servicii și a valorificării resurselor umane.

2.2.

Comisia a lansat recent propunerile vizând o uniune energetică europeană, Strategia privind piața unică digitală, un plan de acțiune pentru crearea uniunii piețelor de capital, inițiativa „Comerț pentru toți”, un amplu pachet de măsuri privind economia circulară și un pachet privind transparența sistemelor de impozitare.

2.3.

Creată pentru a permite tuturor cetățenilor europeni să beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din posibilitatea de a locui, a lucra, a se deplasa, a studia, a produce, a vinde și a face achiziții oriunde în Uniunea Europeană, fără niciun fel de constrângeri, piața unică a înlăturat în cei 23 de ani de la înființare o multitudine de obstacole și piedici din calea liberei exercitări a acestor libertăți fundamentale.

2.4.

În pofida progreselor înregistrate, în procesul de finalizare a pieței unice încă există mari carențe și lacune care „frânează inovarea și descurajează întreprinderile să dezvolte noi produse și servicii în Europa, să angajeze personal suplimentar și să se extindă pe piețe noi” (3).

2.5.

Piedicile din calea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor reprezintă bariere care frânează creșterea economică și crearea de locuri de muncă și subminează competitivitatea întreprinderilor europene. Pe baza rezultatelor pozitive ale Actelor I și II privind piața unică, este nevoie, în prezent, de un pas radical pentru o funcționare optimă a pieței unice și pentru valorificarea potențialului neexploatat al acesteia.

2.6.

Prin urmare, trebuie „eliminate în continuare obstacolele și înlăturate barierele intelectuale și ideologice, astfel încât această strategie de cooperare, unică în felul său, să poată fi pusă în aplicare pe deplin, în beneficiul tuturor cetățenilor din cele 28 de state membre și din cele 3 țări ale Spațiului Economic European” (4).

2.7.

În programul său pentru 2015-2018, OPU a propus ca prioritate „Strategia pentru piața unică digitală și piața energiei”, precum și diverse alte forme de cooperare, cum ar fi consolidarea SOLVIT (rețeaua de soluționare a problemelor intervenite pe piața internă) (5).

2.8.

Comisia a lansat inițiativele „Actul privind piața unică I”, în aprilie 2011, și „Actul privind piața unică II”, în octombrie 2012 – cu privire la care Comitetul s-a putut pronunța (6) –, pe baza recomandărilor din raportul Monti din 2010.

2.9.

O piață unică mai aprofundată și mai echitabilă este una dintre cele 10 priorități politice ale Comisiei: eliminarea barierelor de reglementare și de altă natură rămase pe piața unică a bunurilor și serviciilor a fost identificată ca prioritate în Analiza anuală a creșterii pentru 2015 (7).

2.10.

După Raportul Cecchini privind costul non-Europei, din 1988, s-au succedat diverse planuri de acțiune prin care s-au stabilit prioritățile pentru finalizarea pieței unice, iar Comisia a prezentat în repetate rânduri propuneri de orientări și măsuri care însă, până în prezent, nu au reușit să producă rezultate satisfăcătoare. În acest context trebuie situat îndemnul la acțiuni concrete formulat de Comisie în noua foaie de parcurs.

3.1.

În foaia de parcurs sunt identificate trei obiective principale pentru finalizarea pieței unice:

3.2.

Obiectivele principale ale inițiativei pot fi rezumate după cum urmează:

3.3.

Comisia intenționează să faciliteze acest proces, monitorizând activ punerea în aplicare a diferitelor directive și regulamente relevante și adoptând o serie de măsuri bazate pe oportunități, modernizare și rezultate concrete, însoțite de un calendar clar și, sperăm, cu caracter obligatoriu.

4.1.

CESE și-a afirmat în repetate rânduri convingerea că sunt necesare măsuri prin care potențialul pieței unice să fie exploatat în beneficiul întreprinderilor, al lucrătorilor, al consumatorilor, al cetățenilor și al altor părți interesate, în sectoare precum serviciile, accesul la finanțare, simplificarea sarcinilor administrative ce revin IMM-urilor – cu respectarea protecției lucrătorilor, a consumatorilor și a mediului –, actualizarea și îmbunătățirea standardelor tehnico-normative, comerțul electronic, piața unică digitală și mobilitatea.

4.1.1.

Astfel, Comitetul consideră că este esențial ca valoarea pieței unice europene să devină parte a patrimoniului european al fiecărui cetățean, în special al tinerilor, odată cu:

4.2.

În opinia CESE, înainte de a se adopta inițiative legislative noi, ar trebui să se acorde prioritate mecanismelor de punere efectivă în aplicare a normelor deja existente, prin instituirea unui sistem dinamic de culegere de informații și o mai bună evaluare a impactului, cu scopul de a identifica atât cazurile de încălcare a normelor, cât și noile măsuri care trebuie propuse pentru o mai bună punere în aplicare a PU. În acest context, trebuie analizat în ce măsură pot fi atinse obiectivele urmărite prin intermediul dereglementării (previziune).

4.3.

Pentru CESE este important să se treacă la o selecție calitativă a normelor de protecție a consumatorilor, asigurând proporționalitatea, transparența, eficacitatea și o adevărată valoare adăugată europeană.

4.4.

CESE consideră că, în primul rând, trebuie reafirmate clauzele de recunoaștere reciprocă, prin examinarea diferitelor situații, pentru sprijinirea și consolidarea liberei circulații a bunurilor și serviciilor.

4.4.1.

În acest scop, este de dorit să se instituie norme – dintre care unele, în anumite cazuri, ar putea fi incluse în cadrul unui al 29-lea regim – care să reflecte cele mai bune experiențe dobândite de către diferitele state membre.

4.5.

CESE sprijină dezvoltarea de servicii în sectoarele de producție, prin acțiuni care să asigure noi modele de afaceri pentru furnizarea în comun de bunuri și servicii. O mai bună transpunere a Directivei privind serviciile și o formulare mai clară și unanim acceptată a normelor de punere în aplicare ar putea garanta aplicații compatibile cu standardele tehnico-normative de calitate.

4.6.

Comitetul salută faptul că un capitol din comunicarea Comisiei este dedicat economiei colaborative. CESE a adoptat deja diverse avize legate de acest subiect (8), iar în prezent pregătește un aviz exploratoriu, la solicitarea Președinției neerlandeze, și două avize din proprie inițiativă pe teme legate de noile tendințe în consum.

4.6.1.

CESE consideră că economia bazată pe colaborare permite progrese semnificative pe calea unei economii mai etice, construită pe valori europene, și ajută consumatorii să adopte modele etice de consum.

4.6.2.

Economia colaborativă presupune, în anumite privințe, o modificare conceptuală a culturii muncii și are un potențial ridicat în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă. Ea constituie totodată o contribuție inovatoare din punct de vedere ecologic.

4.6.3.

CESE se poate implica în procesul de reflecție al Comisiei pe această temă și a propus deja crearea unei structuri permanente, în cadrul căreia să fie aprofundat acest proces.

4.7.

CESE consideră că trebuie exploatat pe deplin potențialul economiei colaborative, cu clarificarea normelor ce trebuie aplicate serviciilor furnizate în cadrul acesteia, pe baza colectării unor date fiabile privind situația actuală din întreaga UE. Orice acțiune legislativă care urmează să fie inițiată va trebui să ia în considerare necesitatea de a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață. În acest context, trebuie respectate inclusiv standardele europene înalte prevăzute de dreptul muncii, precum și cele din domeniul protecției sociale și a consumatorilor.

4.8.

În opinia CESE, trebuie eliminate piedicile din calea liberei circulații a serviciilor, cu accent pe serviciile comerciale, pe construcții, pe turism și pe comerțul cu amănuntul, precum și pe serviciile pentru întreprinderi: statele membre trebuie să dezvolte în continuare serviciile de informare cu privire la normele naționale ce vizează furnizarea de servicii transfrontaliere și să justifice toate normele sau cerințele suplimentare impuse prestatorilor de servicii, fără discriminare, notificându-le Comisiei. CESE solicită Comisiei să ia măsuri în vederea unificării și îmbunătățirii performanței „punctelor de informare unice”, printr-o mai bună interconectare a instrumentelor existente (9).

4.9.

CESE consideră că este esențial să se consolideze procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a se asigura o cultură a respectării legislației UE și transpunerea corectă la nivel național: statele membre trebuie să adopte această cultură a conformității, inclusiv printr-o supraveghere riguroasă, centralizată, a punerii în aplicare, prin proceduri mai rapide de constatare a neîndeplinirii obligațiilor la nivel european, în caz de nevoie, dar și printr-o mai bună cooperare și un parteneriat mai strâns între Comisie și administrațiile naționale.

4.10.

CESE este de părere că, în foaia de parcurs propusă, ar trebui să se acorde mai mare importanță inițiativelor luate în domeniul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, precum și sprijinirii inovării și aplicațiilor digitale, care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și revigorarea ocupării forței de muncă în cadrul Uniunii. În acest context, trebuie să se ia în considerare acordarea unei „a doua șanse” antreprenorilor.

4.11.

CESE încurajează Comisia să acorde cea mai mare atenție transpunerii de către statele membre a noilor directive privind achizițiile publice (10), la timp și în mod adecvat, având în vedere că acest domeniu reprezintă aproximativ 20 % din PIB-ul Uniunii.

4.12.

Diferitele forme de întreprinderi din UE sunt rezultatul unei evoluții istorice diversificate a continentului nostru. Printre diferitele forme, se evidențiază și devine din ce în ce mai importantă economia colaborativă, deoarece este în măsură să răspundă la nevoile societății la prețuri accesibile și înglobează diverse forme de ocupare a forței de muncă și de manifestări antreprenoriale.

4.13.

Comitetul invită Comisia Europeană să promoveze economia socială, inclusiv prin elaborarea unui plan în acest sens, și să înlăture din calea activităților întreprinderilor sociale obstacolele specifice, care le împiedică să valorifice la maximum potențialul pieței unice.

4.14.

Standardizarea europeană trebuie să contribuie din ce în ce mai mult, cu aportul tuturor partenerilor sociali și al părților interesate, la completarea și îmbogățirea proceselor aflate în curs de desfășurare în economia mondială, ca să ofere o valoare adăugată unică, trăsătura distinctivă a economiei noastre sociale de piață, și, totodată, ca să promoveze economia europeană în contextul proceselor de globalizare.

4.14.1.

Este recomandabilă o prezență mai puternică și o pondere mai mare a culturii standardizării europene în procesele de standardizare globală.

5.1.1.

Consumatorii europeni sunt din ce în ce mai conștienți de faptul că guvernele statelor membre, asupra cărora se exercită deseori presiuni generate de interese economice puternice, ridică tot mai multe piedici, directe și indirecte, în calea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor.

5.1.2.

Activitățile de asigurare a bunurilor, serviciilor și responsabilităților ar trebui să se desfășoare liber în toate țările UE.

5.1.3.

Nu a fost creat, între statele membre, un sistem electronic comun care să armonizeze și să simplifice taxele de autostradă pentru vehiculele particulare și comerciale.

5.1.4.

Sistemele de inspecție tehnică a autovehiculelor nu au fost armonizate și puse la dispoziția cetățenilor în toate țările.

5.1.5.

Prizele electrice, din ce în ce mai utile pentru cetățeanul european, nu au fost încă standardizate.

5.1.6.

De asemenea, mărimile la îmbrăcăminte și încălțăminte sunt diferite în prea multe state.

5.1.7.

CESE recomandă să se lanseze ample campanii de sensibilizare a consumatorilor în ceea ce privește avantajele unei acțiuni ferme de consolidare a standardelor comune în cadrul pieței unice.

5.1.8.

CESE solicită Comisiei să prezinte o propunere de armonizare a informațiilor destinate cetățenilor cu privire la mobilier.

5.2.1.

Categoria persoanelor cu handicap, în care se regăsește 15 % din populația europeană, se confruntă cu obstacole suplimentare, care o împiedică să beneficieze de libertățile garantate de piața unică. CESE salută recenta prezentare, de către Comisia Europeană, a Actului european privind accesibilitatea, al cărui obiectiv este de a promova accesibilitatea bunurilor și serviciilor.

5.3.1.

CESE susține că trebuie creată o reglementare comună pentru profesiile liberale, valabilă în toate țările europene, și consideră că cardul profesional european trebuie extins la toate categoriile posibile, cu respectarea prevederilor directivei europene privind calificările profesionale.

5.4.1.

Sistemele de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală sunt deficitare, în special pentru IMM-uri, prezentând incertitudini legate de coexistența brevetului unitar, a brevetelor de la nivel național și a certificatelor suplimentare de protecție (supplementary protection certificate – SPC) naționale.

5.4.2.

CESE este de acord cu necesitatea de a institui o instanță unificată, în măsură să garanteze o jurisdicție unică a proceselor legate de brevete.

5.4.3.

CESE sprijină propunerea Comisiei de a transfera la nivelul UE procesul de acordare a brevetului unitar, pentru certificatele suplimentare de protecție.

5.5.1.

În ceea ce privește achizițiile publice, CESE recomandă instituirea unui sistem de colectare a datelor și de noi instrumente analitice, în măsură să evidențieze problemele și neregulile.

5.5.2.

Ar putea fi foarte utilă crearea unor registre europene ale achizițiilor publice, pentru a se detecta anomaliile în procedurile respective.

5.5.3.

CESE este de acord că ar fi bine-venită instituirea unui mecanism voluntar de evaluare ex-ante a aspectelor referitoare la atribuirea contractelor de achiziții publice în cazul anumitor proiecte de infrastructură de mari dimensiuni.

5.6.1.

CESE invită Comisia să extindă competențele și influența SOLVIT, astfel încât să fie respectate dispozițiile pieței unice de către statele membre care, în ultimul timp, sunt martorele unor situații de puternică resurgență a naționalismului.

5.6.2.

CESE scoate în evidență faptul că angajamentul privind realizarea pieței unice lasă încă de dorit, iar acțiunile de deturnare de la nivel național, care vizează împiedicarea finalizării acesteia, proliferează.