15.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/83

1.1

În fiecare an, Comitetul Economic și Social European evaluează raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței și folosește acest prilej pentru a prezenta o serie de observații și sugestii. CESE salută noua structură funcțională a raportului Comisiei, care urmărește recomandările Comitetului formulate în avizele anterioare.

1.2

Este însă regretabil că acest raport nu vizează și o serie de domenii asupra cărora CESE a atras atenția în trecut, ci se limitează la domeniile tradiționale de care se ocupă DG Concurență, dovedind astfel o viziune îngustă și limitată asupra principalelor componente ale politicii concurenței. Problemele care ar merita să fie luate în considerare depășesc cu mult pilonii abordați în mod obișnuit de acest raport anual, respectiv problematica fuziunilor și a concentrărilor, a pozițiilor de monopol, a ajutoarelor de stat și a mecanismelor de promovare a concurenței din perspectiva consumatorilor.

1.3

O prioritate importantă este combaterea concurenței neloiale importate de la partenerii comerciali străini, care profită de nerespectarea principiilor sociale și de mediu fundamentale și de drepturile de a câștiga cotă de piață în spațiul UE.

1.4

Renaționalizarea politicii în domeniu din cauza crizei și a potențialelor conflicte de interese dintre statele membre, împreună cu măsurile protecționiste ale guvernelor, reprezintă o potențială amenințare, întrucât pot avea consecințe grave asupra pieței unice și a politicii în domeniul concurenței. În special în situația economică actuală trebuie să se asigure funcționarea pieței și faptul că mediul de afaceri creează condițiile necesare pentru reluarea creșterii economice. Politica în domeniul concurenței trebuie să fie coordonată și integrată cu celelalte politici, așa cum este cazul politicii din domeniul comerțului exterior și al politicii pieței interne, constituind un ansamblu coerent care să apere în mod eficient interesele consumatorilor și producătorilor europeni și să urmărească obținerea de rezultate în materie de creștere economică și de ocupare a forței de muncă. Politica în domeniul concurenței, politica comercială, politica industrială și cea privind piața unică trebuie să asigure echilibrul între interesele consumatorilor și întreprinderilor, garantând în permanență condiții echitabile ale pieței pentru toate părțile implicate.

1.5

Politica în domeniul concurenței ar trebui să reflecte politica industrială integrată a UE, întrucât creșterea durabilă și bunăstarea cetățenilor UE pot fi asigurate doar dacă Europa dispune de o bază industrială puternică, diversificată, competitivă și generatoare de locuri de muncă.

1.6

Raportul de anul acesta este cel de-al 41-lea de acest gen și prezintă etapele-cheie ale evoluției politicii în domeniul concurenței și importanța lor pentru obiectivele UE.

1.7

CESE împărtășește ideea Comisiei potrivit căreia ocrotirea și respectarea regulilor de concurență contribuie la îndeplinirea unor obiective mai generale pe termen lung, precum creșterea bunăstării consumatorilor și sprijinirea creșterii, ocupării forței de muncă și competitivității în UE, în conformitate cu Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

1.8

Foarte importantă este cooperarea dintre Comisie și autoritățile naționale din domeniul concurenței, atât în ce privește monitorizarea ajutoarelor de stat și analizarea impactului restricțiilor impuse în domeniul concurenței, cât și credibilitatea întregului sistem al politicii în domeniul concurenței. Cooperarea dintre autorități trebuie să fie flexibilă și să se bazeze pe comunicare activă.

1.9

CESE îndeamnă Comisia să coopereze în mod activ cu autoritățile din domeniul concurenței din țările terțe pentru a apăra piețele deschise și echitabile. CESE susține procesul de reflecție în curs privind modernizarea regimului ajutoarelor de stat, întrucât UE ar trebui să facă eforturi pentru a asigura condiții de concurență cât mai uniforme la nivel global, astfel încât întreprinderile din UE să nu fie dezavantajate din punct de vedere concurențial în raport cu rivalele lor din țări terțe, care nu sunt obligate să respecte specificații stricte și reglementări și limite riguroase (de exemplu, piața alimentelor, industria energointensivă), dar, în același timp, au acces liber la piața UE și cea mondială.

1.10

Comitetul a atras atenția în mod repetat asupra necesității de a îmbunătăți sistemele de protecție a drepturilor consumatorilor. De aceea, regretă faptul că în 2011 nu s-a adoptat propunerea legislativă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor antitrust.

1.11

Este important ca atât măsurile antitrust ale Comisiei, cât și măsurile de reglementare să fie complementare, acestea urmărind să garanteze siguranța, stabilitatea și eficiența piețelor financiare, în special pentru Zona unică de plăți în euro (SEPA), în sectorul de date privind serviciile financiare și în cel al agențiilor de rating de credit.

2.1

Anul 2011 a fost un an agitat. Criza financiară s-a transformat într-o criză a datoriilor suverane în unele părți ale zonei euro, amenințând sectorul bancar și sustenabilitatea fiscală a multor guverne europene. De asemenea, criza a afectat considerabil fluxurile de creditare a economiei reale.

2.2

Raportul Comisiei are trei secțiuni: politica în domeniul concurenței în contextul economic actual, politica în domeniul concurenței în contextul general și dialogul în domeniul concurenței cu alte instituții. El se concentrează în special asupra serviciilor financiare, a sectorului alimentar și a sectorului companiilor aeriene. Această nouă structură urmărește o mai bună ilustrare a modului în care Comisia pune în aplicare politica în domeniul concurenței și a modului în care această politică contribuie la economia europeană și la sporirea bunăstării cetățenilor UE.

2.3

Noua structură a raportului Comisiei, care urmărește recomandările Comitetului formulate în avizele precedente, este funcțională. Raportul se concentrează pe aspecte-cheie și tendințe de dezvoltare și oferă o imagine de ansamblu excelentă a principalelor elemente ale politicii în domeniul concurenței, oferind numeroase exemple. Ar putea fi adăugate date cantitative, astfel încât să poată fi evaluată mai bine importanța relativă a diferitelor acțiuni și aspecte. Este util faptul că se pot obține o serie de informații suplimentare de pe paginile de internet ale DG Concurență a Comisiei.

2.4

Comunicarea prezintă modul în care, în 2011, Comisia a recurs la politica în domeniul concurenței ca instrument pentru soluționarea crizei financiare și a datoriei și modul în care, în general, politica în domeniul concurenței și măsurile de punere în aplicare luate pe parcursul anului au contribuit la obiectivele politice mai largi ale Strategiei Europa 2020.

3.1.1

În prezent pot apărea apeluri pentru a se lua măsuri protecționiste. Acest lucru este de înțeles având în vedere numeroasele nedreptăți observate de public, în special faptul că Europa nu abordează nici acum această problemă, așa cum o fac unii dintre partenerii noștri internaționali. Cu toate că istoria a confirmat faptul că implementarea și promovarea politicii în domeniul concurenței nu pot fi limitate în perioade de criză economică, o abordare naivă și unilaterală din partea Europei, cu respectarea unor principii pe care alții nu le urmează în acest domeniu-cheie, ar duce la slăbirea cadrului concurențial și ar înrăutăți și mai mult tendința de creștere economică pe termen mediu și lung.

3.1.2

Politica în domeniul concurenței poate avea un rol important în cadrul unei strategii de succes de ieșire din criză și de creare, ulterior perioadei de criză, a unui mediu care să prevină o eventuală denaturare a concurenței.

3.1.3

Prin reducerea creditării persoanelor fizice și a întreprinderilor, criza financiară a avut un efect dramatic asupra economiei reale și urmări grave asupra investițiilor și ocupării forței de muncă. Mai multe state membre au fost nevoite să aplice măsuri de austeritate și reduceri ale cheltuielilor publice, în detrimentul continuării investițiilor în măsuri de relansare a economiei. În cele din urmă, criza a avut și încă are un impact asupra tuturor cetățenilor, consumatorilor și angajaților, precum și asupra întreprinderilor și condițiilor în care acestea funcționează. O politică în domeniul concurenței adecvată, eficientă și echilibrată are un impact semnificativ asupra bunăstării tuturor grupurilor.

3.2.1

De la începutul crizei și până la 31 decembrie 2011, s-au folosit 1,6 bilioane EUR ca ajutoare de stat pentru salvarea și restructurarea băncilor europene. Comisia a adoptat 39 de decizii privind restructurarea și monitorizează punerea în aplicare eficientă a planurilor de restructurare. În ciuda eforturilor masive de sprijin, criza s-a agravat treptat.

3.2.2

Din punctul de vedere al tuturor actorilor economici și sociali, este important să se asigure funcționarea piețelor, în contextul în care statele și sistemele bancare (și anume băncile) beneficiază de sprijin masiv. De asemenea, este în interesul cetățenilor ca asistența acordată băncilor să fie monitorizată în mod adecvat.

3.2.3

Performanța zonei unice de plăți în euro (SEPA) este strâns legată de nivelul de dezvoltare a sistemului bancar din diferite țări, iar diferențele sunt semnificative. În multe state, provocarea constă în dezvoltarea sistemelor de plată astfel încât să se poată valorifica beneficiile SEPA. Acest lucru presupune ca sectorul bancar să fie orientat către client și să fie dispus să sprijine întreprinderile mici, în special în faza de lansare. În multe țări, ca de exemplu în Finlanda, introducerea SEPA a avut loc fără probleme. O problemă intens discutată a fost sporirea costurilor tranzacțiilor bancare din cauza retragerii cardurilor care funcționau ca simple carduri de debit.

3.2.4

Standardizarea plăților electronice este un subiect pus în prim plan de Comisie. Serviciile de plăți electronice conduc la economii de scară semnificative, prin urmare concentrarea pieței este intrinsecă naturii sectorului. Evident, un sistem de transfer de plăți eficient reprezintă un beneficiu pentru întreaga economie; de aceea, este important ca serviciile de plăți electronice, ca sector economic, să fie tratate cu atenție de către Comisie. Principiul de bază ar trebui să fie garantarea unor condiții echitabile în domeniul concurenței. Trebuie menționat faptul că piața transferurilor de plăți și a cardurilor de credit și de debit este dominată de doar câțiva operatori.

3.2.5

Piețele financiare asigură servicii mai eficiente dacă sunt transparente, deschise, competitive și reglementate de o manieră prin care să-și poată îndeplini funcția de a finanța economia reală. Comisia urmărește tocmai acest lucru prin anchete antitrust pe piața instrumentelor financiare derivate extrabursiere, în sectorul serviciilor de plată și la difuzarea datelor privind tranzacțiile și a informațiilor financiare către piață. Raportul ar putea include date privind măsura în care este prezentă chestiunea instrumentelor financiare derivate extrabursiere. În ceea ce privește piața derivatelor, există motive pentru o reglementare mai strictă și supraveghere a acesteia.

3.2.6

Mai mult, înăsprirea reglementărilor bancare în prezent și în viitorul apropiat nu trebuie să reducă împrumuturile bancare, ceea ce ar duce la restricționarea investițiilor întreprinderilor și ar îngreuna accesul la capital operațional.

3.2.7

CESE solicită Comisiei să continue să supravegheze situația concurenței pe piața agențiilor de rating, având în vedere procedurile lor de lucru și eventualele conflicte de interese cu clienții lor, care pot da naștere unor denaturări ale concurenței.

4.1.1

O mare parte a măsurilor luate de Comisie în domeniul concurenței au în vedere efectele crizei asupra piețelor financiare. Implementarea și promovarea politicii în domeniul concurenței servesc, de asemenea, altor obiective mai generale, precum creșterea bunăstării consumatorilor, sprijinirea creșterii, a creării de locuri de muncă și a competitivității în UE, în conformitate cu Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

4.1.2

Prin punerea în aplicare a politicii în materie de fuziune, Comisia intenționează, la nivel conceptual, să consolideze bunăstarea consumatorilor și interesele egalității de șanse între operatorii economici, stabilind un echilibru între beneficiile economice ale fuziunii și alți parametri, cum ar fi prețul, oferta, calitatea sau inovarea. Această abordare s-a dovedit a fi eficientă într-o anumită măsură în sectorul telecomunicațiilor și ar trebui extinsă la cât mai multe sectoare. Trebuie însă să fim realiști și să admitem că în ultimele decenii au apărut conglomerate tot mai mari, care au redus spațiul disponibil pentru IMM-uri în numeroase sectoare, limitând totodată considerabil posibilitatea apariției unor noi operatori cu potențial, ceea ce restrânge în mod automat dinamismul, inovarea și îndeosebi creativitatea de care beneficiază societatea în ansamblul ei, la diferite niveluri.

4.1.3

Comitetul subliniază faptul că politica în domeniul concurenței este strâns legată de alte domenii politice, în special de măsuri pentru o mai bună reglementare, politica industrială și politica privind IMM-urile. Legislația care are în vedere nevoile întreprinderilor mici și condițiile în care funcționează acestea, este garanția pentru buna funcționare a piețelor.

4.1.4

Publicarea de către Comisie, anul acesta, a „orientărilor operaționale pentru evaluarea impactului asupra concurenței la nivel de sector în cadrul sistemului de evaluare a impactului al Comisiei” a fost un pas pozitiv. Acest instrument este binevenit, nu în ultimul rând din perspectiva politicii în domeniul concurenței.

4.1.5

CESE îndeamnă Comisia să coopereze în mod activ cu autoritățile din domeniul concurenței din țări terțe. Aceasta este o condiție prealabilă fundamentală pentru punerea în aplicare eficientă a politicii în domeniul concurenței și asigură condiții de concurență cât mai uniforme la nivel global.

4.1.6

CESE solicită Comisiei să îmbunătățească în continuare legislația privind compensația obligațiilor de serviciu public care acoperă serviciile ce satisfac necesități sociale, așa cum se întâmplă în prezent cu asistența sanitară și îngrijirea de lungă durată, îngrijirea copiilor, accesul la/reintegrarea pe piața forței de muncă, locuințele sociale, îngrijirea și incluziunea socială pentru grupurile vulnerabile.

4.1.7

CESE solicită ca politica concurenței să includă coordonarea cu celelalte DG-uri a căror activitate are un impact imens asupra situației concurenței în întreaga UE. Acest lucru va contribui la modernizarea realistă a OMC. Sunt necesare mecanisme de contrabalansare a diferitelor situații și de asigurare a respectării normelor sociale, de mediu și de siguranță a produselor etc. prin măsuri de combatere efectivă (și nu doar teoretică) a abuzului de poziție dominantă al lanțurilor mari de distribuție, care, treptat, își distrug concurenții mai mici și furnizorii de mici dimensiuni; măsuri de supraveghere a negocierilor, care deseori nu fac altceva decât să impună anumite condiții; măsuri de descurajare (și sancționare) a abuzurilor de poziție dominantă, indiferent de sector, măsuri de stabilire a unor mecanisme de uniformizare a condițiilor de concurență pentru operatorii stabiliți în centre aglomerate de consumatori față de cei stabiliți la periferie, ale căror costuri suplimentare nu pot fi ignorate.

4.2.1

CESE speră să fie pus în aplicare brevetul unic european și își exprimă convingerea că inițiativele Comisiei vor reduce considerabil costurile de tranzacție, în special pentru brevete (1). Brevetul european ar înlocui sistemul actual în care brevetele trebuie înregistrate separat în fiecare stat UE. Conform estimărilor Comisiei, costurile legate de un brevet pot ajunge la 32 000 EUR, în timp ce în SUA acestea se ridică la doar 1 850 EUR.

4.2.2

CESE consideră că procesul de standardizare european ar trebui accelerat, simplificat, modernizat și ar trebui să fie mai incluziv (2). Va fi necesar să se evalueze în mod mai regulat dacă sistemul european de standardizare se poate adapta mediului în schimbare rapidă și poate contribui la obiectivele strategice interne și externe ale Europei, în special în domeniul politicii industriale, inovării și dezvoltării tehnologice.

4.2.3

Costul alimentelor este resimțit cel mai acut de consumatori zi de zi și de aceea concurența reală în sectorul alimentar este foarte importantă. Cu toate acestea, trebuie amintit că mulți factori, dintre care majoritatea nu țin de politica în domeniul concurenței, pot afecta prețul alimentelor; principalul factor este creșterea prețului materiilor prime.

4.2.4

Trebuie observat și dezechilibrul în puterea de negociere în cadrul lanțului alimentar, producătorii primari și micii operatori fiind în situația cea mai dificilă. Prin urmare, CESE așteaptă cu interes rezultatele forumului la nivel înalt privind o mai bună funcționare a lanțului alimentar, instituit în 2010.

4.2.4.1

De asemenea, ținând seama de piața unică, ar fi util să se adopte o abordare mai armonizată la nivelul UE în procesul de punere în aplicare a legislației în domeniul concurenței și la definirea piețelor relevante.

4.2.5

Producătorii europeni sunt obligați să respecte specificații stricte, în timp ce alți concurenți de pe alte continente, care au acces liber pe piața UE, trebuie să se supună unui cadru legislativ mult mai puțin riguros. În această situație se denaturează concurența, deoarece costul de producție este mai mic în țările terțe. Acest lucru se aplică și în cazul industriilor energointensive din Europa, care trebuie să respecte reglementări stricte în materie de protecție a mediului și să îndeplinească obiective privind eficiența energetică, ceea ce presupune investiții masive, în timp ce concurenții lor care sunt activi pe aceeași piață globală nu trebuie să suporte aceleași costuri împovărătoare. Prin urmare, trebuie modernizat regimul ajutoarelor de stat în vederea stabilirii unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial, prin coordonarea acestei reforme cu acțiunile întreprinse de Comisie în ceea ce privește instrumentele în domeniul politicii comerciale (3).

4.2.6

Piețele competitive sunt cel mai în măsură să asigure succesul întreprinderilor pe termen lung. O politică puternică în domeniul concurenței este elementul-cheie al unei politici coerente și integrate pentru promovarea competitivității industriei din Europa. Una din provocările concurenței la nivel global este competiția cu țări în care cadrul legislativ este mult mai puțin riguros și costurile, condițiile de muncă și legile privind asigurările sociale sunt diferite. În avizul CESE 1176/2011 (4), Comitetul observă că anumite forme de ajutor de stat în sectorul de construcții navale sunt justificate și că tehnologiile verzi, de exemplu, ar trebui incluse în textul cadrului. CESE consideră că actuala inițiativă privind ajutorul de stat este un pas important spre un nou dinamism în politica industrială, în spiritul Strategiei Europa 2020. În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, unul din cele cinci obiective principale ale strategiei, CESE susține orientările adoptate de Comisia Europeană privind ajutoarele de stat acordate industriilor energofage, ca de exemplu producătorii de oțel, aluminiu, produse chimice sau hârtie (5). Menite să evite „emisiile de dioxid de carbon”, aceste ajutoare de stat urmăresc să compenseze, începând cu 2013, creșterea prețului electricității în urma punerii în aplicare a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și să favorizeze investițiile în centrale electrice cu randament ridicat.

4.2.7

Sectorul de editare a cărților se află într-un proces de modernizare, în special datorită digitalizării. Acest sector este esențial nu numai pentru dezvoltarea culturii europene, ci și pentru inovare. În prezent, acest sector se află în tranziție către mijloacele de comunicare în masă digitale, un proces ce are consecințe semnificative. Având în vedere creșterea ofertei de cărți electronice, răspunsul Comisiei la încercările de restricționare a concurenței și a dezvoltării este oportun.

4.2.8

Crește cererea pentru obținerea necesarului de energie din surse de energie regenerabilă. CESE sprijină propunerile Comisiei menite să modernizeze și să dezvolte infrastructura energetică europeană ca o condiție prealabilă pentru aprovizionarea sigură, stabilă și durabilă cu energie în UE.

4.2.9

În viitor, energia va fi transportată pe distanțe mai mari, mai frecvent și în cantități mai mari decât în prezent. Doar printr-o infrastructură energetică transeuropeană, toate statele membre ale UE își pot exploata avantajele de localizare în materie de surse naționale de energie. Acest lucru se aplică în cazul surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia hidroelectrică, eoliană și solară. O astfel de infrastructură ar optimiza utilizarea surselor fosile de energie, cum ar fi petrolul, gazul și cărbunele (6).

4.2.10

CESE pledează pentru un cadru legal al UE standardizat pentru întregul sector aviatic prin care să se împiedice practicile de subvenționare necondiționate și să se asigure condiții de concurență echitabile pentru toți participanții pe piață, inclusiv la nivel local (7). CESE recomandă să se poată aloca ajutoare de stat pentru investițiile în infrastructura aeroporturilor și ajutoare la înființare pentru companiile aeriene doar în cazuri precis definite, iar acestea să fie limitate în timp și ca amploare. De asemenea, solicită o politică pe termen lung cu privire la dezvoltarea aeroporturilor regionale și crede că orientările privind aviația pot fi puse în aplicare cu succes doar dacă se ia o decizie clară cu privire la prioritățile politice pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale. Întreținerea aeroporturilor regionale este o chestiune majoră de politică a întreprinderilor. Comitetul subliniază avizul privind așa-numitul „Pachet de măsuri pentru îmbunătățirea aeroporturilor”, care privea alocarea sloturilor orare și serviciile de handling la sol ale aeroporturilor din Uniune.

4.2.11

Comitetul a atras atenția în mod repetat asupra necesității de a îmbunătăți în mod credibil sistemele de protecție a drepturilor consumatorilor în acest context. Astfel, Comitetul regretă faptul că nu s-a adoptat, în 2011, propunerea legislativă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor antitrust, neexistând nici măcar perspectiva ca această adoptare să aibă loc înainte de sfârșitul lui 2012.

4.2.12

CESE salută consolidarea cadrului instituțional de punere în aplicare a dreptului în materia concurenței, prin care un organ administrativ cum ar fi Comisia ia decizii care fac obiectul unui control jurisdicțional complet, garantând protecția adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de deciziile respective.

5.1

Chiar dacă Comisia are competențe depline pentru punerea în aplicare a legislației UE în domeniul concurenței, sub rezerva controlului instanțelor europene, comisarul pentru concurență și serviciile sale participă la dialogul structurat permanent privind aspecte legate de concurență cu Parlamentul European. Comisia informează Comitetul Economic și Social European cu privire la inițiativele politice majore și participă la întâlnirile grupurilor de studiu și ale secțiunilor. CESE salută menționarea explicită în raport a cooperării cu Comitetul.