EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014TN0689

Cauza T-689/14 P: Recurs introdus la 12 septembrie 2014 de Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) împotriva Hotărârii din 2 iulie 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-63/13, Psarras/ENISA

OJ C 431, 1.12.2014, p. 36–37 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 431/36


Recurs introdus la 12 septembrie 2014 de Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) împotriva Hotărârii din 2 iulie 2014 a Tribunalului Funcției Publice în cauza F-63/13, Psarras/ENISA

(Cauza T-689/14 P)

(2014/C 431/59)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Recurentă: Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) (reprezentanți: P. Empadinhas, agent și C. Meïdanis, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Aristeidis Psarras (Heraklion, Grecia)

Concluziile

Recurenta solicită Tribunalului:

anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului Funcției Publice din 2 iulie 2014 în cauza F-63/13;

respingerea în totalitate a cererilor formulate de reclamant în cauza F-63/13 și

obligarea reclamantului la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate atât în fața Tribunalului Funcției Publice, cât și în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă cinci motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe denaturarea faptelor cu privire la evenimentele din 4 mai 2012 și din perioada care a urmat și pe o eroare de drept cu privire la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă și la articolul 47 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (coroborat cu articolul 59 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene).

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe o eroare de drept cu privire la articolul 41 alineatul (2) litera (a) din cartă, întrucât Tribunalul Funcției Publice a concluzionat că, pe de o parte, constatarea încălcării dispoziției menționate implică în mod automat anularea ex lege a actului atacat, contrar jurisprudenței potrivit căreia reclamantul ar fi trebuit în plus să dovedească că în lipsa acestei neregularități, procedura s-ar fi terminat cu un rezultat diferit și, pe de altă parte, că, în lumina acestei noi interpretări, jurisprudența aplicată până în prezent „lipsește total de conținut dreptul fundamental de a fi ascultat”.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe încălcarea obligației care îi revine Tribunalului Funcției Publice de a se pronunța asupra excepțiilor de inadmisibilitate ridicate de pârâtă și pe lipsa motivării, precum și pe încălcarea obligației de respectare a procedurii precontencioase privind cererea de despăgubire.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că Tribunalul Funcției Publice a statuat contrar jurisprudenței potrivit căreia anularea actului atacat constituie în principiu o reparație adecvată, pe lipsa de motivare, pe faptul că Tribunalul Funcției Publice a statuat ultra vires, precum și pe o eroare vădită de apreciere.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe suspiciuni de lipsă de imparțialitate a Tribunalului Funcției Publice.


Top