15.1.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 12/99

1.1.1

Comitetul salută propunerea de instituire a unui nou program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2). Propunerea este bine fundamentată și va contribui probabil la concretizarea Agendei digitale pentru Europa, permițând administraţiilor publice să facă schimb de date în mod real și eficient, pe baza unor standarde și instrumente comune.

1.1.2

Deși ISA2 se ocupă în special de administraţiile publice, CESE este de părere că pot exista avantaje și pentru societatea civilă, iar Comitetul speră că acestea se vor concretiza în întregime.

1.1.3

Există totuși două probleme principale, care, odată rezolvate, ar consolida ISA2.

1.1.4

În primul rând, cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți și mai preocupați de culegerea și utilizarea de către administraţiile publice a datelor cu caracter personal și a celor colectate la scară mai amplă. Ei realizează și faptul că o mai mare interoperabilitate influențează modul în care datele pot fi comunicate și folosite. Propunerea nu face nicio referire la aceste riscuri și preocupări, nici din perspectiva cetățenilor și nici privind punerea cu succes în practică a ISA2. Comitetul atrage totodată atenția și asupra unuia dintre avizele sale anterioare privind protecția datelor cu caracter personal și poziția Autorității Europene pentru Protecția Datelor, subliniind nevoia întăririi garanțiilor pentru cetățeni (1) (cf. scrisoarea trimisă de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor referitoare la propunerea de regulament general privind protecția datelor: https://secure.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Comments/2014/14-02-14_letter_Council_reform_package_EN.pdf).

1.1.5

În al doilea rând, există posibilitatea ca ISA2 să distorsioneze actuala piață a soluțiilor de interoperabilitate, în special în virtutea rolului său de „incubator de soluții”.

1.2.1

CESE salută programul ISA2 privind interoperabilitatea și sprijină propunerea legată de acesta.

1.2.2

Comitetul recomandă ca programul să ducă mai departe programul ISA existent, precum și alte programe, participând astfel la punerea în aplicare a Agendei digitale pentru Europa.

1.2.3

CESE ar dori să fie informat în permanență în privința evoluției programului ISA2.

1.2.4

Gradul de încredere a publicului și măsura în care acesta este convins că administrațiile publice au capacitatea de a gestiona datele cu caracter personal și de a respecta confidențialitatea acestora sunt chestiuni la care ar trebui să se reflecteze mai bine. Propunerea nu prezintă aceste două aspecte drept factori de risc și nici nu menționează vreun alt pericol sau dezavantaj care ar putea fi asociat cu interoperabilitatea. Ar trebui să țină seama și de orice preocupare pe care Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar putea-o avea cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în mai mult de un stat membru. În cadrul activităților programului va trebui să se țină seama mai bine de acest fapt.

1.2.5

Ar trebui elaborat un „rezumat pentru cetățeni”, bine structurat și care să abordeze îngrijorările legate de raportul cost-beneficii și să demonstreze existența beneficiilor sociale preconizate de program.

1.2.6

S-ar impune prezentarea mai multor situații de utilizare practică, pentru a justifica, din perspectiva cetățenilor, nevoia efectivă a instituirii interoperabilității între administraţiile publice naţionale.

1.2.7

Comitetul recomandă depunerea unor eforturi mai ales în direcția popularizării în rândul societăţii civile a activităților efectuate în cadrul ISA2, deoarece organizațiile ar putea beneficia de pe urma lucrărilor din domeniul interoperabilității sau ar putea ajuta la implementarea programului.

1.2.8

Exercitarea rolului de „incubator de soluții” sau de „punte de soluții” poate crea disfuncționalități pe piață. Prin urmare:

1.2.9

Limitarea utilizării soluțiilor de interoperabilitate la scopuri necomerciale ar putea reduce impactul ISA2; dacă societatea civilă nu poate fructifica activitățile programului sub aspect comercial, atunci este mai puțin probabil că ea va interveni în favoarea acestuia.

1.2.10

Din motive de multilingvism, orice soluție IT trebuie să fie compatibilă cu setul universal de caractere, Universal Character Set – UCS (Unicode, ISO/IEC 10646), așa cum se solicită în raportul final al Grupului la nivel înalt pentru multilingvism (2007). În cazul unei obligații legale actuale sau viitoare de interoperabilitate la nivel european, va fi stabilit un subset UCS, pentru a facilita gestionarea.

2.1

S-a susținut cu numeroase argumente că datele pot transforma serviciile către cetățeni și organizațiile care le diseminează în sectoarele public și privat și în societatea civilă. Datele pot impulsiona cercetarea și dezvoltarea și pot crește gradul de productivitate și de inovare. Nu degeaba expresia Data is the new natural resource (datele sunt noile resurse naturale) a devenit un loc comun. A se vedea, de exemplu, articolul http://www.forbes.com/sites/ibm/2014/06/30/why-big-data-is-the-new-natural-resource

2.2

Datele sunt generate și colectate în număr din ce în ce mai mare și în toate aspectele vieții cotidiene: de la procedurile administrative, precum formularele electronice de impozit, la culegerea pasivă de date de sănătate prin intermediul ceasurilor inteligente. Așa-numitele „volume mari de date”, ca de exemplu cele privind utilizatorii sistemelor de transport public, sunt în măsură să revoluționeze modul în care sunt concepute și planificate serviciile publice. Într-adevăr, inițiativele politice sau serviciile publice depind din ce în ce mai mult de capacitățile digitale. Un exemplu îl constituie vinieta de hârtie din Regatul Unit: renunțarea la aceasta poate avea loc grație interoperabilității bazelor de date (pentru definiția interoperabilității, cf. http://www.ariadne.ac.uk/issue24/interoperability) privind asigurările, talonul și inspecția tehnică (MOT). Acest lucru a facilitat plata taxei auto de către cetățeni, constatându-se o creștere a nivelului de respectare a legii. Într-un cuvânt, trăim într-o societate digitală în care este posibil să ne îmbunătățim considerabil capacitatea de a furniza servicii integrate, prin tehnologii digitale. UE dispune de o serie de programe și de o Agendă digitală pentru Europa de dimensiuni mai ample, aceste elemente venind în sprijinul creării unei economii și a unei societăți digitale (cf. http://ec.europa.eu/digital-agenda).

2.3

Avantajele societății digitale, mai ales administrația digitală, pot deveni realitate dacă datele vor fi mai lesne accesibile sau, în unele cazuri, mai ușor de reutilizat, și dacă deținătorii drepturilor de autor și-au dat acordul în acest sens, fără nicio rezervă (date deschise; o definiție în acest sens poate fi găsită la adresa http://theodi.org/guides/what-open-data). Acolo unde există date disponibile, pot fi stabilite standarde de interoperabilitate, menite să faciliteze schimbul de date și reutilizarea acestora. Acest lucru ar deveni foarte simplu dacă datele ar putea fi „citite automat” (în loc să fie blocate în formate protejate prin drepturi exclusive, cum ar fi PDF-urile) sau dacă ar fi puse la punct formate comune destinate transmiterii și colectării datelor (ca, de exemplu, iXBRL, folosit pentru conturile întreprinderilor, cf. http://en.wikipedia.org/wiki/XBRL). În sensul prezentului document, trebuie remarcat și că multe dintre datele colectate de administraţiile publice sunt de natură personală și privată (a se vedea figura de mai jos). Acest aspect este important, deoarece chestiunea datelor cu caracter personal are impact asupra modului în care cetățenii percep interoperabilitatea și modul ei de aplicare.

Figura 1: Volume mari de date, date deschise și date cu caracter personal

2.4

Comisia susține că interoperabilitatea între statele naționale generează un fel de „barieră electronică” în calea unei utilizări mai eficiente de către cetățeni a serviciilor publice precum serviciile medicale, care depind acum în mare măsură de capacitățile în materie de date și de TIC. Dificultățile în calea unei implementări la scara întregii UE a politicilor sunt puse tot pe seama lipsei de interoperabilitate. Din contră, unele inițiative politice, precum piața unică, se bazează pe interoperabilitatea registrelor naționale ale comerţului. Pe scurt, interoperabilitatea are o importanță crucială pentru o Europă modernă și integrată.

3.1

Comisia a demarat încă din 1995 un program menit să dezvolte interoperabilitatea. Aceasta a presupus elaborarea unei strategii și a unui cadru de interoperabilitate (Pentru o prezentare generală foarte utilă, a se vedea http://ec.europa.eu/isa/documents/isa_iop_communication_en.pdf). Comisia susține că stimularea interoperabilităţii a dat rezultate, ea făcând posibilă „sprijinirea cooperării dintre administrațiile publice europene prin facilitarea unei interacțiuni transfrontaliere și trans-sectoriale eficiente și eficace, permițând furnizarea de servicii publice electronice pentru a sprijini punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii” [Citat din Decizia Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (ISA2) (p. 3)].

3.2

Programul în curs privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA) se va încheia la 31 decembrie 2015. Rămân însă multe lucruri de făcut, introducerea operațiunilor exclusiv digitale fiind în anumite domenii încă la început. Iar dacă nevoia de interoperabilitate nu va fi încadrată și promovată la momentul propunerii noii legislații, este foarte probabil ca administraţiile publice să nu beneficieze de avantajele interoperabilităţii.

3.3

Se propune un nou program, ISA2 (http://ec.europa.eu/isa/isa2/index_en.htm), pentru:

3.4

Au existat consultări ample privind noul program, ISA2. Respondenții au afirmat că acesta ar trebui să se concentreze în continuare pe administraţiile publice. Observația cea mai des întâlnită a fost aceea că programul ar trebui să contribuie la reducerea duplicării eforturilor și să pună accentul pe coordonarea cu alte programe UE.

3.5

Programul propus a fost conceput din perspectiva evaluărilor programelor precedente. Acesta va avea în vedere mai ales formularea de soluții de interoperabilitate și transmiterea acestora către administrațiile publice.

3.6

Suma propusă a fi alocată programului pentru perioada 2014-2020 este de 131 de milioane EUR.

3.7

S-a afirmat că, în cazul întreruperii programului, reducerea sprijinului pentru interoperabilitate va duce la fragmentarea standardelor și sistemelor și la duplicarea inutilă a eforturilor de concepere a unor noi soluții sau sisteme. Acest lucru ar determina probabil scăderea eficienței, în condițiile în care administrațiile publice vor comunica din ce în ce mai greu unele cu altele.

4.1

Promovarea continuă a interoperabilității și investițiile în aceasta sunt în același timp necesare și binevenite. Pentru ca UE să continue implementarea Agendei digitale pentru Europa, va fi nevoie de ISA2. Pentru a se evita confuziile, va trebui să se garanteze că părţile interesate înțeleg corelația dintre diversele programe (De exemplu, a se vedea documentul http://ec.europa.eu/isa/documents/isa_the_difference_between_the_digital_agenda__isa__egov_action_plan_eis_eif_en.pdf, care explică relația dintre ISA și Agenda digitală pentru Europa).

4.2

Dacă este să ne luăm după experiența Regatului Unit, atunci trebuie să recunoaștem că administrațiile publice au încă nevoie de sprijin și de asistență în ceea ce privește accesul și reutilizarea datelor (cf. http://theodi.org/blog/guest-blog-how-make-open-data-more-open-close-gaps). Aceasta include nevoia unor aptitudini tehnice. ISA2 poate oferi un ajutor în acest sens.

4.3

Pe măsură ce tot mai multe servicii publice devin exclusiv digitale, se impune maximizarea eficienței cheltuielilor publice destinate soluțiilor TIC. Acest lucru ar putea fi facilitat dacă se garantează furnizarea lor într-o etapă suficient de timpurie și, atunci când este posibil, prin partajarea și reutilizarea soluțiilor, în vederea cheltuirii într-un mod cât mai profitabil a fondurilor publice. Contribuția ISA2 la atingerea acestui obiectiv este una importantă.

4.4

Deși programul propus vizează în special administraţiile publice, trebuie remarcat că și organizaţiile societăţii civile vor beneficia probabil de pe urma activităților legate de interoperabilitate. În cazul societăţii civile, se pune un accent din ce în ce mai mare pe producția în comun, unele dintre cele mai inovatoare evoluții din această zonă regăsindu-se acolo unde soluțiile tehnologice și de producție comună sunt aplicate în sectoare ale serviciilor publice precum asistenţa medicală sau socială. Este de așteptat ca Arhitectura europeană de referință a interoperabilității să se dovedească utilă în acest context nou apărut.

4.5

Gradul de încredere a publicului și măsura în care acesta este convins că administrațiile publice au capacitatea de a gestiona datele cu caracter personal și de a respecta confidențialitatea acestora sunt chestiuni la care ar trebui să se reflecteze mai bine. Propunerea nu prezintă aceste două aspecte drept factori de risc și nici nu menționează vreun alt pericol sau dezavantaj care ar putea fi asociat cu interoperabilitatea.

5.1

Comitetul salută faptul că în conceperea programului ISA2 s-a ținut seama de opiniile părţilor interesate și de experiența dobândită din programele precedente. De asemenea, ar fi de dorit ca programul să evolueze pe baza activităților deja desfășurate și să nu încerce să plece din nou de la zero, urmărind o altă orientare.

5.2

Este de apreciat faptul că se pune accent atât pe promovarea interoperabilității, cât și pe furnizarea de consultanță și de sprijin eminamente practice. Având în vedere că administraţia publică din Regatul Unit se confruntă de multă vreme cu probleme considerabile în domeniul TIC, merită salutată îndeosebi atenția acordată evaluării timpurii a impactului asupra TIC al modificărilor legislative.

5.3

Propunerea ar părea și mai oportună dacă ar fi prezentate mai multe situații de utilizare practică, pentru a justifica, din perspectiva cetățenilor, nevoia efectivă a instituirii interoperabilității între administraţiile publice naţionale. Pentru moment, actorii implicați ar putea avea impresia că avantajele revin doar administrațiilor publice interesate de armonizarea transfrontalieră, nu și cetățenilor care folosesc serviciile publice obișnuite. Ar trebui elaborat un „rezumat pentru cetățeni”, bine structurat și care să abordeze îngrijorările legate de raportul cost-beneficii și să demonstreze existența beneficiilor sociale preconizate de program („Rezumatul pentru cetățeni” pe 2010 poate fi găsit la adresa: http://ec.europa.eu/isa/documents/isa_20101216_citizens_summary_en.pdf).

5.4

S-a observat deja că persoanele consultate în perioada conceperii ISA2 au afirmat că programul ar trebui să se concentreze în continuare pe administraţiile publice. CESE a remarcat și el că societatea civilă va obține beneficii de pe urma interoperabilităţii. Este posibil ca părţile interesate din societatea civilă să nu fi acordat atenția cuvenită consultării, ceea ce a făcut ca programul ISA2 să se concentreze exclusiv pe administraţiile publice. S-ar putea ca, pentru cheltuirea cu folos a fondurilor programului ISA2, să se impună o orientare mai pronunțată către comunicarea cu societatea civilă.

5.5

Propunerea recomandă conceperea și aplicarea de către ISA2 a unor soluții de interoperabilitate (în calitate de „incubator”). În propunere se mai afirmă și că ISA2 ar trebui să constituie o „punte de soluții” care să asigure durabilitatea soluțiilor TIC. Alegerea de noi soluții și selectarea soluțiilor de sprijin pe termen lung care vor asigura durabilitatea vor trebui testate și evaluate riguros, printr-un proces care să beneficieze de încrederea părților interesate.

5.6

Exercitarea rolului de „incubator de soluții” sau de „punte de soluții” poate crea disfuncționalități pe piață. Comisia va trebui să se asigure că aceste activități nu vor denatura piața și nu vor determina o reducere a ofertei comerciale de soluții TIC de interoperabilitate.

5.7

Dacă se acceptă că denaturarea pieței reprezintă o preocupare legitimă, atunci incubatorul ar trebui să urmărească mai degrabă conceperea și introducerea de standarde și de literatură utilitară, decât furnizarea de soluții „la cheie”. Acest lucru va reduce gradul de denaturare a pieței, facilitând în același timp generalizarea standardelor.

5.8

Articolul 13 din propunere prevede că soluțiile de interoperabilitate instituite sau operate de programul ISA2 ar putea fi folosite de inițiativele din afara Uniunii, în scopuri necomerciale. Limitarea utilizării soluțiilor de interoperabilitate la scopuri necomerciale ar putea reduce impactul ISA2; dacă societatea civilă nu poate fructifica activitățile programului sub aspect comercial, atunci este mai puțin probabil că ea va interveni în favoarea acestuia.

5.9

Atitudinea cetățenilor față de capacitatea digitală a statului poate periclita reușita implementării propunerilor de interoperabilitate. Pe măsură ce populația a aflat mai multe despre aria de intervenție, natura și puterile „statului gardian”, ea a devenit mai interesată de garanțiile care trebuie instituite (cf. https://www.privacyinternational.org/blog/defining-the-surveillance-state). Cetățenii sunt din ce în ce mai preocupați de dreptul lor la viață privată și de implicațiile etice ale conectării și partajării datelor, însă propunerea vizată nu face practic deloc referire la concepția publicului despre datele conectate sau despre interoperabilitate. Tot astfel, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este preocupată de prelucrarea datelor cu caracter personal în mai mult de un stat european, o activitate pe care interoperabilitatea se pare că o înlesnește. Comitetul atrage totodată atenția și asupra unuia dintre avizele sale anterioare privind protecția datelor cu caracter personal și subliniază nevoia întăririi garanțiilor pentru cetățeni în ceea ce privește datele lor personale (2) (Cf. scrisoarea trimisă de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor referitoare la propunerea de regulament general privind protecția datelor:

https://secure.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Consultation/Comments/2014/14-02-14_letter_Council_reform_package_EN.pdf).

5.10

Propunerea ar câștiga în legitimitate dacă ar menționa și aborda aceste preocupări. În plus, programul ar fi cumva mai complet dacă s-ar menționa explicit faptul că, la conceperea lui, se colaborează cu organizaţiile societăţii civile și cu mediul universitar, astfel încât perspectiva publicului să fie înțeleasă și luată în considerare, consolidându-se garanțiile etice care au o pondere crescândă în menținerea reputației administraţiilor publice și a încrederii cetățenilor în acestea.

5.11

Observația specifică finală este de natură tehnică. Setul universal de caractere este esențial pentru aplicarea multilingvismului la limba scrisă. Grupul la nivel înalt pentru multilingvism, instituit de comisarul european responsabil pentru educație Ján Fige în toamna lui 2006, și-a publicat raportul final cu prilejul Zilei europene a limbilor din 2007 (cf. http://www.lt-innovate.eu/resources/document/ec-high-level-group-multilingualism-final-report-2007). Acest raport cuprinde următoarea recomandare: „… bazele de date pentru gestionarea internă a documentelor și interfețele aplicațiilor software și echipamentele informatice au fost realizate în jurul setului Unicode, care permite reprezentarea alfabetelor tuturor idiomurilor. Grupul solicită autorităților din statele membre și furnizorilor de internet care nu au adoptat încă Unicode să o facă, pentru a evita discriminarea în continuare a cetățenilor UE pe bază de naționalitate sau limbă. Va trebui stabilit un subset Unicode pentru facilitarea gestionării, acest subset putând fi o selecție din alfabetul latin sau un subset care rezumă alfabetele latin, grec și chirilic (UCS permițând utilizarea a mai mult de 90  000 de caractere)”.

5.12

Din motive de multilingvism, orice soluție IT trebuie să fie compatibilă cu setul universal de caractere, Universal Character Set – UCS (Unicode, ISO/IEC 10646), așa cum se solicită în raportul final al Grupului la nivel înalt pentru multilingvism (2007). Ca atare, în cazul unei obligații legale actuale sau viitoare de interoperabilitate la nivel european, se recomandă stabilirea unui subset UCS, pentru a facilita gestionarea.