11.2.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/173

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Către integrarea supravegherii maritime: un mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE”

COM(2009) 538 final

2011/C 44/32

Raportor: dl LIOLIOS

La 15 octombrie 2009, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Către integrarea supravegherii maritime: un mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE”

COM(2009) 538 final.

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 1 iunie 2010.

În cea de-a 464-a sesiune plenară, care a avut loc la 14 și 15 iulie 2010 (ședința din 14 iulie 2010), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 164 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 6 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE salută comunicarea și sprijină întreaga gamă de măsuri posibile pentru o supraveghere maritimă integrată (SMI) în vederea înțelegerii efective a tuturor activităților desfășurate pe mare, care ar putea influența securitatea, siguranța, economia sau mediul din Uniunea Europeană (UE) și din statele sale membre.

1.2   CESE este de acord, în principiu, cu recomandările cuprinse în comunicare și consideră că includerea unor reglementări privind diseminarea și gestionarea datelor, precum și introducerea unor mecanisme de control asupra/din partea tuturor organizațiilor participante vor ameliora nivelul de conștientizare a situației din domeniul maritim.

1.3   CESE constată că această comunicare reprezintă o contribuție pozitivă în contextul problemelor crescute privind securitatea, cu care se confruntă UE și care includ imigrația clandestină, traficul, vânzarea drogurilor, precum și protecția eficientă și efectivă a mediului și a vieții și bunăstării cetățenilor UE.

1.4   CESE recunoaște că durabilitatea politicii maritime integrate a UE depinde de durabilitatea acțiunilor sale politice, iar supravegherea maritimă integrată nu face excepție. În acest sens, sistemul propus de supraveghere maritimă integrată ar trebui elaborat în așa fel încât să furnizeze, într-un mod durabil, date corecte, actuale, de calitate și la costuri reduse, în momentul și în locul în care sunt necesare și exact pentru motivul pentru care sunt solicitate. Prin urmare, trebuie luată în considerare și posibilitatea de a extinde sistemul SMI.

1.5   CESE sprijină un mecanism de supraveghere comun pentru întreaga UE, bazat pe un cadru juridic armonizat, care va asigura schimbul de informații cu caracter sensibil și mai puțin sensibil între autoritățile, agențiile și utilizatorii din statele membre UE.

1.6   CESE recunoaște importanța dimensiunii internaționale a domeniului maritim și susține necesitatea elaborării unor standarde tehnice și juridice și a explorării oportunităților de cooperare cu țări terțe.

1.7   CESE consideră că interconectarea sistemelor de supraveghere maritimă presupune o analiză în detaliu a diferitelor aspecte juridice legate de schimbul de informații colectate în scopuri diferite, din diferite surse. Statele membre au obligații diferite privind confidențialitatea datelor, iar protecția datelor cu caracter personal reprezintă o chestiune esențială. Încă nu au fost definite natura datelor implicate, obiectivele (și metodele) schimbului și posibilii beneficiari ai acestor date, garanțiile necesare cu privire la confidențialitatea și securitatea datelor și la protecția datelor cu caracter personal, după caz.

1.8   CESE sugerează ca datele să fie diseminate pe baza principiului nevoii de a cunoaște, pentru a garanta protecția datelor și pentru a preveni proliferarea lor nejustificată. De asemenea, este esențială definirea în mod clar a nivelurilor de confidențialitate, precum și a nivelului autorizat de utilizare a datelor, prin elaborarea unui mecanism concret și transparent de acordare a dreptului de acces.

1.9   CESE înțelege faptul că validarea datelor colectate reprezintă o sarcină crucială și dificilă și propune elaborarea unui cadru care să colecteze datele și să le verifice acuratețea, garantând securitatea informațiilor pe durata procesului de diseminare.

1.10   CESE susține urmarea unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a supravegherii maritime integrate, folosind experiența acumulată în cadrul proiectelor-pilot, a grupurilor de experți și a evaluărilor impactului privind aspectele de ordin juridic și tehnic ale integrării informației.

1.11   CESE recomandă instituirea unor mecanisme de coordonare unice la nivel național și a unei singure platforme de informații pentru fiecare grup național de utilizatori (comunitate), în vederea facilitării dezvoltării și operabilității supravegherii maritime integrate.

1.12   Având în vedere numeroasele sisteme existente, CESE propune să se evite suprapunerile, astfel încât supravegherea maritimă integrată să nu schimbe modul în care informațiile sunt colectate, ci modul în care acestea sunt diseminate.

1.13   CESE invită UE să adopte o abordare mai centralizată a gestionării rețelei, în care coordonarea să fie realizată prin intermediul structurii formale a rețelei și al comunicării la nivel central.

1.14   Pentru a garanta procesul de interconectare a comunităților de utilizatori, CESE sugerează ca UE să instituie o platformă clară și robustă privind mecanismul de acordare a accesului, având la bază o percepție comună la nivelul UE cu privire la diferitele puncte de vedere politice și la eficiența operațională. Beneficiarii dreptului la acces acordat trebuie stabiliți în conformitate cu regulamentul UE privind transparența.

1.15   Arhitectura adoptată a sistemului ar trebui să fie prevăzută cu circuite de feedback pentru a permite ajustarea și actualizarea acestuia, luând în considerare, printre altele, cadrul juridic în continuă evoluție.

1.16   CESE recomandă ca managementul avansat al riscurilor în domeniul securității să rămână o prioritate absolută a domeniului maritim european. În acest sens, este de preferat o arhitectură pe paliere, care să asigure validitatea și securitatea datelor.

2.   Introducere

2.1   La 15 octombrie 2009, Comisia a publicat Comunicarea „Către integrarea supravegherii maritime: un mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE” [COM(2009)538 final] și a sesizat Comitetul Economic și Social European, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, solicitându-i să emită un aviz pe această temă.

2.2   În Comunicarea „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană”, Comisia Europeană urmărește ca, înainte de 2013, să ia „măsuri pentru o mai bună interoperabilitate a sistemului de supraveghere, care să reunească sistemele existente de monitorizare și reperare utilizate pentru siguranța și securitatea maritimă, pentru protecția mediului marin, controlul activităților de pescuit, controlul frontierelor externe și alte activități de aplicare a legii”.

2.3   UE a lansat deja o serie de inițiative de supraveghere care cuprind mai multe activități sectoriale: monitorizarea traficului navelor, inclusiv colectarea și schimbul de date între statele membre cu privire la deplasarea și încărcătura navelor prin intermediul SafeSeaNet (Directiva 2002/59/CE) (1), un sistem de schimb de date cu caracter maritim între autoritățile maritime ale statelor membre, cu scopul de a preveni accidentele, poluarea marină, precum și de a mări eficiența de reacție în cazul incidentelor sau accidentelor pe mare.

2.4   În acest sens, serverul european de date (European Index ServerEIS) este deja operațional, iar sistemul STIRES (SafeSeaNet Traffic Information Relay and Exchange System) este în curs de dezvoltare. În plus, datele privind traficul maritim pe distanță scurtă sunt în curs de colectare, iar datele privind traficul pe distanță lungă vor fi în viitor disponibile, la cerere, la Centrul european pentru date de identificare și de monitorizare a navelor pe distanță lungă (EU LRIT DC – EU Long Range Identification and Tracking Data Centre), în colaborare cu statele membre [a se vedea rezoluțiile Comitetului privind securitatea maritimă din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), MSC 202 (81) și MSC 211 (81), care modifică Convenția internațională privind siguranța vieții pe mare, 1974 (SOLAS)]. În plus, dezvoltarea Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) are în vedere o soluție de supraveghere integrată în cadrul UE.

2.5   Dincolo de cele menționate mai sus, această comunicare ia în considerare toate acțiunile suplimentare relevante întreprinse de UE, inclusiv instituirea Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), a Agenției Europene de Apărare (EDA) și Cartea albastră privind transporturile. În paralel, sunt lansate două proiecte-pilot pentru testarea, într-un teatru de operațiuni, a modului în care supravegherea maritimă integrată poate funcționa în practică (unul în bazinul Mării Mediterane, iar celălalt în bazinele mărilor din Nordul Europei).

2.6   Obiectivul politicii propuse privind SMI nu este acela de a crea un sistem de supraveghere suplimentar, ci de a institui interfețele și astfel de a integra sistemele existente în diferite sectoare și state, în vederea îmbunătățirii eficienței autorităților naționale care răspund de punerea în aplicare a acțiunilor de supraveghere și a sporirii rentabilității acțiunilor desfășurate pe mare. În cadrul acțiunilor de dezvoltare a unei rețele intersectoriale securizate, care să poată face față necesității tot mai mari de a furniza o imagine comună și recunoscută asupra situației, trebuie să se elaboreze cu atenție prevederile privind dreptul la acces și securitatea utilizatorilor.

2.7   CESE recunoaște faptul că realizarea unui sistem SMI implică numeroase activități complexe și multilaterale, care de multe ori se pot suprapune, dar sunt în interesul UE în ansamblu.

2.8   CESE salută comunicarea ca fiind piatra de temelie a integrării, în vederea schimbului de informații, a actualelor sisteme autonome într-un mediu comun, care va putea sprijini viitoarea politică europeană în domeniul transportului maritim și va putea salvgarda mediul și serviciile europene de transport maritim atât în cadrul comerțului mondial, cât și în cadrul celui european, îmbunătățind în același timp viața cotidiană a cetățenilor UE, în special a celor care locuiesc în regiunile maritime de frontieră externă.

2.9   CESE evidențiază faptul că această comunicare intervine într-un moment critic, în care transportul maritim se confruntă cu provocări importante: a) criza economică și financiară mondială, care agravează criza structurală și ciclică din sectorul transportului maritim; b) imigrația clandestină, în special la frontierele sudice și estice ale UE; c) activitățile ilegale, inclusiv traficul de persoane, arme și droguri; d) materialele sensibile pentru instalațiile militare și nucleare. Toate aceste aspecte trebuie monitorizate și abordate.

2.10   De asemenea, CESE subliniază faptul că problemele de securitate și piraterie care afectează serviciile maritime ale UE în ape extracomunitare (de exemplu, în Africa de Est, Indonezia etc.) trebuie abordate și controlate.

3.   Comunicarea privind integrarea supravegherii maritime prin crearea unui mediu comun în vederea schimbului de informații pentru domeniul maritim al UE

3.1   Așa cum se afirmă și într-un aviz precedent al acestuia (2), CESE este de acord cu propunerile referitoare la rețeaua europeană de supraveghere în domeniul maritim și cu sporirea cooperării între serviciile pazei de coastă ale statelor membre. Aceste măsuri vor promova siguranța și securitatea maritimă, controlul asupra activităților de pescuit, controlul asupra frontierelor externe și protecția mediului marin. […] CESE reamintește că este de dorit o abordare coordonată privind acordurile bilaterale cu țările terțe în materie de inspecție a navelor, luându-se în considerare exigențele sporite în materie de securitate. De asemenea, îndeamnă la acțiuni comunitare în ceea ce privește proliferarea cazurilor de furt și piraterie, în special în Asia de Sud-Est și în Africa.

3.2   CESE întâmpină cu satisfacție comunicarea și susține toate măsurile posibile prin care UE ar putea contribui la prestarea serviciilor în domeniul maritim în condiții de siguranță și securitate sporite. CESE este de acord, în principiu, cu această comunicare și salută toate precizările suplimentare care vor contribui la realizarea rapidă a sistemului SMI.

3.3   Comunicarea privind strategia UE pentru o mai bună integrare a sistemelor de supraveghere stabilește patru linii directoare pentru crearea unui mediu comun în vederea schimbului de informații după cum urmează: (1) o abordare care să interconecteze toate comunitățile de utilizatori; (2) construirea unui cadru tehnic pentru interoperabilitate și pentru integrarea viitoare; (3) schimbul de informații între autoritățile civile și militare și (4) dispoziții juridice specifice pentru realizarea acestui mediu comun în vederea schimbului de informații. Având în vedere faptul că comunicarea se axează pe principii, avizul se va limita la propunerea unui set de principii. Rămâne desigur necesitatea unor precizări suplimentare în vederea transformării acestor principii în acțiuni legislative.

3.4   CESE recunoaște faptul că, datorită caracterului global al transportului maritim european, conștientizarea situației este deosebit de importantă din următoarele motive: (a) deplasarea navelor reprezintă un sistem dinamic din punct de vedere spațial și temporal; (b) aspectele legate de siguranță, securitate și mediu depășesc frontierele și (c) deciziile luate de o parte implicată ar putea afecta alte sisteme.

3.5   Trebuie să se rețină faptul că există două probleme care trebuie rezolvate: cadrul politicii publice și fezabilitatea sistemului. Punerea în aplicare a unui sistem SMI ar putea fi împiedicată de probleme legate de confidențialitate sau alte probleme de la nivel național; prin urmare, SMI trebuie perfecționată, astfel încât să devină o aplicație care să funcționeze în mod eficient.

3.6   CESE consideră că există trei mari probleme legate de realizarea sistemului SMI: problema juridică, cea tehnică/tehnologică și cea de gestionare. Principalele chestiuni de ordin juridic par a fi legate de confidențialitate în cazul amalgamului de date cu caracter personal, comercial și militar. În plus, politicile de securitate a datelor ar putea interzice sau restricționa schimbul (sau folosirea în continuare a) anumitor date.

3.7   În ceea ce privește confidențialitatea, prevederile instrumentelor-cheie de monitorizare și supraveghere califică o parte semnificativă a datelor privind raportarea și supravegherea din domeniul maritim drept confidențiale (din punct de vedere comercial). În consecință, prelucrarea acestor date va fi afectată de obligația păstrării confidențialității și a secretului profesional de către persoanele autorizate să le acceseze.

3.8   Sistemele actuale au un caracter monosectorial, dar, cu toate acestea, sunt obstrucționate de probleme legate de confidențialitate. Extinderea schimbului de date dincolo de sectorul respectiv ar putea aduce noi provocări și probleme legate de confidențialitate, având în vedere ansamblul actorilor suplimentari care vor fi implicați.

4.   Observații specifice

4.1   CESE este de acord cu principiile stabilite în cadrul comunicării privind supravegherea maritimă integrată și le susține.

4.2   CESE recunoaște necesitatea unei evaluări suplimentare din punct de vedere politic, juridic, comercial și tehnologic, care va conduce la stabilirea unui plan de acțiune specific pentru punerea în aplicare a sistemului SMI, accentuând provocările de natură juridică și tehnologică. Această evaluare va genera o foaie de parcurs specifică privind punerea în aplicare, cu un calendar exact, și s-ar putea baza pe experiența relevantă dobândită în cadrul unor proiecte precum SafeSeaNet, Freightwise, e-Freight și AIS, precum și în cadrul tuturor inițiativelor relevante.

4.3   CESE reiterează importanța analizei rezultatelor proiectelor-pilot care sunt în prezent în desfășurare, înainte de adoptarea anumitor decizii. Proiectele-pilot trebuie orientate în egală măsură spre întreprinderi și spre administrațiile care activează în respectivele domenii maritime ale UE. În plus, aceste proiecte-pilot ar trebui, de asemenea, să elaboreze rapoarte privind durabilitatea pe termen lung a SMI. În acest sens, lansarea unor proiecte-pilot suplimentare va contribui la o mai bună înțelegere a aspectelor legate de realizarea sistemului SMI. În plus, ar trebui stabilite termene specifice, care să fie monitorizate, astfel încât aceste proiecte-pilot să fie finalizate la timp.

4.4   CESE ar dori să evidențieze faptul că strategia privind SMI s-ar putea inspira, atunci când este vorba de punerea în aplicare a schimbului de date, din alte practici din sectorul transporturilor, inclusiv din „documentul de transport unic”, care este considerat mecanismul echivalent de schimb de informații pe plan comercial (În prezent, este necesar un document de transport pentru a urmări transporturile de marfă (a se vedea: Regulamentul 11/60/CEE și Directiva 92/106/CEE). În conformitate cu planul de acțiune privind logistica transporturilor de marfă, va fi instituit un document european de transport unic care va putea fi folosit pentru toate variantele de transport, consolidând cadrul stabilit de scrisorile de transport și manifestele multimodale). În plus, schimbul de informații ar trebui să aibă la bază limba cea mai răspândită în sectorul maritim.

4.5   Durabilitatea SMI trebuie garantată prin asigurarea expansiunii inerente a sistemului, astfel încât acesta să permită integrarea, în viitor, a altor sisteme de supraveghere autonome.

4.6   În ceea ce privește schimbul de informații, CESE susține principiul „cât mai multe informații cu putință pe baza nevoii de a cunoaște, în conformitate cu condițiile de utilizare”, în locul celui conform căruia sunt necesare „cât mai multe informații cu putință”. Informațiile trebuie transmise tuturor comunităților de utilizatori, pe baza unor reguli clare, care să asigure protecția datelor cu caracter personal, ca și a altor date cu caracter sensibil. În afară de aceasta, este imperativă controlarea transmiterii de informații dincolo de organizația „autorizată”, adică respectarea cadrelor juridice din UE.

4.7   În ceea ce privește aspectele tehnice, CESE recomandă înființarea unor platforme „open source” pentru a sprijini elaborarea, dezvoltarea, utilizarea și menținerea soluțiilor relevante. Nucleul sistemului ar trebui să furnizeze următoarele: a) ontologia domeniului maritim pentru schimbul automatizat de date; b) instrumente pentru elaborarea, simularea, analiza performanței și optimizarea soluțiilor de supraveghere; c) un registru al serviciilor; d) instrumente pentru facilitarea rezolvării conflictelor de interoperabilitate; e) mecanisme pentru căutarea și integrarea automatizată a serviciilor adecvate; f) securitatea interoperabilități; și g) mecanisme de audit și control.

4.8   CESE este de acord cu arhitectura propusă a unui sistem pe niveluri. Această abordare va permite recurgerea la arhitectura ultramodernă a norilor („cloud architecture”) care este în prezent utilizată de toți dezvoltatorii din domeniul IT. Cu toate acestea, ar trebui avut în vedere faptul că o asemenea arhitectură este mai fragilă din punctul de vedere al securității și, prin urmare, ar trebui adoptate mecanisme de securizare. Totuși, un proces decizional ierarhic și un cadru reglementat de acces la date în interiorul organizației respective ar putea ameliora confidențialitatea datelor.

4.9   CESE recunoaște disponibilitatea instrumentelor tehnologice de colectare, omogenizare și transmitere a datelor semnificative către toate părțile interesate și îndeamnă UE să stabilească platformele comune care să fie utilizate în mod eficient de către toate părțile interesate din toate statele membre. În plus, în ceea ce privește prevenirea duplicării colectării și stocării de date, ar trebui elaborate anumite mecanisme în vederea evitării problemelor.

4.10   În ceea ce privește primul principiu enunțat în cadrul comunicării, CESE propune o încercare activă de a stabili standarde și reglementări comune în ceea ce privește datele atât la nivel sectorial, cât și la nivel funcțional, pentru a ameliora calitatea datelor.

4.11   Având în vedere faptul că domeniul maritim este vast, securitatea datelor ar putea fi slăbită din cauza unui mediu flexibil de schimb de informații și a potențialelor pericole pe care acesta le implică.

4.12   CESE consideră că interoperabilitatea tehnică este importantă și că ar trebui să ducă la facilitarea schimbului de date între toate părțile interesate din industrie și de la nivelul autorităților publice (inclusiv comunicările între administrații -A2A, de la administrație la întreprinderi - A2B și între întreprinderi - B2B).

4.13   În ceea ce privește cel de-al treilea principiu enunțat în cadrul comunicării, CESE recunoaște că este necesară continuarea evaluării privind integrarea interconectării civile și militare, pentru integrarea datelor într-un mod mai corespunzător și pentru facilitarea unei mai bune utilizări a informațiilor. CESE este de acord că autoritățile civile și militare ar trebui să schimbe informații privind supravegherea. CESE reiterează necesitatea stabilirii unor mandate corespunzătoare. Ar trebui stabilite standarde și proceduri operaționale comune pentru accesarea și utilizarea informațiilor relevante, pentru a permite un schimb de informații legal, pe ambele direcții, atunci când utilizarea datelor se află sub incidența reglementărilor comunitare.

4.14   În ceea ce privește cel de-al patrulea principiu enunțat în cadrul comunicării, CESE ar dori să accentueze necesitatea unei evaluări suplimentare privind protecția datelor cu caracter personal din cadrul acestui document și îndeamnă UE să reconsidere și să inițieze toate acțiunile necesare pentru asigurarea securității datelor cu caracter sensibil. Cu toate că reprezintă o povară pentru procesul de construire a sistemului, acesta este considerat un principiu esențial.

4.15   CESE este de acord cu abordarea sectorială pentru schimbul de informații propusă în cadrul directivei. În orice caz, ar trebui stabilite niște linii directoare specifice în ceea ce privește acordarea dreptului de acces pentru autoritățile competente și personalul autorizat.

4.16   Comitetul invită Comisia să verifice în continuare existența unor acorduri maritime bilaterale privind împărțirea încărcăturilor între statele membre ale UE și țările terțe și, dacă e cazul, să impună aplicarea acquis-ului comunitar (Regulamentele 4055/86 și 4058/86).

4.17   În ceea ce privește chestiunea datelor de origine spațială, este menționată în mod special monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES). În plus, CESE ar dori ca, în cadrul comunicării, să se menționeze în mod expres utilizarea sistemului de navigație Galileo.

4.18   CESE este conștient de faptul că prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri militare, legate de siguranța statului sau de aplicare a dreptului penal rămâne, în prezent, în afara cadrului juridic general privind protecția datelor. CESE subscrie concluziilor studiului (Comisia Europeană, „Legal Aspects Of Maritime Monitoring & Surveillance Data” – raport final, contract-cadru de servicii nr. FISH/2006/09 – LOT2) comandat de Comisie, cu privire la aspectele juridice ale supravegherii maritime, care afirmă în mod clar că protecția datelor reprezintă o obligație extrem de importantă a UE și trebuie abordată atât la nivel comunitar, cât și la nivelul statelor membre. Se anticipează că vor fi necesare garanții suplimentare în cazul în care s-ar lua în calcul schimbul de date cu caracter personal între autorități care intră în domeniul de aplicare al cadrului juridic în vigoare pentru protecția datelor (de exemplu, autorități din domeniul pescuitului) și autorități care (în prezent) nu intră în domeniul de aplicare respectiv (de exemplu, autorități militare, din domeniul siguranței statului sau executive).

4.19   CESE consideră că este foarte importantă elaborarea unui cadru juridic care să abordeze anumite aspecte precum calitatea datelor, utilizarea ulterioară a datelor, securitatea datelor, mecanismele de acordare a dreptului de acces, garanțiile necesare privind respectarea confidențialității și securității anumitor date, protecția datelor cu caracter personal și procedurile relevante în acest sens.

4.20   CESE consideră că schimbul de date ar trebui să se efectueze într-un cadru bazat pe principiul „ce, de ce, pentru cât timp și cu cine”. În special în ceea ce privește ultimul criteriu, este esențială definirea autorităților competente desemnate să controleze, să transmită și să recepteze date atât în cadrul UE, cât și – cu mai stricte măsuri de precauție – în exteriorul acesteia.

4.21   CESE solicită Comisiei Europene să publice un raport anual privind punerea în aplicare și rezultatele activităților sale de supraveghere maritimă.

---

(1)  JO L 208, 5.8.2002, p. 10-27.

(2)  A se vedea Avizul CESE „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană”, JO C 211, 19.8.2008, p. 31-36.

---