21.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/29

1.1

CESE salută cu căldură instituirea unei politici industriale a UE în sectorul spațial (1). De asemenea, este de acord cu alocarea unui buget de 11 miliarde EUR pentru perioada 2014‒2020 pentru programele Galileo, Copernicus și activitățile de cercetare și dezvoltare din cadrul programului Orizont 2020, pe lângă actualul buget anual de 4 miliarde EUR alocat Agenției Spațiale Europene (ESA). Aceste decizii sunt în acord cu punctul de vedere exprimat în repetate rânduri de CESE (2).

1.2

Politica spațială a UE, sprijinită printr-un angajament politic al tuturor statelor europene, ar trebui să asigure accesul european independent la spațiu de-a lungul întregului lanț valoric, cu alte cuvinte de la activitățile de proiectare până la dezvoltare, lansare și exploatare. Activitățile pe termen lung și cu grad înalt de risc au nevoie de predictibilitate, siguranță și angajament continuu.

1.3

UE are nevoie de masă critică. O piață internă spațială necesită stabilirea unor condiții de concurență echitabile la nivel european, din motive atât interne, cât și externe.

1.4

Este necesară o politică industrială proactivă, ca răspuns la marile piețe instituționale din întreaga lume, care exercită o influență strategică și tehnologică din ce în ce mai mare. Trebuie îmbunătățită competitivitatea industriei europene. Trebuie depășite în mod progresiv barierele interne, încă substanțiale.

1.5

Politica industrială a UE ar trebui să integreze diferitele strategii ale statelor membre și opțiunile naționale într-un cadru unic.

1.6

Toate părțile trebuie să-și canalizeze eforturile în aceeași direcție. ESA ocupă o poziție specială. Performanțele acesteia sunt încununate de succes și indiscutabile. În noua configurație, pe lângă rolul său tradițional, ESA va deveni un promotor al proiectelor spațiale din perspectiva reglementărilor UE. Vor fi instituite noi metode și relații. Acestea necesită o coordonare bine dezvoltată și comunicare între toți partenerii, respectiv serviciile Comisiei, ESA și statele membre.

1.7

Sunt necesare mecanisme formale de consultare a sectorului industrial, în special în ceea ce privește IMM-urile. O parte suficientă a bugetului programului Copernicus trebuie alocată pentru noi servicii și aplicații.

1.8

Sectorul spațial necesită o forță de muncă extrem de calificată, angajată pe bază de contracte corespunzătoare. Trebuie să se acorde neîncetat atenție asigurării competențelor necesare, prin acțiuni de învățare continuă și formare care să fie actualizate și să favorizeze mobilitatea.

1.9

Chestiunile de securitate strategică și apărare sunt motoarele politicii spațiale din toate țările. Noile politici și acțiuni ale UE în sectorul spațial se bazează pe articolul 173 și, în mod special, pe articolul 189 din TFUE. Acestea trebuie înglobate într-un acord mai strâns între statele membre privind securitatea și apărarea și, prin urmare, într-o perspectivă mai largă a politicii externe a UE. Pe de altă parte, experiența în materie de politică spațială poate oferi exemple politicii de apărare europene, în anumite domenii bine stabilite. Aceste aspecte ar trebui luate în considerare în viitoarea dezbatere privind politica europeană de apărare.

1.10

Politica industrială spațială a UE poate, într-adevăr, să dea un impuls dezvoltării unei baze industriale competitive, solide, eficiente și echilibrate în Europa, acordând sprijin atât serviciilor guvernamentale, cât și întreprinderilor și cetățenilor. Sectorul este încă fragil. Criza generează noi motive de nesiguranță. Este momentul să se treacă la fapte!

1.11

În acest context, CESE își asumă pe deplin cele cinci obiective stabilite de Comisie: un cadru de reglementare coerent și stabil, o bază industrială solidă, cu participarea IMM-urilor, competitivitate și eficiență din punctul de vedere al costurilor, dezvoltarea piețelor pentru aplicațiile și serviciile spațiale și, în fine, non-dependența tehnologică și accesul independent la spațiu (3).

1.12

Poziția Europei pe plan mondial trebuie întărită prin consolidarea performanțelor în sectorul industrial european și a competitivității acestui sector, ținând pasul cu ambițiile altor națiuni deținătoare de tehnologie spațială și cu tehnologiile cele mai avansate de la nivel mondial, prin promovarea eficienței costurilor de-a lungul lanțului de valori și dezvoltarea piețelor pentru aplicațiile și serviciile spațiale.

2.1

Din motive de securitate și de apărare, politica spațială s-a dezvoltat în afara cadrului stabilit de Tratatul UE. Statele membre și-au dezvoltat propriile strategii spațiale. Interesele comune europene au fost urmărite într-o oarecare măsură prin activitățile de cercetare și dezvoltare și proiectele industriale ale ESA.

2.2

În 2003, s-a intrat într-o nouă fază, prin acordul-cadru dintre ESA și UE. PC7 s-a implicat în proiectele de cercetare, o politică industrială sectorială a UE devenind astfel posibilă. Investițiile în amonte și în aval s-au intensificat, concurența a crescut, iar întreprinderile specializate private au dezvoltat noi aplicații și servicii.

2.3

CESE a sprijinit cu fermitate strategia UE de a combina concepția ESA cu o implicare sporită a instituțiilor europene, precum și propunerile și deciziile concrete adoptate în acest scop (4).

2.4

În avizele sale ulterioare, CESE a subliniat importanța politicilor spațiale pentru serviciile publice, întreprinderi și, mai ales, pentru cetățeni. El s-a arătat de acord cu progresele obținute într-o serie de domenii specifice, precum Programul european de monitorizare a Pământului (GMES), componenta spațială a GMES și o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului (5).

2.5

În 2012, CESE a pledat pentru includerea finanțării GMES în cadrul financiar multianual 2014-2020 (6). La 8 februarie 2013, Consiliul a hotărât în consecință să aloce 3,78 milioane EUR pentru GMES, denumit din acel moment „Copernicus”, 6,3 miliarde pentru Galileo și 1,7 miliarde pentru cercetare și dezvoltare în cadrul programului Orizont 2020. Decizia trebuie încă aprobată de PE.

2.6

Recenta Comunicare a Comisiei privind politica industrială în sectorul spațial este un pas înainte, necesar în măsura în care „în prezent, prezența Europei în spațiu pierde teren față de majoritatea, dacă nu chiar totalitatea națiunilor deținătoare de tehnologii spațiale” (7).

3.1

Condițiile s-au schimbat radical. Investițiile la nivel mondial ale națiunilor deținătoare de tehnologii spațiale cresc cu viteză. Statele Unite își mențin poziția dominantă. Cifra de afaceri a SUA în acest sector este de aproape zece ori mai mare decât în Europa. China și India devin concurenți redutabili. Recent, Rusia a anunțat o majorare substanțială a bugetului său în acest domeniu.

3.2

Considerațiile strategice de independență și autonomie devin preponderente. Piețele sunt 100 % instituționale în China, India și Japonia, iar Rusia este aproape în aceeași situație. În SUA proporția este de aproape 70 %. Europa se află în mod clar la polul opus, dat fiind că 50 % din piața europeană depinde de sectorul privat. Trebuie observat că, în termeni de volum, cota de piață de 20 % din sectorul privat în SUA reprezintă o cotă de peste 50 % a aceluiași sector în Europa.

3.3

Piața globală este în creștere, în timp ce concurența se intensifică ca urmare a afirmării unor noi națiuni deținătoare de tehnologii spațiale. Această situație amenință poziția cu greu câștigată a industriei europene, întrucât apar noi obstacole, noii veniți aplicând politici agresive în materie de export. Având în vedere reducerile operate în bugetul de apărare, sectorul spațial american se orientează de asemenea către exporturile la nivel mondial.

3.4

În acest context, CESE sprijină pe deplin obiectivul menținerii unui acces independent european la spațiu, afirmat într-o serie de concluzii ale Consiliului și în mai multe comunicări ale Comisiei Europene. Astăzi mai mult decât oricând, Consiliul și Comisia subliniază pe bună dreptate necesitatea autonomiei europene în domenii strategice ale sectorului spațial, a promovării și apărării accesului independent la spațiu al Europei.

3.5

În prezent, Europa este încă, într-o măsură substanțială, dependentă de tehnologia americană. Eforturile de reducere a acestei dependențe prin asigurarea unui flux continuu de cunoștințe și tehnologie avansată necesită eforturi substanțiale din partea guvernelor, a ESA și a UE.

3.6

Activitățile pe termen lung și cu grad ridicat de risc necesită predictibilitate, siguranță și angajament continuu. Pe calea către o maturitate deplină, sectorul este încă fragil, în special în ceea ce privește IMM-urile, esențiale pentru dezvoltarea aplicațiilor. Criza actuală accentuează această vulnerabilitate.

4.1

În acest climat dificil, Comisia și-a prezentat propunerea privind o politică industrială activă a UE, în temeiul articolelor 173 și 189 din TFUE.

4.2

Pentru prima oară, Comisia a întreprins o analiză aprofundată a provocărilor cu care se confruntă, în urma consultărilor cu o serie de actori din sectorul public și privat. Această analiză larg acceptată este unul dintre elementele de bază ale saltului bugetar, de la aproximativ 4 miliarde EUR alocate în prezent ESA, la bugetul suplimentar de 11 miliarde EUR acordat politicii spațiale pentru perioada 2014-2020. Având în vedere politicile agresive ale altor națiuni deținătoare de tehnologii spațiale, această măsură constituie un decisiv pas înainte.

4.3

Finanțarea suplimentară este totodată un bun punct de plecare pentru un sector care tinde să se dezvolte considerabil în următorii zece ani, din două motive:

4.4

Un număr din ce în ce mai mare de activități beneficiază de serviciile spațiale: securitatea, agricultura, transporturile, dezvoltarea regională, monitorizarea oceanelor, meteorologia, telecomunicațiile, radiodifuziunea și televiziunea și reducerea decalajului digital.

4.5

În plus, serviciile spațiale vor contribui la gestionarea unor probleme cu caracter global, precum schimbările climatice, securitatea alimentară, pescuitul, defrișările, monitorizarea resurselor naturale, monitorizarea catastrofelor. Europa ar trebui să se doteze cu propriul sistem global, pentru a-și afirma pe deplin rolul, în acord cu poziția sa economică la nivel mondial. Este necesar să fie sensibilizată opinia publică.

4.6

CESE sprijină cu fermitate decizia ca UE, prin crearea condițiilor adecvate, să valorifice oportunitățile unei politici industriale proactive. El vede în aceasta o concretizare a concepției mai largi a politicii industriale a UE, prezentate în comunicările CE din 2010 și 2012, privind politica industrială.

4.7

Aceasta ar trebui să asigure accesul european independent la spațiu și la tehnologiile aferente prin proiectarea și dezvoltarea de sisteme spațiale, precum și prin activități de lansare și programe de exploatare. Autonomia economică și verificarea independentă a datelor sunt indispensabile, cu siguranță în raport cu China, dar chiar și cu națiuni prietene, precum SUA, cu care Europa se află în mod necesar în concurență.

4.8

Esențialul politicilor industriale, ghidat de strategii naționale, rămâne încă în mâinile statelor membre. Aceste strategii se înscriu în domeniul mai larg al politicii de securitate și apărare, ceea ce explică și legătura strânsă dintre guverne, structurile de cercetare și industriile naționale. Această situație generează bariere interne și, prin urmare, fragmentare și lipsă de coerență, explicând totodată și poziția de recul a Europei.

4.9

Acest lucru evidențiază faptul că necesitatea unor condiții de concurență echitabile constituie o premisă a oricărei politici industriale a UE. Comisia ar trebui să stabilească criterii clare pentru a defini cu precizie noțiunea de „condiții de concurență echitabile”. O astfel de definiție clară este indispensabilă pentru orice măsură de „reciprocitate” cu țările terțe în cadrul deschiderii mutuale a piețelor internaționale.

4.10

CESE insistă asupra faptului că crearea unor condiții de concurență echitabile și realizarea unei concurențe interne transparente în cadrul Uniunii trebuie să constituie obiectivul ultim. Aceasta va contribui considerabil la sincronizarea cu restul lumii.

4.11

În ceea ce privește politica de cercetare și dezvoltare a Comisiei, CESE menționează două aspecte preocupante majore care trebuie abordate:

4.12

Aceste preocupări trebuite privite din perspectiva reducerii bugetelor pentru cercetare și dezvoltare în statele membre. Cheltuielile globale rămân mai mult sau mai puțin la același nivel, ca urmare a participării financiare compensatorii a Comisiei. Unica excepție este Germania, care, recent, și-a majorat bugetul de cercetare și dezvoltare în domeniul spațial cu 10 %.

4.13

După cum a subliniat în repetate ocazii CESE, o politică industrială de succes este transversală: trebuie să se asigure coordonarea în cadrul diferitelor direcții generale ale Comisiei, în vederea îndeplinirii tuturor obiectivelor elaborate de DG ENTR, de exemplu cu DG CNECT cu privire la SatComs și cu DG Comerț cu privire la deschiderea piețelor și garantarea securității aprovizionării cu componente critice.

5.1

Știința și tehnologia sunt fundamentale. CESE subliniază încă o dată importanța majoră a ESA pentru politica spațială europeană. Având în vedere obstacolele care trebuie depășite în contextul oricărui cadru interguvernamental, performanțele anterioare și actuale ale ESA sunt incontestabile. De la bun început, aceasta a contribuit semnificativ la activitățile spațiale europene. ESA a jucat un rol esențial în activitățile de cercetare și dezvoltare din domeniul spațial și, într-o anumită măsură, și în activitățile industriale, nu în ultimul rând ca urmare a raportului bun calitate-preț al produselor.

5.2

ESA este un partener bine dotat pentru guvernele și industriile naționale. Prin urmare, realizările sale constituie o componentă înalt calificată a lanțului care constituie și consolidează baza industriei europene. În plus, actualul sistem de „profit echitabil” a încurajat guvernele să fie atente la rezultatele globale în materie de cercetare și dezvoltare și activități ulterioare din țările respective.

5.3

Cu toate acestea, a devenit din ce în ce mai clar faptul că trebuie deschise noi căi dacă UE dorește cu adevărat să devină un actor mondial competitiv. Acordul-cadru din 2003 dintre ESA și UE a marcat începutul unei creșteri a politicilor și resurselor financiare ale UE, precum și o îmbunătățire a concurenței și competitivității. Între ESA și UE s-a lansat un parteneriat fructuos. Un angajament continuu al ESA va constitui un fundament solid pentru orice politică industrială spațială a UE.

5.4

Cu toate acestea, schimbarea rapidă a condițiilor necesită o evaluare corectă a procedurilor și metodelor și o utilizare optimă a resurselor financiare pentru sprijinirea unei concurențe continue și rezistența întreprinderilor europene.

5.5

Deși rolul ESA în crearea unei baze solide pentru exploatarea sistemelor spațiale proprii ale Europei, prin aplicații orientate și integrate este recunoscut, agenția trebuie să dea încă întreaga măsură a sprijinului pe care îl poate acorda politicilor UE. O cooperare mai strânsă între UE și ESA ar trebui să confere un puternic dinamism în această direcție.

5.6

Sunt necesare noi abordări și mecanisme pentru sprijinirea unei politici bine gândite de exploatare eficace și durabilă a sistemelor spațiale operaționale. De asemenea, trebuie asigurat un transfer eficace al resurselor către nivelul european, în sprijinul a trei obiective:

5.7

Recentele decizii se acordă cu modernizarea pentru care pledează CESE în avizul său din 2008 (8). La acea dată, CESE sublinia că maturitatea crescândă a pieței spațiale necesită mai multă flexibilitate care, într-o perioadă de cicluri tehnologice din ce în ce mai rapide și de sinergii și aplicații în continuă evoluție, nu este în general garantată de tipurile de relații rigide care rezultă din principiul profitului echitabil practicat de ESA (9).

5.8

Trebuie evitate schimbările brutale. De aceea, CESE pledează pentru o analiză și un dialog pe tema performanțelor pe care Europa își propune să le atingă peste zece ani: „dialogul ar trebui să abordeze modul de finanțare a ESA, contribuția dinamică a întreprinderilor mijlocii, precum și menținerea unui nivel cât mai ridicat al concurenței” (10).

5.9

CESE consideră rezoluția Consiliului din noiembrie 2012, privind relațiile dintre UE și ESA (11) în raport cu noul cadru financiar, adoptat la 8 februarie, drept o punere în aplicare a recomandării sale din 2008. UE intră într-o nouă fază.

5.10

În cadrul punerii în aplicare a deciziilor, ESA, dispunând de lunga sa experiență fructuoasă, va prelua responsabilitatea conducerii executive, dar în conformitate cu normele UE. Dacă procesul de punere în aplicare decurge cu succes, se va ajunge la un echilibru optim între competențele ESA și mecanismul de piață obișnuit al UE.

5.11

Nu se poate prevedea încă în ce măsură vor funcționa metodele de lucru convenite, mai ales în prima fază. În ciuda modificărilor minore din ultimii ani, când s-a pus accentul pe strategiile de piață, își face loc un nou tip de relație cu știința și cercetarea în domeniul spațial. Prin urmare, Comitetul salută faptul că se vor stabili delimitări viabile între principiul profitului echitabil adecvat aplicat de ESA (al cărui obiectiv este crearea și utilizarea unei industrii spațiale cu largă aplicare în Europa) și normele obligatorii pentru Comisie ale pieței interne a UE, în vederea extinderii cooperării fructuoase dintre Comisie și ESA și a consolidării industriei spațiale europene.

5.12

Acest aspect a fost abordat și în avizul suplimentar al CCMI pe această temă. Unele întrebări critice formulate în acel aviz au putut fi clarificate între timp.

6.1

Pentru elaborarea politicii spațiale în conformitate cu articolul 189, trebuie aplicate în paralel, pe cât posibil, competențele Comisiei și ale statelor membre. Statele membre ar trebui să ia, la rândul lor, inițiativa de a conlucra cu privire la o serie de probleme specifice. Astfel de acțiuni pot fi monitorizate de către Comisie.

6.2

Trebuie definite condițiile adecvate într-un mediu în schimbare, competitiv și dinamic, în scopul asigurării unei baze concurențiale solide pentru industria UE. Prin urmare, CESE insistă ca, de acum înainte, sectorul industrial să dețină un rol oficial în organismele consultative, în special în ceea ce privește domeniile în care sunt active întreprinderile mici. Trebuie definite cerințe în mod deschis și transparent.

6.3

Printre chestiunile care trebuie discutate se numără o politică liberă și deschisă privind datele, calitatea, standardele și certificarea. Serviciile sunt furnizate atât de organisme din sectorul public, cât și de actori din sectorul privat, ceea ce face necesară o monitorizare eficace.

6.4

Procedurile eficiente de consultare vor sprijini potențialul uriaș al IMM-urilor. O parte suficientă a bugetului programelor Copernicus și Galileo trebuie alocată pentru dezvoltarea de noi servicii și aplicații.

6.5

Având în vedere intensitatea tehnologică a domeniului, forța de muncă este, în medie, înalt calificată. Activitățile spațiale desfășurate la nivel global utilizează 800 000 de angajați, dintre care 25 % în SUA și 4 % (!) în Europa. Este din ce în ce mai mare nevoie de angajați cu studii superioare pentru îmbunătățirea potențialului european și pentru dezvoltarea de sinergii benefice. Pentru a crește atractivitatea sectorului, contractele de muncă decente ar trebui să devină obligatorii.

6.6

Spațiul alimentează imaginația tinerilor. CESE insistă asupra unei politici active în domeniul forței de muncă, bazată pe acțiuni de educație și formare actualizate, promovată în instituțiile de învățământ superior tehnic și care presupune o strânsă relație cu cercetarea și inovarea. Această abordare va stimula totodată o mobilitate adecvată și necesară.

6.7

Dată fiind importanța uriașă a pieței instituționale, politica industrială din sectorul spațial este strâns legată de politicile în materie de achiziții publice. Acestea trebuie să îndeplinească cerințe înalte de calitate și transparență. CESE subliniază că industria ar saluta cu căldură elaborarea unei politici specifice în materie de achiziții publice consacrată domeniului spațial, în care UE să fie direct implicată, al cărei domeniu de aplicare să fie stabilit în prealabil de Comisie și statele membre.

6.8

Astfel de politici vor pregăti terenul pentru ca UE să-și poată îndeplini rolul de proprietar al structurilor spațiale europene și cel de client al serviciilor spațiale destinate realizării unei game largi de politici de interes public.

6.9

CESE subliniază rolul esențial pe care trebuie să-l joace regiunile și angajamentul la acest nivel în vederea stimulării activităților de dezvoltare ale industriei spațiale. Rolul regiunilor este subestimat. Acestea trebuie informate și dotate corespunzător, pentru a beneficia de posibilele efecte pozitive ale utilizării eficiente a serviciilor spațiale.

6.10

Lipsesc măsurători cantitative de piață, ceea ce duce la o lipsă de date demne de încredere cu privire la efectul final al cercetării spațiale asupra aplicațiilor din aval. Trebuie aprofundate analizele întreprinse în amonte și în aval.

6.11

O analiză a Euroconsult conform căreia, printre altele, în SUA, investițiile în amonte generează în aval de două ori mai multe activități profitabile decât în Europa, a fost contestată, dar niciodată respinsă pe bază de date (12). Un alt model interesant pentru UE, unic în felul său, îl constituie o analiză actualizată a impactului economic al diferitelor segmente ale industriei spațiale britanice (13).

6.12

CESE încurajează Comisia, ESA și statele membre să realizeze analize comune ale diferitelor segmente ale sectorului, pe care să le plaseze într-o perspectivă globală. Cifrele consolidate privind (noua) ocupare a forței de muncă, ratele de creștere și aplicațiile vor evidenția relevanța sectorului și vor stimula sprijinul public.

7.1

Ca și în cazul politicilor spațiale din țările cu care Europa se află în concurență, o politică spațială a UE ar fi mai rodnică, în opinia CESE, dacă ar fi înglobată într-un acord sporit între statele membre privind chestiunile strategice în materie de apărare și securitate și, prin urmare, într-o perspectivă mai largă a politicii externe a UE. Această legătură ar trebui luată în considerare, după caz, în viitoarele dezbateri privind apărarea europeană.

7.2

Cooperarea europeană în domeniul spațial este considerabil mai dezvoltată decât în orice alt sector al apărării. Activitățile spațiale legate de apărare pot fi, de asemenea, legate de elaborarea politicii de apărare a UE, ca activități-pilot sau exemple pentru proiecte comune în materie de apărare. CESE observă că o astfel de propunere a fost deja formulată acum multă vreme, chiar în 1987, însă nu i s-a dat curs niciodată.