EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62008CA0147

Cauza C-147/08: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 10 mai 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Arbeitsgericht Hamburg — Germania) — Jürgen Römer/Freie und Hansestadt Hamburg (Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă — Principii generale de drept al Uniunii — Articolul 157 TFUE — Directiva 2000/78/CE — Domeniu de aplicare — Noțiunea „remunerație” — Excluderi — Sistem de asigurare profesională sub formă de pensie complementară pentru limită de vârstă pentru foștii salariați ai unei colectivități locale și pentru urmașii acestora — Metodă de calcul al acestei pensii care îi avantajează pe beneficiarii căsătoriți în raport cu cei care trăiesc în cadrul unei uniuni consensuale înregistrate — Discriminare bazată pe orientarea sexuală)

OJ C 194, 2.7.2011, p. 2–3 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

2.7.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 194/2


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 10 mai 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Arbeitsgericht Hamburg — Germania) — Jürgen Römer/Freie und Hansestadt Hamburg

(Cauza C-147/08) (1)

(Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă - Principii generale de drept al Uniunii - Articolul 157 TFUE - Directiva 2000/78/CE - Domeniu de aplicare - Noțiunea „remunerație” - Excluderi - Sistem de asigurare profesională sub formă de pensie complementară pentru limită de vârstă pentru foștii salariați ai unei colectivități locale și pentru urmașii acestora - Metodă de calcul al acestei pensii care îi avantajează pe beneficiarii căsătoriți în raport cu cei care trăiesc în cadrul unei uniuni consensuale înregistrate - Discriminare bazată pe orientarea sexuală)

2011/C 194/02

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Arbeitsgericht Hamburg

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Jürgen Römer

Pârât: Freie und Hansestadt Hamburg

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Arbeitsgericht Hamburg (Germania) — Interpretarea principiului egalității de tratament, a articolului 141 din Tratatul CE, a articolelor 1, 2, 3 alineatul (1) litera (c) și a articolului 3 alineatul (3), precum și a considerentului (22) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7) — Domeniul de aplicare al directivei — Excluderea plăților de orice natură efectuate de regimurile publice sau asimilate, inclusiv de regimurile publice de securitate socială sau de protecție socială — Excluderea legislațiilor naționale privind starea civilă și a prestațiilor care decurg din aceasta — Sistem de asigurare profesională sub formă de pensie suplimentară pentru foștii angajați și foștii lucrători ai unei colectivități locale și pentru supraviețuitorii acestora — Metoda de calcul a pensiei care avantajează beneficiarii căsătoriți în raport cu cei care trăiesc într o uniune consensuală înregistrată

Dispozitivul

1.

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretată în sensul că nu sunt excluse din domeniul său de aplicare material, nici în temeiul articolului 3 alineatul (3) din aceasta, nici în temeiul considerentului (22) al acesteia, pensiile complementare pentru limită de vârstă precum cele plătite foștilor angajați ai Freie und Hansestadt Hamburg și urmașilor acestora în temeiul Legii landului Hamburg referitoare la pensiile complementare pentru limită de vârstă și de urmaș ale salariaților Freie und Hansestadt Hamburg (Erstes Ruhegeldgesetz der Freien und Hansestadt Hamburg), în versiunea din 30 mai 1995, care constituie remunerații în sensul articolului 157 TFUE.

2.

Dispozițiile coroborate ale articolelor 1, 2 și 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2000/78 se opun unei dispoziții naționale precum articolul 10 alineatul 6 din legea menționată a landului Hamburg în temeiul căreia un beneficiar care a încheiat o uniune consensuală încasează o pensie complementară pentru limită de vârstă cu un cuantum inferior celei acordate unui beneficiar căsătorit care nu este separat în mod permanent, în cazul în care:

în statul membru în cauză, căsătoria este rezervată unor persoane de sexe diferite și coexistă cu o uniune consensuală precum cea prevăzută de Legea privind uniunea consensuală înregistrată (Gesetz über die Eingetragene Lebenspartnerschaft) din 16 februarie 2001, care este rezervată persoanelor de același sex, și

există o discriminare directă pe baza orientării sexuale, întrucât, în dreptul național, acest partener de viață se găsește într o situație juridică și de fapt comparabilă cu cea a unei persoane căsătorite în ceea ce privește pensia respectivă. Aprecierea comparabilității intră în competența instanței de trimitere și trebuie să se concentreze asupra drepturilor și obligațiilor respective ale soților și ale persoanelor care au încheiat o uniune consensuală, astfel cum sunt reglementate acestea în cadrul instituțiilor corespunzătoare, care sunt relevante ținând cont de obiectul și de condițiile de acordare a prestației în cauză.

3.

În ipoteza în care articolul 10 alineatul 6 din Legea landului Hamburg referitoare la pensiile complementare pentru limită de vârstă și de urmaș ale salariaților Freie und Hansestadt Hamburg, în versiunea din 30 mai 1995, ar constitui o discriminare în sensul articolului 2 din Directiva 2000/78, dreptul la egalitatea de tratament ar putea fi invocat de un particular precum reclamantul din acțiunea principală cel mai devreme după expirarea termenului de transpunere a directivei menționate, și anume începând cu 3 decembrie 2003, fără să fie necesar să aștepte ca dispoziția menționată să fie armonizată cu dreptul Uniunii de legiuitorul național.


(1)  JO C 171, 5.7.2008.


Top