14.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 268/8

Raportor:

doamna Anna Maria DARMANIN

1.1.

Insulele prezintă caracteristici unice, cu dificultăți inerente specifice, care, însă, pot fi transformate în oportunități dacă se pun în aplicare politici de dezvoltare inteligente și durabile, care să le ofere insulelor avantajele concurențiale generate de o creștere durabilă și locuri de muncă de mai bună calitate.

1.2.

În contextul elaborării și punerii în aplicare a politicilor de dezvoltare durabilă și inteligentă, ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare caracteristicile specifice ale insulelor, în special din punctul de vedere al vulnerabilității în fața consecințelor schimbărilor climatice. Prin urmare, sunt necesare politici și inițiative care să asigure integrarea corespunzătoare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru a asigura că insulele elaborează și consolidează măsurile de rezistență la schimbările climatice în toate sectoarele economiilor lor.

1.3.

Punerea în aplicare a unor politici inteligente pentru insule inteligente ar presupune, printre altele, efectuarea unui „test specific pentru insule”, astfel încât fiecare politică UE să fie testată sub aspectul efectelor sale asupra insulelor și al măsurii în care ea ia în considerare dimensiunea insulară. CESE invită Comisia să aplice aceste teste în toate direcțiile generale.

1.4.

CESE face recomandări cu privire la o întreagă serie de aspecte ale politicii de promovare a insulelor inteligente, iar fiecare dintre aceste recomandări este descrisă și explicată pe larg în paragrafele 4-11. Acestea privesc:

1.4.1.

Este evident că punerea în aplicare a acestor recomandări revine în primă instanță și în funcție de competențe și responsabilități – partajate sau nu – nivelului local, regional, național sau european. Prin urmare, este esențială cooperarea dintre aceste niveluri.

2.1.

În cadrul prezentului aviz, CESE pornește de la definiția „insulelor” formulată de Organizația Națiunilor Unite. Cu toate acestea, pe de o parte, el limitează domeniul de aplicare la insulele care fac parte din Spațiul Economic European (SEE) și, pe de altă parte, îl extinde pentru a include insulele mici și mijlocii, care sunt prin natura lor și state, și membre ale SEE. Este vorba, în mod specific, de Malta, Cipru și Islanda.

2.2.

Prin termenul „insule inteligente”, CESE face referire în mod specific la o regiune insulară care creează dezvoltare economică locală durabilă și o înaltă calitate a vieții, excelând în mai multe domenii-cheie ale sustenabilității, cum ar fi economia, mobilitatea, energia, mediul, TIC, gestionarea apei, educația, capitalul uman și care se ridică la nivel de excelență în domeniul guvernanței.

3.1.

Insulele europene sunt uneori în dezavantaj față de continentul european, ca urmare a izolării și caracterului lor periferic. Totuși, geografia prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje și, în prezent, insulele oferă, de asemenea, un imens potențial de creștere și dezvoltare propriu nu numai lor, ci și Europei în ansamblul ei. Acesta este motivul pentru care CESE se pronunță în favoarea unor politici inteligente și a unor inițiative de dezvoltare inteligentă care să țină seama și de caracteristicile specifice ale insulelor. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru politicile inteligente în insule ar trebui partajată între toate nivelurile menționate anterior și să nu se încadreze exclusiv într-o singură categorie. Având în vedere această responsabilitate partajată, și nu doar din acest motiv, CESE solicită crearea unui grup de experți în domeniul zonelor insulare, care să supervizeze politicile, aplicabilitatea și impactul acestora pe insule. În plus, CESE recomandă crearea unei platforme deschise pentru insule, care să acționeze ca un forum pentru coordonare și acțiune între insule pentru îndeplinirea obiectivelor privind insulele inteligente.

3.2.

Aceste caracteristici generează adesea anumite aspecte sociale, cum ar fi diminuarea populației, ca urmare a faptului că populația se deplasează pe continent pentru ceea ce consideră a fi oportunități mai bune, dificultăți legate de transport și, uneori, marginalizare. Cu toate acestea, unele insule au reușit să transforme aceste dezavantaje în atuuri, dezvoltând nișe prin care se disting.

3.3.

Având în vedere caracteristicile insulelor, CESE solicită ca politicile UE să includă un test specific insulelor, astfel încât fiecare politică UE să fie testată sub aspectul efectelor sale asupra insulelor și analizând măsura în care este luată în considerare dimensiunea insulară. CESE invită Comisia să aplice aceste teste în toate direcțiile generale.

4.1.

Internetul va reprezenta în mod clar un sector în creștere în Europa; obiectivele noastre pentru anul 2020 prevăd, printre altele, ca toți cetățenii europeni să aibă acces la rețele în bandă largă și ca, până în 2015, 50 % dintre ei să-și facă cumpărăturile online.

4.2.

În ceea ce privește obiectivul de a asigura o largă acoperire a rețelei de internet până în 2020, există probleme de infrastructură, iar unele zone, printre care unele insule, au rămas în urmă. O serie de insule, în special cele ultraperiferice, beneficiază în prezent de un nivel redus de pătrundere a internetului și de acces public la această tehnologie.

4.3.

Deși unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020 a fost de a asigura că, până în 2013, întregul teritoriu al Europei dispune de conectare la internet, acest obiectiv nu a fost încă atins pe unele insule, principala problemă fiind infrastructura.

4.4.

Capacitatea digitală reprezintă una dintre modalitățile de care dispun insulele pentru a diminua obstacolul geografic al izolării, nu numai prin posibilitățile pe care comerțul electronic le oferă în materie de antreprenoriat, ocuparea forței de muncă și IMM-uri, dar și prin aceea că permite publicului să beneficieze de avantaje sporite de pe urma pieței unice.

4.5.

În acest scop, CESE solicită luarea unor măsuri specifice, atât la nivel european, cât și la nivel național pentru:

5.1.

Europa a stabilit obiective energetice pentru 2020, 2030 și 2050, pentru a deveni mai durabilă și a reduce nivelul de utilizare a combustibililor fosili pentru satisfacerea nevoilor de energie. Unele insule sunt dependente nu numai de combustibilii fosili pentru a-și satisface nevoile energetice, ci și de modalitățile specifice restrânse de transport a acestor combustibili.

5.2.

Prin urmare, este cu atât mai important ca insulele să devină mai durabile sub aspectul consumului de energie. Insulele beneficiază, prin natura lor, de o poziție ideală pentru a valorifica la maximum energia oceanelor, energia eoliană și energia solară.

5.3.

Experiențele reușite demonstrează că insulele dispun de potențial pentru a deveni autonome în ceea ce privește necesarul lor de energie. De exemplu, Samsø, de pe coasta centrală a Danemarcei, este, din 1997, „insula energiilor din surse regenerabile” din Danemarca. În 10 ani, cele 11 eoliene terestre i-au permis să-și satisfacă în întregime nevoile în materie de energie din surse regenerabile. Din 2014, El Hierro, una dintre Insulele Canare, își asigură, de asemenea, din surse proprii, energia din surse regenerabile grație eolienelor și energiei hidroelectrice.

5.4.

Insulele europene ar putea obține beneficii mari din sursele regenerabile de energie. Acest sector, care permite reducerea amprentei de carbon, reprezintă o sursă de creștere economică și de ocupare a forței de muncă nu doar în cadrul sectorului însuși, ci și dincolo de acesta, ca în cazul insulei Samsø, care a devenit un punct de atracție turistică ca urmare a eforturilor sale de a deveni autonomă energetic în mod durabil.

5.5.

Prin urmare, CESE solicită să se ia măsuri atât la nivel european, cât și la nivel național, în următoarele domenii:

Astfel de măsuri ar trebui să țină seama de condițiile specifice predominante pe insule în diferitele mări/oceane.

6.1.

Transporturile constituie o chestiune deosebit de dificilă pentru persoanele care locuiesc pe insule, deoarece, fiind înconjurate de mare, ele sunt dependente în mare măsură de feriboturi și companiile aeriene. În plus, în ceea ce privește importul și exportul de mărfuri, insulele sunt, de asemenea, extrem de dependente de transportul maritim. Ca urmare, serviciile de transport cu feribotul beneficiază, în general, de ajutoare de stat și subvenții, pentru a diminua povara pe care o reprezintă pentru locuitori cheltuielile de transport cu feribotul. Multe societăți de transport maritim utilizează combustibil de proastă calitate, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa angajaților din sectorul transporturilor maritime, a comunităților locale și a turiștilor.

6.2.

Deși mobilitatea urbană este dependentă de utilizarea pe scară largă a autovehiculelor, se introduc din ce în ce mai multe mijloace durabile de transport urban, un exemplu fiind utilizarea de vehicule cu un nivel scăzut de emisii pe Insulele Eoliene. Există un potențial neutilizat pentru introducerea sau utilizarea pe scară mai largă a automobilelor hibride și electrice pe insule.

6.3.

CESE recomandă acțiuni în următoarele domenii:

7.1.

În ultimii ani, o atenție deosebită a fost acordată economiei albastre și potențialului său. Afacerile maritime sunt extrem de importante pentru insule, întrucât sunt înconjurate de mare.

7.2.

Insulele se pot bucura de avantaje specifice în urma punerii în aplicare a politicilor maritime la nivelul UE.

7.3.

CESE își reiterează apelurile din avizele anterioare cu privire la importanța insulelor sub aspectul tradițiilor maritime și al competențelor în domeniul navigației. Comparativ cu alte zone, insulele UE au avantajul de a oferi navigatori cu o experiență acumulată timp de generații și care trebuie păstrată. Cu toate acestea, într-o perioadă în care șomajul atinge cote ridicate pe uscat, este știut că industria navală a UE este în deficit în ceea ce privește competențele navigatorilor care ar putea fi angajați în flota UE.

7.4.

CESE recomandă următoarele acțiuni:

8.1.

Insulele europene prezintă un nivel de dezvoltare variabil: unele sunt încă tributare modelului MIRAB (Migration, Remittance, Aid and Bureaucracy – Bertram and Watters, 1985), altele se înscriu în modelul SITE (Small Island Tourist Economies – McElroy, 2006), iar altele au atins categoria PROFIT (People, Resources, Overseas, Finance, Transportation – Baldacchino, 2006).

8.2.

Există o serie de exemple clare de bune practici în rândul insulelor înscrise în modelul PROFIT:

8.3.

Insulele sunt mai competitive când pot identifica și excelează în piețele de nișă.

8.4.

Prin urmare, CESE recomandă următoarele:

9.1.

Foarte adesea, insulele sunt asociate ideii de turism (a se vedea modelul SITE); chiar dacă este important pentru insule, sectorul turismului nu trebuie însă considerat a fi singura sau principala industrie; este necesar să se acorde atenția cuvenită și industriei în ansamblu.

9.2.

Turismul de nișă oferă un avantaj concurențial clar pentru insule, în comparație cu zonele mai accesibile în Europa continentală. Cu toate acestea, turismul de nișă nu ar trebui să însemne neapărat un turism mai costisitor. În acest sens, accesibilitatea insulelor este esențială pentru asigurarea accesibilității sub aspect financiar, fizic și, de asemenea, din punctul de vedere al transporturilor, respectând în același timp cerințele de protecție a mediului.

9.3.

Prin urmare, CESE recomandă următoarele:

10.1.

Insulele se confruntă cu probleme similare în materie de gestionare a apei, respectiv: deficitul de apă; calitatea scăzută a apei; practicile inadecvate, precum exploatarea excesivă a resurselor; cererea suplimentară de apă datorată turismului.

10.2.

Insulele vulcanice adaugă un aspect special chestiunii generale a gestionării apei, care nu este abordată în politicile din domeniul apei: cel al izvoarelor de apă termală.

10.3.

Prin urmare, CESE recomandă ca politicile legate de gestionarea apei să acorde o atenție specială particularităților insulare în măsura în care nevoile lor se axează mai mult pe:

11.1.

Educația este considerată deseori ca un element esențial pentru îmbunătățirea standardelor de viață. Acest lucru se confirmă în cazul insulelor. Instituțiile de învățământ superior din insule excelează adesea în domenii specifice, care reflectă, de asemenea, abordări de nișă, dar și învățământul superior general ar trebui să fie accesibil populației de pe insule.

11.2.

În acest scop, potențialul tehnologiei digitale ar trebui exploatat și mai mult, pentru ca locuitorii insulelor să beneficieze de același acces la învățare și educație ca și persoanele care trăiesc în Europa continentală. Un exemplu clar privind potențialul tehnologiei digitale îl reprezintă regiunea Cicladelor, unde teleconferința este un mijloc utilizat frecvent în învățământ.

11.3.

Insulele suferă de o scădere a populației datorată delocalizării, prin urmare învățarea pe tot parcursul vieții poate și ar trebui să fie una dintre politicile și practicile menite să păstreze o forță de muncă nu doar cu calificare corespunzătoare, dar și care să-și dorească să rămână pe insulă.

11.4.

Prin urmare, CESE recomandă următoarele: