EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62011CN0164
Case C-164/11: Action brought on 5 April 2011 — European Commission v French Republic
Cauza C-164/11: Acțiune introdusă la 5 aprilie 2011 — Comisia Europeană/Republica Franceză
Cauza C-164/11: Acțiune introdusă la 5 aprilie 2011 — Comisia Europeană/Republica Franceză
OJ C 186, 25.6.2011, p. 13–13
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
25.6.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 186/13 |
Acțiune introdusă la 5 aprilie 2011 — Comisia Europeană/Republica Franceză
(Cauza C-164/11)
2011/C 186/22
Limba de procedură: franceza
Părțile
Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentant: W. Mölls, agent)
Pârâtă: Republica Franceză
Concluziile reclamantei
|
— |
Constatarea faptului că, prin neadoptarea dispozițiilor necesare pentru a-și adapta sistemul de impozitare a electricității la dispozițiile prevăzute de Directiva 2003/96/CE (1), în pofida expirării perioadei de tranziție prevăzute la articolul 18 alineatul (10) al doilea paragraf din aceasta, Republica Franceză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul acestei directive; |
|
— |
obligarea Republicii Franceze la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Prin cererea introductivă, Comisia susține că, în pofida expirării perioadei de tranziție acordate pârâtei, respectiv până la 1 ianuarie 2009, aceasta nu a adaptat încă toate elementele sistemului său de impozitare a electricității la dispozițiile directivei. Potrivit autorităților franceze, Legea nr. 2010-1488 (Loi no 2010-1488) din 7 decembrie 2010, adoptată și intrată în vigoare după expirarea termenului stabilit în avizul motivat, transpune în dreptul intern dispozițiile directivei menționate. Potrivit Comisiei, prezenta acțiune trebuie să fie admisă prin raportare la situația dreptului național aplicabil la data expirării termenului stabilit în avizul motivat.
Comisia arată că, în orice caz, Franța nu a adaptat încă toate elementele sistemului său de impozitare a electricității pentru a le pune în concordanță cu dispozițiile directivei. Astfel, reclamanta respinge argumentul autorităților naționale potrivit căruia directiva nu ar interzice creșteri ale accizelor, în funcție de zonele geografice în cauză. Dimpotrivă, aceasta ar impune principiul unui impozit unic pentru toate tipurile de consum de electricitate care au loc în același stat membru și ar enumera în mod limitativ derogările de la acest principiu, la articolele 5, 14, 15 și 17.
Pe de altă parte, Comisia respinge teza susținută de autoritățile franceze potrivit căreia „diferențierea tarifară reținută” nu ar induce niciun risc de fraudă, nu ar implica nicio cheltuială suplimentară pentru operatori și nu ar constitui o barieră în calea intrării pe piață a unor furnizori externi.
(1) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, p. 51, Ediție specială, 09/vol. 2, p. 98).