19.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 17/25

—

salută obiectivul Comisiei privind concentrarea pe cazurile care au un impact deosebit de puternic asupra pieței interne și o mai bună prioritizare în cadrul procedurii de acordare a ajutoarelor, reducând sarcinile tuturor părților implicate – Comisia UE, statele membre și autoritățile locale și regionale;

—

observă că, pentru stabilirea de priorități în acordarea unor ajutoare cu relevanță reală și fundamentală pentru piața internă, punctele de plecare potrivite pot consta, printre altele, în explicitarea criteriului impactului asupra comerțului transfrontalier și în precizarea noțiunii de întreprindere;

—

solicită să se țină seama de faptul că plățile referitoare la activități care în esență au un caracter exclusiv local pot fi considerate din punct de vedere juridic ajutoare de stat, însă pot avea doar un impact limitat asupra comerțului între statele membre;

—

solicită stabilirea unor praguri sporite pentru Regulamentul de minimis, inclusiv o creștere corespunzătoare a pragurilor speciale de minimis pentru serviciile de interes economic general (SIEG), precum și extinderi și precizări corespunzătoare ale domeniului de aplicare a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare, ca opțiuni pentru atingerea obiectivului Comisiei în contextul acestei inițiative de modernizare;

Raportor

dl Clemens LINDEMANN (DE-PSE) președintele Consiliului districtului Saarpfalz

Document de referință

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Modernizarea ajutoarelor de stat în UE

COM(2012) 209 final

1.

salută recunoașterea de către Comisie a faptului că normele privind acordarea ajutoarelor de stat s-au transformat într-un cadru juridic fragmentat și complex, care necesită eforturi susținute din partea tuturor părților implicate, indiferent de amploarea impactului asupra pieței interne;

2.

solicită prin urmare o simplificare clară a prevederilor privind acordarea ajutoarelor și concentrarea lor pe cazurile esențiale, îmbunătățirea aplicabilității lor practice, precum și accelerarea și reducerea procedurilor;

3.

salută prin urmare declarația Comisiei Europene privind raționalizarea regulilor și precizarea conceptelor importante;

4.

salută obiectivul Comisiei privind concentrarea pe cazurile care au un impact deosebit de puternic asupra pieței interne și o mai bună prioritizare în cadrul procedurii de acordare a ajutoarelor, reducând sarcinile tuturor părților implicate – Comisia UE, statele membre și autoritățile locale și regionale;

5.

observă că, pentru stabilirea de priorități în acordarea unor ajutoare cu relevanță reală și fundamentală pentru piața internă, punctele de plecare potrivite pot consta, printre altele, în explicitarea criteriului impactului asupra comerțului transfrontalier și în precizarea noțiunii de întreprindere;

6.

solicită Comisiei Europene să clarifice circumstanțele în care se presupune că poate apărea un impact negativ asupra comerțului între statele membre, respectiv circumstanțele în care se consideră că o activitate nu este relevantă pentru piața internă;

7.

solicită să se țină seama de faptul că plățile referitoare la activități care în esență au un caracter exclusiv local pot fi considerate din punct de vedere juridic ajutoare de stat, însă pot avea doar un impact limitat asupra comerțului între statele membre;

8.

propune ca în cazul în care aceste plăți compensatorii nu fac obiectul unei exceptări generale să se ia în considerare cel puțin alternativa unei proceduri simplificate;

9.

recomandă clarificarea noțiunii de întreprindere printr-o demarcare mai riguroasă între domeniul economic și neeconomic – de exemplu cu ajutorul unor criterii – și elaborarea în comun a unor liste specifice fiecărui stat membru de către statele membre și Comisie. În timp ce criteriile abstracte țin seama și de evoluțiile dinamice, listele elaborate în comun asigură securitatea juridică pentru domeniile stabilite. Aceasta ar ușura munca autorităților locale și regionale, precum și a Comisiei;

10.

în cazul respingerii acestei propuneri, sugerează ca alternativă să se precizeze mai exact condițiile prealabile în care se presupune că este vorba de o activitate economică în aceste domenii;

11.

este de părere că noțiunea de întreprindere nu include de regulă domeniul social, cultural și educațional, precum și cel al serviciilor de interes general cu caracter neeconomic;

12.

este de acord cu faptul că nu orice ajutor foarte limitat în volum și scop ar trebui notificat Comisiei Europene și că statele membre ar trebui să fie răspunzătoare ele însele în acest sens de aplicarea legislației în materie de ajutoare de stat (de exemplu prin exceptări sau reguli de minimis);

13.

solicită stabilirea unor praguri sporite pentru Regulamentul de minimis, inclusiv o creștere corespunzătoare a pragurilor speciale de minimis pentru serviciile de interes economic general (SIEG), precum și extinderi și precizări corespunzătoare ale domeniului de aplicare a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare, ca opțiuni pentru atingerea obiectivului Comisiei în contextul acestei inițiative de modernizare;

14.

subliniază necesitatea unei delimitări mai clare a acestor dispoziții generale privind ajutoarele de stat care fac obiectul prezentei modernizări de reglementările privind ajutoarele pentru SIEG (așa-numitul pachet Almunia), în special în ceea ce privește cazurile limită, în care clasificarea drept un astfel de serviciu nu este clară;

15.

salută o orientare mai puternică în funcție de obiectivele Strategiei Europa 2020. Nu este însă permis ca, în final, în locul simplificării avute în vedere să existe norme mai ample și mai complicate pentru autoritățile publice;

16.

subliniază importanța orientărilor regionale privind ajutoarele pentru autoritățile locale și regionale, deoarece prin acestea se determină în prealabil ce tipuri de sectoare economice pot fi sprijinite și în ce domenii. În acest context, autoritățile locale și regionale ar trebui să dispună, de asemenea de o marjă de decizie pentru sprijinirea structurilor antreprenoriale indiferent de mărimea lor, în regiuni eligibile pentru ajutoare;

17.

subliniază necesitatea de a permite un sprijin flexibil și corespunzător condițiilor de la fața locului în cazurile în care există o nevoie concretă de măsuri de sprijin, în special în zonele rurale sau muntoase, având în vedere schimbările demografice sau handicapurile naturale permanente;

18.

solicită mai mult spațiu de manevră pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare și măsuri de sprijin adaptate la nivel local și regional și pentru stabilirea unor bugete regionale;

19.

subliniază că revizuirea orientărilor regionale pentru perioada 2014-2020 privind ajutoarele de stat nu trebuie să ducă la dezechilibre nejustificate între statele membre în ceea ce privește plafoanele de populație și că pe viitor trebuie să se țină seama de întreprinderile mari în toate domeniile;

20.

salută prin urmare instrumentul investițiilor teritoriale integrate. Acesta deschide posibilități de acțiune locale și face cu putință punerea în aplicare a unor investiții transversale;

21.

salută faptul că Comisia Europeană urmărește o abordare mai integrată și o coordonare îmbunătățită a măsurilor de sprijin;

22.

salută posibilitatea de a combina instrumentele de sprijin și finanțarea din diverse fonduri, precum și îmbunătățirea în consecință a utilizării durabile a instrumentelor de finanțare regionale;

23.

solicită, în acest context și în vederea revizuirii orientărilor privind ajutoarele de stat regionale, ca ajutoarele de stat pentru SIEG, care, conform Deciziei din 20.12.2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din TFUE în cazul ajutoarelor de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general, sunt considerate a priori drept compatibile cu tratatul și eligibile pentru cofinanțarea prin fondurile structurale, să nu fie incluse sau să fie incluse cu o rată foarte redusă în calcularea plafoanelor aplicabile intensității ajutoarelor regionale. Ar trebui adusă o asemenea clarificare fie prin intermediul versiunii modificate a orientărilor privind ajutoarele de stat regionale, fie printr-o comunicare privind regimul ajutoarelor de stat aplicabile fondurilor structurale care cofinanțează SIEG;

24.

îndeamnă insistent Comisia să recunoască faptul că, independent de mandatarea publică, finanțarea din fonduri publice a proiectelor de infrastructură publice nu trebuie considerată ajutor de stat;

25.

subliniază importanța de a clarifica aplicabilitatea regimului ajutoarelor de stat acordate infrastructurilor în lumina dificultăților de interpretare pe care le prezintă hotărârea Tribunalului din 24 martie 2011 în cauzele Freistaat Sachsen și Land Sachsen-Anhalt/Comisia Europeană (T-443/08) și Mitteldeutsche Flughafen AG și Flughafen Leipzig-Halle GmbH/Comisia Europeană (T-455/08), dificultăți care au generat întârzieri considerabile în procesul de verificare ex-ante a aproximativ 200 de proiecte de infrastructură finanțate din fondurile structurale;

26.

sprijină intenția Comisiei de a explica pe larg, într-o Comunicare, interpretarea noțiunii de ajutoare de stat prin practica decizională și jurisprudență și de a aplica această noțiune în mod absolut uniform;

27.

solicită să nu se creeze nevoi de interpretare suplimentare chiar prin comunicările care interpretează noțiunea. Utilizarea unor noțiuni juridice nedeterminate ar trebui complet evitată;

28.

sprijină intenția Comisiei de a reduce diversitatea textelor din dreptul secundar și din „soft law” în materia ajutoarelor (regulamente, comunicări, directive etc.) și de a le fuziona atunci când este posibil;

29.

respinge în principiu includerea unor considerente suplimentare de calitate și eficiență ale Comisiei Europene în evaluarea compatibilității. Criteriile de calitate și de eficiență care restrâng și mai mult marja de apreciere a autorităților locale și regionale care acordă ajutoare nu țin în principiu de competența Comisiei, instituită prin capitolul privind concurența din TFUE. Deciziile privind calitatea și eficiența trebuie să rămână în seama autorităților de la fața locului, pentru a respecta marjele de manevră locale;

30.

constată că obligațiile de raportare, aflate într-o creștere continuă, ale autorităților statelor membre reprezintă un efort birocratic enorm atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie;

31.

solicită, în special în contextul obiectivului de reducere a birocrației în UE, să se introducă un sistem de verificare prin sondaj, astfel încât să se poată renunța complet la o raportare completă sub un anumit prag financiar;

32.

În cadrul modernizării legislației UE privind ajutoarele de stat, se revizuiesc în total patru texte legislative, în scopul stabilirii mai riguroase a priorităților:

33.

salută scopul urmărit de Comisie de a transfera mai multă răspundere statelor membre în ceea ce privește ajutoarele cu un volum mai mic. Acest lucru ar trebui însă să fie valabil în general, nu doar pentru ajutoarele mici. Pe de o parte, facilitează în mod substanțial munca Comisiei, pe de altă parte, de acest lucru ar profita și autoritățile locale, întrucât nivelul național se află mai aproape de nevoile locale decât Comisia;

34.

solicită creșterea pragului prevăzut de Regulamentul general de minimis de la 200 000 EUR la cel puțin 500 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali, în scopul unei concentrări mai puternice pe cazurile deosebit de relevante pentru piața internă, așa cum dorește pe bună dreptate și Comisia;

35.

subliniază că Regulamentul special de minimis pentru SIEG cu pragurile sale ridicate a fost elaborat ținând seama de pragurile mai scăzute din Regulamentul general de minimis, în scopul delimitării de acestea;

36.

solicită de aceea o creștere clară a pragului pentru aceste servicii în comparație cu pragul general de minimis, pentru a se ține seama de particularitățile SIEG și pentru a se menține pe ansamblu poziția specială acordată acestora;

37.

amintește că, în contextul pachetului Almunia, a cerut deja un prag de minimis pentru SIEG de 800 000 EUR pe an și își reînnoiește aici această solicitare;

38.

în ceea ce privește ajutoarele care sunt acordate într-o altă formă decât cea a subvențiilor (în special garanții), solicită să se aplice dispozițiile Regulamentului de minimis pentru SIEG și în cazul Regulamentului general de minimis;

39.

solicită în acest sens creșterea consecventă a sumei maxime specifice pentru ajutoarele individuale, acordate pe baza unor mecanisme de garantare, la 3,75 milioane EUR, în mod analog cu Regulamentul de minimis pentru SIEG. Acest lucru este valabil în special cu privire la interdicția, prevăzută în Regulamentul de minimis pentru SIEG, de cumulare a altor ajutoare pentru aceleași costuri eligibile;

40.

salută măsurile prevăzute de Comisie de modificare a Regulamentului de abilitare al Consiliului în scopul extinderii/creșterii numărului categoriilor de ajutoare care sunt considerate compatibile cu piața internă și astfel nu trebuie notificate;

41.

salută în continuare declarația Comisiei privind exceptarea următoarelor ajutoare de la obligația de notificare:

42.

propune includerea domeniilor social, al educației, al sănătății, în măsura în care nu sunt orientate comercial sau către obținerea de profit, a furnizării de bandă largă și a măsurilor de prevenire a bolilor animalelor în categoria „altele”;

43.

propune precizarea relației acestor exceptări orizontale în raport cu decizia de exceptare pentru SIEG;

44.

salută măsurile anunțate de revizuire și de extindere a Regulamentului general de exceptare pe categorii cu privire la categoriile de ajutoare acoperite de Regulamentul general de abilitare, având în vedere reducerea sarcinilor administrative ale autorităților locale și regionale;

45.

solicită ca exceptarea pe categorii să fie extinsă pentru a include domeniile social, al educației, al sănătății și al benzii largi, în conformitate cu extinderea orizontală din Regulamentul de abilitare;

46.

subliniază că, în ceea ce privește domeniul educației, în special învățământul școlar și educația adulților care nu sunt gestionate de stat trebuie să facă obiectul exceptării, în măsura în care nu cad sub incidența reglementărilor legislației în materia ajutoarelor pentru SIEG;

47.

subliniază că același lucru trebuie să fie valabil în domeniul serviciilor de sănătate prestate de departamente sau clinici specializate, precum și în domeniul necomercial al serviciilor sociale ale asociațiilor de binefacere și căminelor de bătrâni (spre deosebire de reședințele pentru seniori);

48.

face trimitere la Agenda Digitală și la obiectivul UE de a asigura până în 2013 tuturor europenilor accesul de bază la banda largă;

49.

constată că fără ajutoare nu se creează condițiile pentru construcția de rețele în bandă largă performante în spațiul rural și subliniază că, prin urmare, reglementările în materie de ajutoare nu trebuie să îngreuneze în mod inutil deschiderea spațiului rural prin rețelele în bandă largă. Zonele rurale ar trebui protejate împotriva excluziunii digitale;

50.

subliniază că, în acest context, trebuie să se țină seama de asemenea în mod special de avantajele generate la crearea infrastructurii în bandă largă prin apariția unei piețe în aval pentru serviciile în bandă largă;

51.

regretă că proiectul prezentat de Comisia Europeană referitor la orientări reînnoite privind banda largă nu abordează solicitarea, formulată în repetate rânduri, privind raționalizarea și simplificarea clară a cadrului de reglementare;

52.

solicită Comisiei Europene să asigure, prin luarea în considerare a extinderii rețelei în bandă largă în Regulamentul de exceptare pe categorii, că este posibilă acoperirea cu bandă largă și a regiunilor mai puțin populate, în care se presupune că veniturile nu vor fi suficiente pentru a compensa instalarea tehnologiei funcționale și costurile de operare;

53.

solicită ca exceptarea pe categorii să fie extinsă pentru a include măsurile de prevenire a bolilor animalelor, în special cele care se referă la furnizarea unor instalații pentru cazurile de epizootie, în conformitate cu extinderea orizontală din Regulamentul de abilitare;

54.

salută faptul că prin extinderea exceptărilor se transferă mai multă responsabilitate statelor membre. Apreciază pozitiv în special răspunderea sporită care revine pe ansamblu statelor membre în ceea ce privește controlul ajutoarelor;

55.

solicită ca acest lucru să nu ducă la o situație în care se reduc doar sarcinile Comisiei, în timp ce statele membre sunt împovărate din ce în ce mai mult cu obligații diverse de raportare și documentare, cu condiții prealabile precise și detaliate pentru acordarea de ajutoare etc.;

56.

consideră de aceea necesar în acest context ca dreptul de control ulterior al Comisiei să nu poată fi extins și mai mult (controlul ex-post), ci ca aceasta să transfere cu adevărat răspunderea către statele membre. În acest sens, organismele naționale de control al ajutoarelor nu trebuie utilizate abuziv de Direcția Generală Concurență ca un fel de „organisme de control prealabil”, cel puțin nu atunci când dreptul de decizie rămâne în continuare la Comisie;

57.

respinge ideea Comisiei privind însărcinarea unor organisme independente cu efectuarea controalelor naționale privind ajutoarele (de exemplu, autorități în domeniul concurenței), deoarece decizia privind organizarea controalelor privind ajutoarele la nivel național ține exclusiv de competența statelor membre și nu a Comisiei. Din aceleași motive se respinge posibilitatea realizării unor investigații de către Comisia însăși;

58.

salută simplificarea dispozițiilor Regulamentului de procedură;

59.

respinge instituirea unor noi competențe proprii ale Comisiei Europene de investigare în întreprinderi, de exemplu prin sistemul de informare privind piața (market information tools), lăsând deoparte statele membre. Prin aceasta s-ar ajunge la un transfer de competențe naționale către nivelul european.