EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52010AE0983
Opinion of the European Economic and Social Committee on ‘The employment impact of industrial change caused by ecological, energy and climate-related challenges’ (exploratory opinion)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind impactul mutațiilor industriale cauzate de provocările ecologice, energetice și climatice (aviz exploratoriu)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind impactul mutațiilor industriale cauzate de provocările ecologice, energetice și climatice (aviz exploratoriu)
OJ C 44, 11.2.2011, p. 40–46
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
11.2.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 44/40 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind impactul mutațiilor industriale cauzate de provocările ecologice, energetice și climatice (aviz exploratoriu)
2011/C 44/07
Raportor: dl Valerio SALVATORE
Coraportor: dl Enrique CALVET CHAMBÓN
Printr-o scrisoare din data de 9 februarie 2010, dl Paul MAGNETTE, ministrul belgian pentru probleme climatice și energie, a solicitat Comitetului Economic și Social European, în numele Președinției belgiene, în conformitate cu articolul 340 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, elaborarea unui aviz exploratoriu privind
Impactul mutațiilor industriale cauzate de provocările ecologice, energetice și climatice
Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI), însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 1 iulie 2010.
În cea de a 464-a sesiune plenară, care a avut loc la 14 și 15 iulie 2010 (ședința din 15 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 89 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.
1. Concluzii și recomandări
1.1 |
Contextul global în care se înscrie solicitarea Președinției belgiene de analizare a mutațiilor industriale în materie de ocupare a forței de muncă, generate de lupta împotriva schimbărilor climatice, se caracterizează printr-un triplu eșec sau, utilizând un termen mai puțin brutal, prin trei scenarii negative în cadrul unei crize economice de proporții colosale.
|
1.2 |
UE trebuie, pe de o parte, să contribuie efectiv la reducerea gazelor cu efect de seră la nivel global și, pe de altă parte, să își dezvolte economia și piața forței de muncă în scopul de a atinge obiectivele de la Lisabona în cursul următorului deceniu, de a dobândi o poziție competitivă la nivel mondial și de a asigura dispariția șomajului de masă din Europa. |
1.3 |
Comitetul și, în cadrul acestuia, CCMI, și-au adus numeroase contribuții în ceea ce privește provocările din domeniul energiei și al climei, al durabilității, al mutațiilor industriale și al ocupării forței de muncă. Este vorba, printre altele, de avizele: CCMI/002, 024, 027, 029, 045, 052 și 053; ECO/267, NAT/392, 440 și 453, TEN/401. Pentru abordarea acestei problematici, prezentul aviz adoptă o logică orizontală, dar este evident, totodată, că sunt indispensabile și studii regionale și sectoriale, care să permită concretizarea ideilor pe care acesta le dezvoltă, în special în materie de ocupare a forței de muncă. |
1.4 |
Strategia 2020 a Uniunii Europene va trebui să aducă soluții la eșecul înregistrat de Strategia de la Lisabona. Aceasta constituie, așadar, o nouă șansă, cu condiția consolidării rolului determinant al IMM-urilor. CESE propune consolidarea cooperării economice la nivel european și promovarea unei noi concepții comune referitoare la noțiunea de competitivitate. |
1.5 |
UE are nevoie de o mai bună guvernanță economică în cadrul instituțiilor sale (și anume de o reflecție privind transferul de suveranitate în domeniul anumitor aspecte ale politicii economice în favoarea instituțiilor europene existente), pentru a favoriza mutațiile industriale care să genereze o economie europeană mai ecologică și locuri de muncă durabile. |
1.6 |
Dezvoltarea demografică, dificultățile în materie de mediu cu care se confruntă Africa, Asia și America Latină, penuria de apă potabilă din numeroase țări și combaterea schimbărilor climatice sunt evoluții care favorizează cererea de produse și tehnologii ecologice la nivel mondial, precum și crearea de locuri de muncă durabile. De asemenea, trebuie avut în vedere că rezervele cunoscute de materii prime necesare producerii de energie nu sunt nelimitate. |
1.7 |
O strategie în materie de locuri de muncă în sensul unei economii durabile se poate baza pe cunoștințe și competențe practice deja bine dezvoltate în statele membre. Aceste atuuri trebuie promovate de UE, care are nevoie de locuri de muncă calificate. Prin urmare, statele membre trebuie să investească mai mult în sistemele lor de educație și de învățare de-a lungul vieții și să promoveze, între altele, științele, tehnologia și activitățile de engineering. CESE consideră că nivelul actual de investiții publice în materie de educație este absolut insuficient, acesta trebuind să se înscrie într-o strategie coerentă de învățare de-a lungul vieții. |
1.8 |
UE și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare asigurării unor tranziții industriale care să nu afecteze obiectivele acestora privind menținerea și crearea de locuri de muncă. |
1.9 |
O economie ecologică, cu un înalt nivel de cercetare și de aplicare a noilor cunoștințe și care să urmărească sporirea competitivității ar trebui să aibă un impact asupra pieței forței de muncă, creând mai multe locuri de muncă calificate și stabile și scăzând riscul de precaritate. Din acest motiv, statele membre ar trebui să investească mai mult în propriile sisteme de învățământ și de formare profesională continuă. |
1.10 |
Sectorul public joacă un rol important în sprijinirea cercetării și în ceea ce privește utilizarea efectivă a noilor tehnologii ecologice și îmbunătățirea actualelor tehnologii ecologice eficiente, în special datorită instrumentelor sale fiscale. De aceea, progresul economic, social și ecologic impune sectoare publice sănătoase și cu un nivel de calificare corespunzător. Slăbirea acestora prin privatizarea tuturor activităților economice nu ar servi întotdeauna interesului general. CESE consideră că va trebui revizuit cadrul de reglementare a piețelor liberalizate ale energiei, în scopul garantării menținerii interesului general. |
1.11 |
Noile locuri de muncă vor fi create de sectorul privat, în special de IMM-uri. Rolul sectorului public va consta, de asemenea, în crearea unui cadru stabil și constructiv la nivel european, care să permită întreprinderilor să optimizeze trecerea către o economie mai ecologică, performantă și bogată în locuri de muncă durabile. |
1.12 |
CESE propune crearea unui fond european specific pentru sprijinirea mutațiilor industriale și în special a cercetării, dezvoltării și aplicării tehnologiilor ecologice, atât tehnologii pentru sursele de energie regenerabile, cât și noi tehnologii care să permită reducerea efectivă a emisiilor în industriile mari consumatoare de energie. |
1.13 |
Comitetul reamintește că UE va avea nevoie de o bază industrială solidă, indispensabilă atingerii obiectivelor privind crearea de locuri de muncă durabile. Multe locuri de muncă, chiar și în sectorul serviciilor, depind de succesul industriei europene. Mutațiile industriale variază de la un sector la altul și de la o regiune la alta și trebuie făcute progresiv, evitându-se repercusiunile asupra piețelor forței de muncă și fără a se compromite existența unei rețele industriale indispensabile. Nu este vorba despre stoparea politicilor de mediu, ci de gestionarea acestora în mod durabil sub aspect social. |
1.14 |
CESE recomandă ca reforma politicii agricole comune după 2013 să ia în considerare importanța agriculturii și să contribuie la dezvoltarea sinergiilor necesare cu alte politici comunitare în domeniul cercetării, al noilor tehnologii și al modernizării industriale. |
1.15 |
Statele membre trebuie să se pună de acord asupra unui impozit privind tranzacțiile financiare. Veniturile obținute printr-un astfel de impozit ar trebui utilizate pentru reducerea deficitelor bugetelor publice ale statelor membre, sporind astfel capacitatea acestora de a finanța, de exemplu, sistemele de învățământ. |
1.16 |
Mutațiile industriale către o economie ecologică vor necesita o concepție complet nouă asupra creșterii și competitivității. CESE s-a pronunțat deja în favoarea unei noi abordări în vederea evaluării progresului economic și social. Acesta își reafirmă convingerea că mutațiile industriale și ocuparea forței de muncă vor fi compatibile cu obiectivele în materie de durabilitate doar dacă UE și celelalte state ale lumii se vor pune de acord cu privire la o nouă concepție asupra creșterii economice. Propunerea Comisiei privind strategia 2020 este insuficientă. |
1.17 |
CESE consideră că este de datoria instituțiilor europene să depună eforturi în favoarea unui „level playing field” (condiții egale pentru toți) la nivel mondial, care să permită evitarea delocalizărilor sau a dezmembrării unor întregi sectoare de activitate, fenomene dăunătoare atât din perspectiva ocupării forței de muncă, cât și a mediului. |
1.18 |
În calitatea sa de purtător de cuvânt al societății civile europene și important forum de dialog structurat, CESE militează pentru participarea democratică a cetățenilor europeni la ampla dezbatere necesară privind mutațiile industriale, impactul acestora asupra piețelor forței de muncă, ritmul și repercusiunile sociale la nivel global. |
2. Delimitarea domeniului de aplicare a avizului
2.1 |
Președinția belgiană a solicitat ca acest document să fie de natură politică și să lanseze noi piste de reflecție. În opinia reprezentanților Președinției, abordarea prezentului document nu trebuie să fie sectorială, ci orizontală și generală. Nu este vorba despre un studiu, ci despre o strategie politică. Președinția belgiană prevede examinarea acestui aviz în cadrul unui Consiliu informal al miniștrilor energiei. |
2.2 |
Provocările de natură ecologică și climatică sunt cele aflate la baza declarațiilor Consiliului european privind summitul de la Copenhaga. Provocarea energetică include mai multe dimensiuni. Accesul europenilor la resursele energetice trebuie asigurat în cadrul politicii internaționale a UE și a statelor membre. Acest aspect nu este abordat în prezentul aviz, care vizează provocările energetice în cadrul mutațiilor industriale cauzate de lupta împotriva schimbărilor climatice și, în special, din perspectiva efectelor acestora asupra ocupării forței de muncă din Europa. |
2.3 |
Prezentul aviz utilizează termenul „ecologic” pentru a desemna bunuri sau moduri de producție care se înscriu într-o logică a durabilității și contribuie astfel la realizarea obiectivelor UE privind combaterea încălzirii globale. CESE pledează pentru o economie europeană mai ecologică și, în ceea ce privește piețele forței de muncă, pentru crearea cât mai multor locuri de muncă ecologice, adică locuri de muncă (inclusiv tipuri de formare sau de calificare) necesare pentru a se ajunge la acest rezultat, ce corespund calitativ atât sub aspectul nivelurilor de calificare, cât și sub cel al capacității de a garanta incluziunea socială (cf. Avizului TEN/401 privind promovarea locurilor de muncă ecologice și durabile în cadrul pachetului energie/climă al UE, care citează definiția „locurilor de muncă ecologice” propusă de directorul Departamentului de analiză economică a piețelor forței de muncă a BIM, ca răspuns la o recentă inițiativă a Comisiei Europene). În acest sens, CESE reamintește avizul său din octombrie 2009 privind „flexicuritatea” (1). |
3. Obiectivele, realizările și o nouă șansă
3.1 |
Trebuie reamintit pe scurt contextul global în care se înscrie solicitarea Președinției belgiene. Acest context se caracterizează prin trei obiective, care reprezintă tot atâtea eșecuri, aflate în strânsă legătură. |
Mize. Eșecul Strategiei de la Lisabona
3.2 |
Strategia de la Lisabona, conform definiției oficiale cuprinse în concluziile Consiliului European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000, avea ca obiectiv „crearea, până în 2010, a celei mai competitive și mai dinamice economii din lume, întemeiată pe cunoaștere și caracterizată printr-o creștere economică durabilă, locuri de muncă mai numeroase și mai bune și o coeziune socială sporită”. |
3.3 |
La începutul anului 2010, Comitetul este nevoit să constate că, din nefericire, aceste obiective, bine alese și necesare, nu au fost nici pe departe îndeplinite. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, bilanțul este extrem de decepționant. Strategia de la Lisabona prevedea, printre altele, efectele pozitive pe care le-ar avea o economie mai competitivă asupra ocupării forței de muncă. |
Mize. Eșecul reglementărilor pieței financiare
3.4 |
Progresul economic, faza de creștere dintre anii 2005-2008 se explicau prin diverși factori. Țările europene, orientate către exportul de bunuri industriale, profitau de puternica cerere din partea țărilor asiatice, în special a Chinei. Anumite țări europene cunoșteau o creștere, care s-a dovedit nesănătoasă, în sectorul speculației financiare și în sectorul imobiliar. Dar progresele realizate se bazau, pe de o parte, pe o cerere externă și, pe de altă parte, pe speculații de amploare în sectorul imobiliar. Prin urmare, era vorba de o creștere nedurabilă în cadrul UE. Asigurarea unei creșteri durabile și a unor piețe ale forței de muncă performante necesită atât export, cât și cerere internă. |
3.5 |
Criza financiară mondială a pus capăt oricărei speranțe legate de Strategia de la Lisabona. Aceasta a înregistrat un eșec total. Șomajul este în creștere în Europa, iar capătul crizei nu se întrevede. Societatea cunoașterii nu este încă o realitate, având în vedere dificultățile cu care se confruntă numeroase state membre în ceea ce privește sistemele educative și partea din PIB reprezentată de cercetare aflată, în prea multe țări, mult sub nivelul obiectivelor de la Lisabona. Datoria publică și, în unele cazuri, datoria privată ating, în UE, o asemenea amploare, încât anumite state membre sunt amenințate de faliment. Trebuie ca soluționarea acestor probleme, din perspectiva veniturilor și cheltuielilor, să nu împiedice realizarea unor investiții importante. |
Mize. Eșecul summitului de la Copenhaga
3.6 |
La 15 și 16 iunie 2001, Consiliul European de la Göteborg a conferit o nouă dimensiune Strategiei de la Lisabona. Acesteia i s-a asociat Strategia de dezvoltare durabilă. Ansamblul avea în vedere examinarea consecințelor economice, sociale și de mediu ale politicilor europene, incluzând în special dimensiunea planetară a schimbărilor climatice. |
3.7 |
Între 7 și 18 decembrie 2009, la Copenhaga, ONU a încercat să obțină încheierea unui acord la scară planetară, în vederea consolidării instrumentelor de combatere a încălzirii globale, provocată, conform analizelor majorității oamenilor de știință, de emisiile de gaze cu efect de seră. Cele 192 de țări care ratificaseră Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) din 1997, au încercat inutil să renegocieze un acord internațional privind schimbările climatice care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto, în vigoare din 2005. |
3.8 |
Este evident că schimbările climatice și poluarea constituie o gravă problemă, în special în marile orașe. În plus, evoluția demografică de la nivel planetar necesită răspunsuri urgente. Nouă miliarde de persoane nu pot supraviețui decât dacă resursele sunt utilizate într-un mod mai durabil și echitabil. Problemele insuficienței și accesibilității energetice se vor agrava dacă societățile noastre nu găsesc răspunsuri inteligente înainte de a fi prea târziu. În aceste condiții, este necesară utilizarea tehnologiilor și soluțiilor existente, ca de exemplu cele care permit îmbunătățirea eficacității energetice a clădirilor existente. Pe lângă aceasta, sunt necesare atât noi tehnologii, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cât și o nouă conștiință privind bunurile comune precum apa, care trebuie mai bine gestionate și, mai ales, mai bine conservate. Accesul la acestea trebuie considerat un drept fundamental al omului. |
3.9 |
Această dimensiune globală este considerabilă, ea creând oportunități pentru o industrie inovatoare în Europa care să se caracterizeze, încă de pe acum, printr-o înaltă competitivitate pe piața bunurilor și serviciilor ecologice. Susținând, fără naivitate în ceea ce privește rezultatele negocierilor pe care le poartă la scară internațională, această poziție favorabilă, UE poate, pe de o parte, contribui efectiv la reducerea gazelor cu efect de seră la nivel global și, pe de altă parte, la dezvoltarea propriei economii și a pieței forței de muncă, în scopul realizării obiectivelor de la Lisabona. |
Realizări: punctele de referință ale Comitetului
3.10 |
În ultimii ani, Comitetul și, în cadrul acestuia, CCMI, și-au adus numeroase contribuții în ceea ce privește provocările din domeniul energiei și al climei, al durabilității, al mutațiilor industriale și al ocupării forței de muncă. Prezentul aviz ia în considerare aceste importante lucrări. Elementele noi pe care le cuprinde acesta rezultă din conștientizarea eșecului triplu (al Strategiei de la Lisabona, al reglementărilor pieței financiare și al Conferinței de la Copenhaga) descris mai sus. |
3.11 |
CESE a subliniat deja necesitatea „de a combina competitivitatea cu dezvoltarea durabilă și coeziunea socială” (2). |
3.12 |
CESE a considerat că strategia privind ocuparea forței de muncă „nu trebuie abordată fără a se lua în considerare contextul macroeconomic” (3). |
3.13 |
CESE a reamintit că „ipoteza cauzelor antropogene ale schimbărilor climatice de la nivel global, generate de o prezență crescută în atmosferă a gazelor cu efect de seră, a fost validată prin deciziile politice ale statelor UE” (4). |
3.14 |
De asemenea, CCMI a evocat subiectul dezvoltării durabile și al mutațiilor industriale în scopul examinării modului în care dezvoltarea durabilă, în sensul definit de Groharlem Brundtland, poate acționa ca un catalizator pentru mutațiile industriale (5). Definiția dezvoltării durabile prezentată în 1987 de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare în cadrul Raportului Brundtland constituie, de asemenea, baza prezentului aviz. |
3.15 |
Comitetul a adoptat un aviz în care constată că ne aflăm în fața unei „noi revoluții industriale, care pune calitatea vieții și a mediului în centrul dezvoltării” (6). |
3.16 |
CESE a subliniat că o bază industrială solidă este esențială pentru modelul social european. Acesta avertizează că „o eventuală delocalizare a industriilor mari consumatoare de energie ar reduce în mod semnificativ interesul pentru amplasarea siturilor industriale în Europa și ar conduce la o reducere a creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă” (7). În acest context, CESE va urmări cu interes concretizarea inițiativelor-pilot „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și „O politică industrială adaptată erei globalizării”, cuprinse în Strategia UE 2020. |
3.17 |
CESE pleacă de la ipoteza conform căreia Produsul intern brut (PIB) „ca instrument de orientare a politicilor nu reușește să fie pe măsura provocărilor secolului XXI” (8). În prezent, Comitetul a adoptat un aviz prin care recomandă Comisiei să fie mai activă în integrarea noilor măsuri în Strategia 2020 pentru „a dispune, în 2011, de un cadru care să permită elaborarea unor propuneri clare pentru acțiuni comparabile la scară mondială, în vederea Summitului mondial pentru dezvoltare durabilă, organizat de ONU în 2012” (9). |
3.18 |
În ceea ce privește Strategia Europa 2020 (10), Comitetul a solicitat să se acorde prioritate creării de noi locuri de muncă. |
3.19 |
CESE a reproșat Comisiei faptul că nu a analizat mai în profunzime marile teme de viitor, și anume „economia cu emisii scăzute de CO2, protejarea biodiversității, a apelor și a altor resurse naturale, promovarea incluziunii sociale și consolidarea dimensiunii internaționale a dezvoltării durabile” (11). Pentru atingerea acestor rezultate, Strategia de dezvoltare durabilă a UE ar avea nevoie de o „structură de guvernanță cu totul nouă” (12). CESE consideră că ar fi necesar să se evalueze progresele în ceea ce privește bunăstarea oamenilor într-un alt mod decât până în prezent. |
3.20 |
În fine, CESE a reamintit că țările industrializate cele mai dezvoltate din lume ar trebui să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 80 % până în 2050. |
O nouă oportunitate: Strategia Europa 2020
3.21 |
Strategia UE 2020 va trebui să aducă soluții la eșecul înregistrat de Strategia de la Lisabona. Comisia europeană a publicat, la 3 martie 2010, o comunicare ce schițează această nouă filozofie directoare a evoluției socio-economice a UE [COM(2010) 2020]. Comisia declară că dorește să elaboreze o strategie care să facă din UE o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. CESE constată că au fost abandonate superlativele formulate în 2000, în cadrul precedentei strategii. Conform Comisiei, UE ar trebui să promoveze o economie mai ecologică, care să vizeze, între altele, investiții în cercetare și dezvoltare reprezentând 3 % din PIB, un nivel de ocupare a forței de muncă care să se ridice la 75 % din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani și, un element important în contextul prezentului aviz, o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % față de anul de referință 1990. Comisia dorește sporirea calității educației pentru realizarea unei creșteri economice inteligente, bazate pe o competitivitate îmbunătățită față de partenerii comerciali ai UE, prin îmbunătățirea productivității. Conform acestui document important al Comisiei, UE ar trebui să își mențină rolul de forță motrice pe piața tehnologiilor ecologice, dar avantajul acestor tehnologii ecologice „ar fi pus în pericol de concurenți puternici, în special de China și de America de Nord”. |
3.22 |
Primele reacții dezvăluie o anumită dezamăgire în raport cu ceea ce așteaptă cetățenii din partea guvernelor lor și, în ceea ce privește competențele și responsabilitățile instituțiilor europene, din partea guvernării europene. Reprezentanți ai grupurilor politice ale Parlamentului European consideră că strategia Comisiei este prea puțin ambițioasă și insuficientă pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. |
3.23 |
CESE consideră că, în primul rând, trebuie consolidat rolul determinant al IMM-urilor în cadrul Strategiei UE 2020, întrucât acestea creează în Europa cel mai mare număr de locuri de muncă și constituie, incontestabil, forța motrice a mutațiilor industriale. Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene să își intensifice eforturile pentru punerea în aplicare a unui sistem de protejare a proprietății intelectuale, de care să beneficieze în primul rând IMM-urile, care, deseori, nu au posibilitatea să își protejeze invențiile. |
3.24 |
CESE propune să răspundă la două întrebări esențiale, în vederea consolidării cooperării economice la nivel european și a promovării unei noi concepții comune asupra noțiunii de competitivitate. În acest mod, mutațiile industriale în curs, necesare pentru
vor putea, cu condiția îmbunătățirii sistemelor de educație și a investițiilor în cercetare, să creeze mai multe locuri de muncă de calitate în statele membre ale UE. |
4. Cum pot fi promovate, la nivelul Uniunii Europene, mutații industriale pentru îndeplinirea obiectivelor privind schimbările climatice și ocuparea forței de muncă?
4.1 |
UE are nevoie de o mai bună guvernanță economică în cadrul instituțiilor sale (și anume de o reflecție privind transferul de suveranitate în domeniul anumitor aspecte ale politicii economice în favoarea instituțiilor europene existente), atât la nivelul Consiliului European, cât și la nivelul Grupului euro. Consecințele crizei financiare dovedesc necesitatea unei coordonări sporite pentru evitarea denaturărilor în cadrul pieței interne, pentru a favoriza mutațiile industriale care să genereze o economie europeană mai ecologică și care să creeze locuri de muncă durabile. |
4.2 |
Locurile de muncă durabile au viitorul asigurat, întrucât sunt avantajate de evoluțiile de la nivel global, ce vor deveni provocări cărora va trebui să li se facă față la nivelul UE și nu doar la cel al statelor membre. Aceste evoluții sunt:
|
4.3 |
Aceste evoluții incontestabile favorizează cererea de produse și tehnologii ecologice și, în consecință, o industrie modernă care să creeze locuri de muncă durabile. Acestea vor fi echitabile și totodată productive și vor garanta o tranziție echitabilă și o competitivitate puternică care, în plus, nu se va înscrie în logica unei creșteri economice pur cantitative, bazate pe industrii mari consumatoare de energie, ci într-o logică a durabilității. Este evident, încă o dată, că se impune o abordare strategică sectorială; orientarea efectului mutațiilor industriale în sensul unei economii mai umane și mai ecologice o pot realiza în special sectoarele industriale și tehnologice de bază, precum cel al construcțiilor, bio- și nanotehnologia, dar și noile tehnologii ecologice. |
4.4 |
De asemenea, aceste mutații industriale contribuie la stabilitatea societăților și la securitatea internațională, întrucât consecințele negative ale poluării, ale schimbărilor climatice, ale penuriei de apă și ale creșterii populației mondiale reprezintă riscuri majore pentru menținerea păcii în secolul XXI. Amploarea provocărilor de la acest nivel face imposibilă găsirea de soluții la nivel național și necesită o cooperare strânsă la nivel internațional și în cadrul UE. Spațiul integrat al UE va trebui dotat cu mijloacele politice și legale necesare îndeplinirii acestei misiuni. |
4.5 |
O astfel de strategie în domeniul ocupării forței de muncă promite creșteri de productivitate și de rentabilitate pe termen mediu și lung. În prezent, această strategie se poate baza pe cunoștințe și competențe deja bine dezvoltate în statele membre ale UE și pe o evoluție a pieței mondiale în domeniul tehnologiilor ecologice. Aceste atuuri trebuie promovate de UE prin linii directoare, fonduri europene și, cu acordul partenerilor sociali (în special, acordurile în înțelesul articolului 155 din TFUE), printr-o legislație europeană care să pregătească tranziția către o economie durabilă, cu o piață a forței de muncă caracterizată printr-o rată a șomajului scăzută și locuri de muncă de calitate. O economie ecologică, cu un înalt nivel de cercetare și de aplicare a noilor cunoștințe ar trebui să aibă un impact asupra pieței forței de muncă, creând mai multe locuri de muncă calificate și stabile, scăzând riscul de precaritate. |
4.6 |
Aceste consecințe ar contribui și la creșterea numărului de locuri de muncă de calitate, mai curând decât de locuri de muncă atipice, chiar precare, potrivit evoluției acestora în anumite sectoare ale pieței serviciilor. Asemenea locuri de muncă precare nu ar fi favorabile consolidării societății cunoștințelor, care constituie, cu certitudine, o condiție importantă a unei economii competitive și durabile. UE are nevoie, dimpotrivă, de locuri de muncă calificate. Prin urmare, statele membre ar trebui să investească mai mult în sistemele lor de educație și de învățare de-a lungul vieții. CESE consideră că nivelul actual de investiții publice în materie de educație este absolut insuficient, acesta trebuind să se înscrie într-o strategie coerentă de învățare de-a lungul vieții. |
4.7 |
Noțiunea de competitivitate trebuie revizuită la nivel european. Comisia nu avansează suficient în această privință în comunicarea din 3 martie 2010. În prezent, investițiile în noi tehnologii ecologice, cuplate cu o utilizare mai coerentă a celor existente, necesită eforturi, ceea ce nu sporește neapărat competitivitatea pe termen scurt, ci, posibil, pe termen lung. |
4.8 |
UE ar trebui să își revizuiască concepția asupra rolului pe care îl poate juca sectorul public în statele membre în ceea ce privește promovarea de noi tehnologii, de mutații industriale și crearea de locuri de muncă durabile. Sectorul public poate avea capacitatea de a investi pe termen lung în promovarea de noi tehnologii, care nu sunt încă rentabile, dar sunt promițătoare pe termen lung, fără a neglija promovarea actualelor tehnologii eficiente. Sectorul public joacă un rol important în sprijinirea cercetării și în ceea ce privește utilizarea efectivă a noilor tehnologii ecologice și îmbunătățirea actualelor tehnologii ecologice eficiente, în special datorită instrumentelor fiscale. Autoritățile publice ar trebui mai întâi să asigure investițiile care generează o eficacitate maximă, în vederea reducerii consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. La aceasta poate contribui fondul european propus mai jos. |
4.9 |
De aceea, progresul economic, social și ecologic impune sectoare publice sănătoase și cu un nivel de calificare corespunzător. Slăbirea acestora în beneficiul privatizării tuturor activităților economice nu ar servi întotdeauna interesului general. Sectorul public trebuie, în parteneriat cu sectorul privat, de câte ori este posibil, să facă investițiile necesare în infrastructurile publice, în beneficiul cetățenilor europeni și al industriei europene. În schimb, trebuie evitate subvențiile acordate numai anumitor întreprinderi, pentru a nu periclita funcționarea pieței. Statele membre trebuie să se servească mai curând de instrumente fiscale pentru a facilita mutațiile industriale ecologice. |
4.10 |
În plus, CESE consideră că liberalizarea piețelor energetice nu a contribuit, până în prezent, nici la îmbunătățirea calității serviciilor, nici la reducerea prețurilor. În această privință, se constată un risc major de investiții insuficiente în rețelele energetice. Pentru a se realiza o competiție efectivă în interesul cetățenilor europeni, pentru a se menține siguranța aprovizionării și a se atinge obiectivele din domeniul schimbărilor climatice, va trebui revizuit cadrul de reglementare al piețelor liberalizate. |
4.11 |
CESE propune crearea unui fond european specific pentru sprijinirea mutațiilor industriale și în special a cercetării, dezvoltării și aplicării tehnologiilor ecologice, fie tehnologii pentru sursele de energie regenerabile, fie noi tehnologii care să permită reducerea efectivă a emisiilor. |
4.12 |
Comitetul reamintește că UE va avea nevoie de o bază industrială solidă și subliniază că importanța socioeconomică a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie diferă de la o regiune europeană la alta. Mutațiile industriale trebuie făcute progresiv, permițând tranziții care să evite repercusiunile negative asupra piețelor forței de muncă din regiunile implicate. Aprovizionarea cu energie este o chestiune de viitor cu caracter strategic. Trebuie să se investească mai mult în noi tehnologii care să permită creșterea efectivă a productivității în raport cu energia utilizată și, totodată, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce privește locurile de muncă din sectoarele mari consumatoare de energie, acestea pot fi asigurate tocmai prin îmbunătățirea bilanțului energetic al acestor industrii. |
4.13 |
CESE recomandă ca reforma Politicii agricole comune după 2013, care a făcut deja obiectul unui aviz din proprie inițiativă ce s-a bucurat de un larg consens, să vegheze la asigurarea unei dezvoltări pe măsura importanței agriculturii pentru zonele rurale ale UE (care reprezintă peste 80 % din teritoriul său) și cu angajamentele internaționale în favoarea țărilor în curs de dezvoltare. Procesul de revizie va trebui să contribuie la optimizarea sinergiilor necesare, dând un impuls celorlalte politici europene din domeniul cercetării, al noilor tehnologii și al modernizării industriale. Aceasta se aplică în special în sectoarele și regiunile grav afectate de mutațiile în curs, adică caracterizate prin prezența unor industrii energivore, care trebuie să investească în noile tehnologii ecologice în vederea reducerii emisiilor și a protejării propriilor locuri de muncă. |
4.14 |
Statele membre trebuie să se pună de acord cu privire la instituirea unui impozit pe tranzacțiile financiare pentru atenuarea efectelor devastatoare ale speculației, în vederea stabilizării sectorului bancar și, în zona euro, a consolidării monedei comune. Veniturile obținute printr-un astfel de impozit ar trebui utilizate pentru reducerea deficitelor bugetelor publice ale statelor membre, sporind astfel capacitatea acestora de a finanța, de exemplu, sistemele de învățământ. La baza unei tranziții ecologice a industriei europene se află finanțe publice sănătoase și piețe ale muncii dotate cu o mână de lucru calificată. |
4.15 |
O astfel de revoluție industrială va avea consecințe de natură socială care se vor înscrie în logica durabilității. Mutațiile industriale către o economie ecologică vor necesita o concepție complet nouă asupra creșterii economice. În prezent, cetățeanul se definește prin capacitatea sa de consumator. Întrebarea este dacă vom fi în măsură să definim o bunăstare caracterizată prin sănătate fizică și mentală, drepturi democratice și participative, integrare socială (care se traduce în special prin integrare pe piața muncii, cu condiția ca locurile de muncă să fie de calitate), aprovizionare cu energie și acces atât la bunurile publice, cât și la serviciile de interes general. Un astfel de demers ar fi legat de o nouă semnificație a noțiunii de creștere economică, de un alt tip de funcționare a economiei. Cantitățile măsurate prin PIB nu sunt suficiente din această perspectivă. CESE s-a pronunțat deja în favoarea unei noi abordări în vederea evaluării progresului economic și social. Acesta își reafirmă convingerea că mutațiile industriale și ocuparea forței de muncă vor fi compatibile cu obiectivele în materie de durabilitate doar dacă UE și celelalte state ale lumii se vor pune de acord cu privire la o nouă concepție asupra creșterii economice. Propunerea Comisiei privind strategia 2020 este insuficientă. |
4.16 |
CESE consideră că este de datoria instituțiilor europene să depună eforturi în favoarea unui „level playing field” (condiții egale pentru toți) la nivel mondial, care să permită evitarea delocalizărilor sau a dezmembrării unor întregi sectoare de activitate, fenomene dăunătoare atât din perspectiva ocupării forței de muncă, cât și a mediului. Europa trebuie, pe de o parte, să fie motorul aplicării de bune practici și, pe de altă parte, să asigure aplicarea acestora la nivel global, în cel mai scurt timp posibil, pentru a se evita consecințele negative (inclusiv pentru mediu) provocate de aplicarea lor limitată la scară europeană. |
4.17 |
În calitatea sa de purtător de cuvânt al societății civile europene și important forum de dialog structurat, CESE militează pentru participarea democratică a cetățenilor europeni la marile dezbateri. UE are nevoie de o strategie mai coerentă și mai constrângătoare decât cea cunoscută în prezent sub denumirea „Strategia UE 2020”, o strategie care să permită o tranziție justă, echitabilă și durabilă către o economie ecologică, bazată pe o nouă concepție privind creșterea economică. Noua creștere economică de care are nevoie atât Europa, cât și lumea întreagă, se va baza pe principiul durabilității și va avea ca obiectiv calitatea vieții, o viață participativă și sănătoasă. |
Bruxelles, 15 iulie 2010
Președintele Comitetului Economic și Social European
Mario SEPI
(1) Modalitățile de utilizare a flexicurității în domeniul restructurărilor, în contextul dezvoltării globale (JO C 318, 23.12.2009, p. 1)
(2) JO C 10, 14.1.2004, p. 105 și JO C 318, 23.12.2006, p. 1.
(3) JO C 229, 17.3.2006, p. 58.
(4) JO C 185 din 8.8.2006, p. 62.
(5) JO C 318 din 23.12.2006, p. 1.
(6) JO C 120 din 16.5.2008, p. 57.
(7) JO C 77 din 31.3.2009, p. 88.
(8) JO C 100 din 30.4.2009, p. 53.
(9) CESE 647/2010 - NAT/453 (nepublicat încă în JO).
(10) JO C 128, 18.5.2010, p. 3 (ECO/267) și JO C 100, 30.4.2009, p. 65 (CCMI/053).
(11) JO C 128, 18.5.2010, p.18.
(12) Ibidem.