15.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/49

1.1

Prezentul aviz are ca obiect activitățile de transport feroviar de călători; el a fost redactat și trebuie înțeles în lumina obiectivelor stabilite la articolul 14 din TFUE și în Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general. Avizul urmează recomandările Cărții albe privind transporturile, care a reafirmat necesitatea de a îndeplini obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de a asigura o mobilitate durabilă care să respecte mediul.

1.2

Dincolo de controlul îndeplinirii obiectivelor privind mobilitatea stabilite pentru operatori, precum și a respectării drepturilor și obligațiilor părților implicate, prezentul aviz dorește să abordeze tema accesului cetățenilor europeni la serviciile de interes general legate de transportul feroviar în Uniune și tema calității acestor servicii.

1.3

Întrucât calitatea serviciilor de transport feroviar este o condiție necesară, dar insuficientă dacă este luată singură, pentru dezvoltarea acestui mod de transport, CESE consideră că rezultatele se pot îmbunătăți, pentru a spori atractivitatea transportului feroviar, pe baza unei observări factuale a diverselor elemente componente.

1.4

CESE solicită ca creditele de investiții și de întreținere destinate infrastructurilor să facă obiectul unei planificări multianuale și al unor dispoziții menite să asigure continuitatea acestor fonduri. Trebuie luate în considerare și mizele legate de amenajarea teritoriului, de menținerea disponibilității infrastructurilor și de fondurile care trebuie și pot fi mobilizate pe termen scurt și mediu.

1.5

CESE invită de asemenea entitățile europene, naționale și regionale să redefinească condițiile de finanțare a diverselor părți ale infrastructurilor în conformitate cu principiul subsidiarității și în vederea îndeplinirii obiectivului de a întăriri solidaritatea dintre teritorii. În acest scop, Comitetul preconizează o reorientare a fondurilor de transport alocate în cadrul politicii regionale, care reprezintă un instrument cu puternic efect de pârghie în materie de amenajare a teritoriului.

1.6

CESE solicită realizarea de către o entitate independentă la nivel european a unui sondaj de satisfacție a utilizatorilor, bazat pe elemente de apreciere factuale (punctualitate, regularitate, tarife, curățenie, accesibilitate etc.). Această evaluare trebuie efectuată pornind de la o metodologie definită de un comitet de coordonare format din toate părțile interesate (utilizatori, autorități de organizare, operatori, salariați etc.) și capabil să efectueze controale.

1.7

CESE este îngrijorat în legătură cu intenția Comisiei Europene de a revizui Regulamentul nr. 1370/2007/CE privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători, care este rezultatul unui compromis dificil la nivel interinstituțional. CESE precizează că acest regulament acordă statelor membre multe posibilități de organizare, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității și că echilibrul instaurat de regulament merită să fie evaluat, în lumina experienței, așa cum se prevede la articolul 8 alienatul (2) al acestuia.

1.8

În ce privește dispozițiile Regulamentului nr. 1371/2007/CE și viitoarele posibilități de evoluție, CESE solicită Comisiei Europene să analizeze următoarele direcții de îmbunătățire:

1.9

De altfel, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să analizeze împreună următoarele direcții de îmbunătățire:

1.10

În sfârșit, în conformitate cu principiul subsidiarității, CESE solicită statelor membre să analizeze următoarele direcții de îmbunătățire:

2.1.1

Evaluarea gradului de satisfacție a călătorilor este cu atât mai dificil de definit, la fel cum este și ajungerea la o poziție comună a celor implicați, dat fiind că întreprinderile sunt cele care dețin elementele necesare pentru analiză și că ele definesc în mod unilateral normele de calitate a serviciilor și își evaluează propriile activități pe baza acestora (Regulamentul nr. 1371, articolul 28). Pentru a menționa doar câteva exemple, este vorba și de respectarea angajamentelor referitoare la punctualitate, prețuri, regularitatea serviciului, curățenie, amabilitate, informare, formarea tarifelor etc.

2.1.2

O mare parte dintre călătorii care se confruntă cu probleme în legătură cu serviciile feroviare semnalează și regretă multiplicarea factorilor care generează perturbări, imprevizibilitatea traficului, imposibil de verificat în timp real și lipsa informațiilor în caz de perturbare. Percepția călătorilor este cea a unei degradări continue în anumite state membre. Serviciile feroviare care recunosc dreptul la compensare în temeiul Regulamentului nr. 1371/2007/CE nu permit călătorilor un acces ușor la aceste dispoziții.

2.1.3

În ce privește serviciile feroviare supuse obligației de serviciu public, care sunt responsabile de asigurarea zilnică a marii majorități a transporturilor, în repetate rânduri a fost necesară intervenția autorităților care organizează transporturile sau a autorităților competente pentru a se menține nivelul acestor servicii.

2.1.4

Înmulțirea ofertelor de servicii prestate de actori diferiți, fără legătură și coerență a exploatării între ele, într-un mediu organizațional care a suferit considerabile modificări în structurile sale și care este lipsit de stabilitate și de claritate, a generat o funcționare bazată pe capacitatea de reacție a operatorilor locali, care adesea se află departe de circuitele de informații în timp real, ceea ce provoacă o serie de disfuncționalități și, prin urmare, nemulțumirea călătorilor. Date fiind aceste circumstanțe, pare a fi necesară realizarea unui bilanț al situației sectorului la nivelul fiecărui stat membru, pentru identificarea căilor de urmat.

—

acces dificil la informații, semnalizare deficientă sau inadecvată;

—

tarife neclare sau opace;

—

imposibilitatea planificării călătoriilor suficient de devreme înainte de plecarea trenului, față de termenele maxime de rezervare;

—

probleme legate de suprarezervare (overbooking);

—

condiții necorespunzătoare de întâmpinare în trenuri, gări și halte, peroane inadecvate (congestionarea instalațiilor de recepție a pasagerilor) sau nerespectarea normelor de igienă, absența produselor sanitare;

—

acces defectuos la peroane, gări, halte, instalații de servicii, trenuri pentru persoanele cu handicap; termen de rezervare mult prea lung acordat serviciilor specializate (48 de ore) sau criterii de asistență prea stricte (greutate totală);

—

insecuritate în trenuri, gări și halte;

—

întârzieri în punerea la dispoziție a materialului, fără a ține seama de schimbările de peroane în cazul corespondențelor;

—

plecarea a două trenuri într-un interval scurt de timp de la același peron, în vreme ce există numeroase peroane nefolosite;

—

spațiu insuficient pentru bagaje;

—

nu se iau în considerare transporturile multimodale (dificultăți de stocare a bicicletelor, proastă organizare și gestionare sau chiar inexistența corespondenței cu alte moduri de transport, absența informațiilor, a integrării tarifare și a serviciilor);

—

nepunctualitate, neregularitatea rutelor, anularea trenurilor fără informare prealabilă;

—

asistență deficientă acordată pasagerilor în caz de perturbări, despăgubiri insuficiente sau refuzul despăgubirii;

—

eliminarea sau reorganizarea serviciilor și a rutelor fără consultarea prealabilă a pasagerilor, a reprezentanților acestora, a autorităților teritoriale afectate (de exemplu, eliminarea trenurilor de noapte, modificarea orarelor, intervale etc.);

—

creșterea timpului parcurs între două stații;

—

accesibilitate deficientă a circuitelor de vânzare și distribuție.

—

intemperii: neprevăzute prin adaptări tehnice sau proceduri care să permită o mai bună calitate a serviciului prestat;

—

probleme cu materialele: consecințe ale unui control inadecvat al ciclului de viață al materialelor, al durabilității acestora, combaterea perimării acestora, lipsa de planificare și de continuitate a bugetelor alocate întreținerii;

—

probleme umane: sinucideri, fapte care au legătură cu accesul la instalații fragile, ale căror efecte și cauze CESE nu dorește să le comenteze în prezentul aviz.

—

nivel înalt de securitate a persoanelor și a traficului;

—

profesionalismul personalului;

—

posibilitatea ca transportul feroviar că contribuie la amenajarea și dezvoltarea teritoriilor.

3.1

Comisia a respectat principiul stabilit în tratat privitor la libera circulație a cetățenilor și a susținut principiul mobilității durabile. Se consideră că transportul feroviar este un mod de transport public de masă performant, adaptabil la cerințele formulate de autoritățile competente, neagresiv față de mediu și care se poate servi de infrastructurile existente, bine întreținute sau care pot fi lesne revitalizate.

3.2

UE a definit o rețea europeană de linii internaționale, pentru a cărei completare s-au efectuat și se vor efectua investiții considerabile. Totuși, această inițiativă a UE trebuie să se bazeze pe o convergență a deciziilor privind investițiile cu statele membre, pentru a li se oferi călătorilor europeni posibilitatea de a călători „de la ușă la ușă”, fără prea multe schimbări ale modului de transport.

3.3

Cu toate acestea, examinarea situațiilor de deservire a teritoriilor și a amenajării acestora a putut da naștere uneori unor opțiuni strategice arbitrare, opțiuni care nu au ținut seama de necesitatea de a concepe transporturile reducându-se numărul de schimbări de mod, care au un efect negativ asupra utilizării transporturilor publice.

3.4

Această examinare prealabilă implică decizii cu consecințe importante și se integrează acum, tot mai mult, în reflecțiile autorităților responsabile, care sunt totuși confruntate cu probleme de finanțare neclară și instabilă pe termen mediu și lung.

3.5

Cu toate acestea, transporturile reprezintă o povară considerabilă pentru bugetele statelor și regiunilor. Cetățenii, conștienți de această situație, mai ales în criza actuală, doresc o transparență reală și informații fiabile. Aceștia sunt în continuare preocupați din cauza lipsei unei contraexpertize suplimentare pentru noile proiecte mari. Așa cum a explicat CESE în avizul său TEN/479, dialogul dintre autorități și societatea civilă reprezintă o chestiune extrem de importantă, mai ales în ce privește investițiile în infrastructuri de transport.

4.1

Prezentul aviz din proprie inițiativă se înscrie pe linia lucrărilor anterioare:

4.2

Dorința de a instaura o rețea europeană a transporturilor a mobilizat, cum este normal, mare parte a fondurilor europene pentru marile linii. Acest proces a fost însoțit de decizii de favorizare a creării de linii de mare viteză, uneori în detrimentul modernizării altor axe existente, din cauza restricțiilor bugetare. Reflecția autorităților publice trebuie să consolideze oferta feroviară în cadrul ofertei publice de transport sau chiar, în unele cazuri, să facă din aceasta baza unui sistem multimodal coerent. Din acest punct de vedere, ar fi utilă convergența fondurilor europene în favoarea unei politici coerente de mobilitate durabilă (alocarea fondurilor de transport ale DG Regio).

4.3

Comitetul solicită așadar o evaluare obiectivă a situației actuale a transporturilor feroviare (avantaje/dezavantaje). Comisia va trebui să realizeze această evaluare în deplină transparență, asigurând informațiile necesare și invitând cetățenii să-și exprime așteptările în această chestiune care afectează marea lor majoritate (traseul domiciliu-loc de muncă, deplasări profesionale ocazionale, vizite familiale, vacanțe etc.).

5.1

În perioada de criză actuală, de reducere a resurselor publice puse la dispoziție, o politică de redresare bazată pe o strategie de dezvoltare durabilă ar avea efecte benefice asupra numărului locurilor de muncă și a calității acestora, asupra îndeplinirii obiectivelor transferului între moduri și asupra accesului cetățenilor europeni la serviciile de interes general de transport. CESE reamintește că tocmai în această strategie globală trebuie să se înscrie marile lucrări publice.

5.2

CESE atrage atenția asupra faptului că, dacă anumite schimbări de orare sau de trenuri înrăutățesc serviciul prestat, cetățenii ar putea fi constrânși să-și schimbe domiciliul sau locul de muncă. Această mobilitate forțată nu este deloc mobilitatea dorită de concetățenii noștri. CESE subliniază că evoluția se traduce adesea printr-un transfer între modurile de transport (autoturism sau avion), ceea ce contravine politicii preconizate.

5.3

CESE invită Comisia să studieze și să pregătească un program european de reabilitare a rețelelor feroviare și/sau să sprijine viitoarele programe ale statelor membre. Un program european menit să satisfacă așteptările clienților companiilor feroviare s-ar integra cu ușurință în strategiile europene (Strategia pentru dezvoltare durabilă Orizont 2020 etc.). Dialogul cu societatea civilă pe tema politicii în domeniul transporturilor ar fi foarte apreciat de cetățeni. Reorientarea fondurilor de transport alocate în cadrul politicii regionale ar reprezenta un instrument cu puternic efect de pârghie în favoarea acestei strategii.