11.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 177/48

1.1

CESE sprijină iniţiativa Comisiei, întrucât asigură securitatea izvoarelor de drept ale Uniunii, urmărește un obiectiv de simplificare și eficiență sporită și garantează exercitarea plenară a competențelor de control democratic și informarea clară și transparentă a tuturor părților interesate.

1.2

Comitetul întâmpină cu satisfacție faptul că, în elaborarea prezentelor propuneri, Comisia a ținut cont de diversele elemente exprimate în avizele sale precedente.

1.3

Comitetul constată că propunerea Comisiei acoperă modificări operate în peste 80 de acte juridice, printre care regulamente și directive, și regretă că nu poate efectua o evaluare a fiecărui act, dată fiind diversitatea tematică a acestora:

1.4

Comitetul recomandă să se treacă la evaluări suplimentare aprofundate, cu privire la obiectivele, conţinuturile, scopul și durata delegării, care trebuie să permită exercitarea nestânjenită a controlului democratic la nivel european și a prerogativelor și funcțiilor ce revin parlamentelor naţionale în contextul procedurii legislative europene. Comitetul consideră că trebuie definite fără echivoc, ținând cont de interpretările Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, noţiunile de „măsură neesențială” și de „abilitări privind competențele delegate”.

1.5

Comitetul subliniază importanţa:

1.6

CESE subliniază că procedurile de comitologie trebuie să fie cât mai transparente și mai inteligibile pentru toți cetățenii europeni, în special pentru persoanele direct interesate de actele respective.

1.7

Comitetul reamintește necesitatea aplicării depline a articolului 8A din Tratatul de la Lisabona, care prevede că hotărârile vor fi luate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, asigurându-le astfel acestora și societății civile un acces neîngrădit la informație.

1.8

În sfârșit, Comitetul solicită evaluarea impactului punerii în aplicare a noului cadru de reglementare și prezentarea către Parlament, Consiliu și Comitet a unui raport periodic referitor la eficacitatea, transparența și difuzarea informațiilor.

2.1

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a fost introdusă distincţia dintre competenţele delegate Comisiei de a adopta acte delegate, adică acte fără caracter legislativ, cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesenţiale ale actului legislativ, prin procedura prevăzută la articolul 290 TFUE (delegarea de competențe), și competențele conferite Comisiei, prin procedura prevăzută la articolul 291, de a adopta așa-numitele acte de punere în aplicare, cu alte cuvinte – condiții unitare de executare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii.

2.1.1

Punerea în aplicare a competențelor de delegare este prevăzută de instrumente fără forță obligatorie, precum:

2.2

După cum a amintit CESE în avizul său privind procedura de reglementare cu control din 2008 (3), în iulie 2006 (4) Consiliul modificase deja decizia care stabilea modalitățile de exercitare a competențelor de executare acordate Comisiei (5), adăugând o nouă procedură: procedura de reglementare cu control.

2.2.1

Mulțumită acestei proceduri, legiuitorul se poate opune adoptării de măsuri pseudo-legislative, adică de măsuri cu domeniu de aplicare general, care urmăresc modificarea elementelor neesențiale ale unui act de bază adoptat în urma procedurii codeciziei, de fiecare dată când se consideră că proiectul de măsuri depășește competențele de executare prevăzute în actul de bază, că proiectul nu este compatibil cu obiectivul sau conținutul acestui act sau că nu respectă principiile de subsidiaritate sau de proporționalitate.

2.2.2

Este vorba de dispoziții tipice ale sistemului de comitologie, reglementate de Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE, modificată prin Decizia 2006/512/CE, care prevăd obligația Comisiei de a înainta proiectele de măsuri de executare unor comitete alcătuite din funcționari ai administrațiilor naționale, în conformitate cu cinci proceduri de comitologie: consultare, gestionare, reglementare, reglementare cu control, salvgardare. În decembrie 2006, Comisia a adoptat deja cele 25 de propuneri corespunzătoare (6), asupra cărora Comitetul s-a putut pronunţa (7).

2.3

Procedura de reglementare cu control a fost utilizată pentru adoptarea măsurilor de executare, care modifică elemente neesențiale din actele legislative de bază. Între 2009 și 2014, articolul 5 a din decizia privind comitologia și procedura de reglementare cu control au rămas în vigoare, cu titlu tranzitoriu, în așteptarea adaptării dispozițiilor existente la regimul actelor delegate, printr-o operaţiune de aliniere a unei serii de regulamente, directive şi decizii.

2.4

Recent, CESE a avut ocazia să se pronunțe (8) asupra a două propuneri de regulamente „omnibus” în 12 sectoare diferite, sprijinind inițiativa „dat fiind că este necesară pentru securitatea izvoarelor de drept ale Uniunii și pentru că urmărește un obiectiv de simplificare și eficiență”, dar recomandând Consiliului şi Parlamentului să „dea dovadă de vigilență maximă și să evalueze amănunțit toate actele legislative care fac parte din această inițiativă de «aliniere»” ce cuprinde 165 de acte legislative care erau acoperite inițial de regimul PRC, iar în prezent fac obiectul noului regim al actelor delegate.

2.5

CESE reamintește că a adoptat recent un raport detaliat privind procedura de delegare și recomandă ca acesta să fie luat în considerare pentru înțelegerea prezentului aviz.

3.1

Prezenta propunere se înscrie în continuarea abordării metodologice adoptate și în cazul celor anterioare, cu un cadru de reglementare.

3.2

Cadrul de reglementare propus acoperă modificări în 76 de acte juridice, printre care regulamente și directive în diverse materii. Tot în vederea alinierii la dispoziţiile TFUE sunt prevăzute și modificări (de eliminare) aduse regulamentelor (CE) nr. 66/2010 și (CE) nr. 1221/2009 privind mediul, Directivei 97/70/CE, pe teme de transport, Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 și Directivei 2002/46/CE pe tema sănătății și consumatorilor (9) și Regulamentului (CE) nr. 1257/96 al Consiliului pe tema ajutorului umanitar.

4.1

CESE sprijină iniţiativa Comisiei, întrucât asigură securitatea izvoarelor de drept ale Uniunii, urmărește un obiectiv de simplificare și eficiență sporită și garantează exercitarea plenară a competențelor de control democratic ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

4.2

Comitetul – care salută faptul că diverse elemente din avizele sale precedente au fost luate în considerare la elaborarea propunerilor supuse examinării – reamintește unele afirmații ale sale, și anume că „în conformitate cu articolul 290 din TFUE, durata delegării de competențe trebuie stabilită în mod explicit de actul legislativ de bază și că, până în prezent, cu câteva excepții, delegările sunt, în principiu, stabilite pentru o durată determinată, putând fi reînnoite dacă este cazul, pe baza unui raport privind punerea în aplicare a delegării (10)”.

4.3

CESE aminteşte că chiar Parlamentul European, în Rezoluția sa din 5 mai 2010 privind competența de delegare legislativă, a scos în evidență faptul că operațiunea de delegare este una delicată, subliniind că „obiectivele, conținutul, scopul și durata delegării în conformitate cu articolul 290 din TFUE trebuie să fie definite în mod expres și detaliat în fiecare act de bază”: în opinia Comitetului, aceste elemente trebuie să permită și exercitarea nestânjenită a prerogativelor și funcțiilor ce revin parlamentelor naţionale în contextul procedurii legislative europene.

4.4

În plus, în opinia Comitetului, transformarea in delegare trebuie confirmată doar dacă este necesar să se adopte „acte fără caracter legislativ, cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesenţiale ale actului legislativ”, în sensul articolului 290, iar în cazul unor acte cu evident caracter executiv, trebuie să se recurgă la dispoziţiile articolului 291 TFUE. Totodată, trebuie excluse de la orice posibilitate de delegare actele care implică „elemente esenţiale ale unui sector”. În plus, noțiunea de „elemente neesenţiale” trebuie definită mai riguros și ar fi necesară o evaluare precisă a funcționării unui astfel de mecanism.

4.5

În acest sens, CESE reiterează recomandările sale adresate Comisiei de a-și adapta inițiativa de aliniere „în bloc”, astfel încât aceasta să țină seama în mai mare măsură de trăsăturile specifice ale anumitor acte legislative de bază (11) și de interpretările pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-a dat noțiunilor de „măsură neesențială” și de „abilitări privind competențele delegate ale Comisiei”.

4.6

Comitetul subliniază importanța:

4.7

Aşa cum a afirmat și cu alte ocazii, Comitetul consideră că „procedurile de comitologie, care implică doar reprezentaţi ai Comisiei şi ai guvernelor statelor membre şi sunt destinate gestionării, consultării sau reglementării, ca rezultat al monitorizării şi aplicării actelor legislative, ar trebui să fie mai transparente şi mai inteligibile pentru toți, în special pentru persoanele la care se referă aceste acte” (12).

4.8

CESE consideră că este important să fie evaluat în mod regulat impactul aplicării noului cadru de reglementare propus, prin prezentarea către Parlament, Consiliu şi Comitet a unui raport periodic asupra eficienţei, transparenţei şi difuzării de informaţii uşor de utilizat şi accesibile pentru toţi, în legătură cu actele europene delegate, astfel încât să se poată realiza o monitorizare a acestui exercițiu care îmbină măsurile de reglementare cu cele de punere în aplicare propriu-zisă.

4.9

Pentru aceasta, Comitetul reamintește – și în acest context – necesitatea aplicării depline a articolului 8A din Tratatul de la Lisabona, care prevede că hotărârile trebuie să fie luate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, asigurându-le astfel acestora și societății civile un acces neîngrădit la informație.