EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52009AE1458
Opinion of the European Economic and Social Committee on the Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council amending Decision No 1672/2006/EC of the European Parliament and of the Council establishing a Community Programme for Employment and Social Solidarity — Progress COM(2009) 340 final — 2009/0091 (COD)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress COM(2009) 340 final — 2009/0091 (COD)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress COM(2009) 340 final — 2009/0091 (COD)
OJ C 318, 23.12.2009, p. 84–87
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
23.12.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 318/84 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress
COM(2009) 340 final — 2009/0091 (COD)
2009/C 318/16
Raportor general: dna Gabriele BISCHOFF
La 17 iulie 2009, în conformitate cu articolul 152 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
„Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress”
La 14 iulie 2009, Biroul a însărcinat Secțiunea pentru piața unică, producție și consum cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă.
În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a numit-o pe dna Gabriele BISCHOFF raportor general în cadrul celei de-a 456-a sesiuni plenare din 30 septembrie și 1 octombrie 2009 (ședința din 1 octombrie 2009) și a adoptat prezentul aviz în unanimitate.
1. Sinteza concluziilor și recomandărilor Comitetului
1.1 |
CESE subliniază importanța programului Progress pentru consolidarea Europei sociale, pentru crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, pentru reducerea sărăciei și pentru sporirea coeziunii sociale. Pe lângă Fondul social european (FSE), programul Progress este unul dintre elementele centrale de sprijinire a Agendei sociale. În afară de aceasta, un obiectiv esențial al programului Progress îl constituie sprijinirea dezvoltării în continuare a dimensiunii sociale. |
1.2 |
CESE salută faptul că toate forțele se concentrează pe combaterea crizei și că, în acest context, sunt examinate toate liniile bugetare pentru a stabili în ce mod pot contribui la combaterea crizei și, în special, la asigurarea ocupării forței de muncă și la crearea de noi locuri de muncă. |
1.3 |
Tocmai șomerii și grupurile dezavantajate au nevoie de susținere și consiliere eficiente dacă doresc să devină independenți. Pentru aceasta se află la dispoziție, printre altele, și Fondul social european (FSE). De aceea, Comitetul recomandă clarificarea mai exactă a punctelor de intersecție dintre Fondul social european și instrumentul de microfinanțare Progress, pentru a se asigura astfel că se creează oferte și posibilități de acces la credite pentru grupurile-țintă specifice și se evită dublarea acțiunilor. |
1.4 |
Așa cum s-a afirmat în Avizul CESE INT/494, CESE susține în principiu ideea de a se oferi microcredite în condiții avantajoase și microîntreprinderilor din economia socială, cu condiția ca acestea să angajeze șomeri sau persoane dezavantajate. Totuși, ar trebui definit mai exact ce trebuie înțeles prin aceasta. |
1.5 |
Cu toate acestea, Comitetul își exprimă îndoiala în ceea ce privește redistribuirea fondurilor și reducerile de fonduri asociate acesteia în valoare de 25 de milioane EUR pe an, întrebându-se dacă aceasta nu va avea efecte considerabile asupra eficienței și amplorii programului Progress în anii 2010-2013, precum și în ceea ce privește dezvoltarea ulterioară și orientările strategice ale programului. De aceea, se solicită Comisiei să prezinte mai exact aceste efecte și să examineze alternativele posibile. În afară de aceasta, ar trebui prezentate efectele posibile asupra altor linii bugetare și programe, în special asupra FSE și asupra liniilor bugetare autonome privind, de exemplu, dialogul social. |
1.6 |
Temându-se că redistribuirea bugetară va afecta eficiența programului Progress în domeniul politicii europene sociale și de ocupare a forței de muncă, Comitetul solicită Comisiei să prezinte argumente în favoarea faptului că fondurile care ar trebui redistribuite vor contribui la îndeplinirea cu mai mult succes a obiectivelor programului Progress decât procedura prevăzută până acum. În afară de aceasta, este necesar să se arate cum se poate asigura dezvoltarea ulterioară a Europei sociale, în special în contextul elaborării, comunicării și punerii în aplicare a Strategiei post-Lisabona după 2010. |
1.7 |
În afară de aceasta, Comitetul recomandă să se precizeze cum se pot realiza o punere în aplicare mai eficientă a programului Progress, precum și o planificare mai strategică și măsuri mai bine orientate și în ce domenii și prin ce măsuri se pot realiza economii fără a se periclita obiectivele și orientarea strategică ale programului în perioada de derulare rămasă. |
1.8 |
În plus, Comitetul solicită informații privind stimulentele economice pentru ca sectorul bancar să-și îndeplinească cu adevărat și sarcinile care îi revin, printre altele, în ceea ce privește acordarea creditelor. |
2. Introducere și sinteza propunerii Comisiei
2.1 În continuarea Comunicării Comisiei „Stimularea redresării economice europene” (1), precum și a schimbului de opinii din cadrul Reuniunii la nivel înalt privind ocuparea forței de muncă din 7 mai 2009, în comunicarea sa din 4 iunie 2009„Un angajament comun pentru ocuparea forței de muncă” (2), Comisia a propus diferite măsuri prioritare, printre care:
— |
mai buna utilizare a măsurilor privind șomajul parțial; |
— |
mai buna anticipare și gestionare a restructurărilor; |
— |
stimularea creării de locuri de muncă; |
— |
sprijinirea tinerilor. |
2.1.1 Se prezintă recomandarea ca statele membre, cu sprijinul partenerilor sociali și cu ajutorul FSE, să propună un ajutor pentru crearea de întreprinderi durabile de către șomeri și tineri, de exemplu prin punerea la dispoziția lor a unor formări profesionale și a capitalului de pornire (3).
2.1.2 Toate liniile bugetare disponibile, în special Fondul social european, trebuie să contribuie într-o măsură sporită la combaterea crizei. Ajutorul financiar din partea FSE ar trebui, printre altele, să se concentreze pe sprijinirea antreprenoriatului și a activităților independente, de exemplu pentru înființarea de întreprinderi sau prin reducerea costurilor de creditare.
2.1.2.1 |
În comunicarea sa, Comisia propune, în afară de aceasta, un nou instrument european de microfinanțare care să promoveze ocuparea forței de muncă, pentru a oferi șomerilor noi posibilități și pentru a netezi drumul către antreprenoriat, în special pentru grupurile dezavantajate, printre altele, pentru tineri. |
2.1.2.2 |
În plus, fondatorii de microîntreprinderi ar trebui să fie susținuți, pe lângă finanțarea dobânzilor de către FSE, și prin mentorat, formare, îndrumare și dezvoltarea capacităților (4). |
2.2 În final, la 2 iulie 2009, Comisia a propus un nou instrument european de microfinanțare în favoarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale – Progress (5) - pentru a contribui la crearea de microîntreprinderi de către șomeri și grupurile defavorizate și la dezvoltarea economiei sociale. În acest scop, Comisia propune realocarea a 100 de milioane EUR din bugetul actual din cadrul programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress.
2.3 Programul comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress (2007-2013) este un instrument de finanțare menit să promoveze realizarea obiectivelor UE în domeniile ocupării forței de muncă, social și al egalității de șanse. Aceasta include și dezvoltarea ulterioară a lor. În afară de aceasta, Progress servește punerii concrete în aplicare și structurării Agendei sociale europene. Programul are și sarcina de a consolida sprijinirea acțiunilor și eforturilor statelor membre de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune și de a crea o societate mai solidară (6).
2.3.1 |
Cu fonduri din programul Progress au fost până acum finanțate:
|
2.3.2 |
Conform logicii cadrului strategic, programul Progress pune la dispoziție următoarele produse (7):
|
2.3.3 |
Programul Progress a înlocuit mai multe programe comunitare anterioare, obiectivul său fiind de a crea sinergii și, prin contopirea acestora, de a realiza mai multă transparență și coerență. |
2.4 În Avizul său SOC/188 din 2005, CESE a salutat în mod expres propunerea Comisiei Europene. Pe lângă Fondul social european (FSE), programul Progress va fi, în viitor, unul dintre elementele centrale de sprijinire a Agendei sociale.
2.4.1 |
Totuși, în același aviz, CESE a atras atenția că trebuie să se pună la dispoziția programului Progress suficiente fonduri bugetare și a pus sub semnul întrebării faptul că fondurile propuse de Comisia Europeană ar fi suficiente. Mai mult, ar trebui să se asigure faptul că „simplificarea administrativă declarată nu are drept rezultat doar o mai bună administrare tehnică a programului, ci și o structurare adecvată a conținutului programului, mai favorabilă grupurilor-țintă”. |
2.4.2 |
În plus, Comitetul a îndemnat ca, pe lângă promovarea rețelelor relevante de ONG-uri din UE, să se promoveze și schimburi între actorii naționali ai societății civile. |
2.5 În cadrul acordului interinstituțional din 2006 și la presiunea Parlamentului European, fondurile Progress au fost mărite cu 114 milioane EUR. De aceea, programul a început cu un buget total de 743 250 000 EUR pentru perioada de șapte ani 2007 – 2013 și a fost structurat în mod corespunzător. Acest buget ar trebui utilizat pentru a promova schimbările sau modernizarea celor cinci domenii Progress: ocuparea forței de muncă, protecția și incluziunea socială, condițiile de muncă, combaterea discriminării și egalitatea de șanse între femei și bărbați.
2.6 Progress este disponibil pentru cele 27 de state membre UE, pentru țările candidate la UE și pentru țările AELS/SEE. Grupurile-țintă sunt statele membre, autoritățile de la nivel local și regional, agențiile publice de ocupare a forței de muncă și birourile naționale de statistică. Și universitățile, institutele de cercetare, precum și partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale au posibilitatea de a participa la acest program.
2.6.1 |
Comisia selectează proiectele care urmează să fie sprijinite financiar, fie pe baza licitațiilor publice, fie prin cereri de ofertă. |
2.7 Comisia consideră că redistribuirea unei părți din fondurile bugetare nu va afecta obiectivele programului Progress.
2.7.1 |
Contribuția de 100 de milioane EUR trebuie alocată noului instrument european de microfinanțare pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială – Progress -, ceea ce înseamnă că, pentru perioada rămasă din programul Progress 2010-2013 va fi disponibilă o sumă anuală mai mică cu 25 de milioane EUR (8). |
2.7.2 |
De aceea, la articolul 17 al Deciziei nr. 1672/2006/CE de stabilire a programului Progress, Comisia propune modificarea alineatului (1) după cum urmează:
|
3. Observații generale
3.1 CESE salută în principiu faptul că toate programele europene vor fi analizate în ceea ce privește contribuția pe care o pot aduce la combaterea crizei și, în special, la asigurarea ocupării forței de muncă și la crearea de noi locuri de muncă.
3.1.1 |
Tocmai grupurile cele mai dezavantajate, cum ar fi șomerii, tinerii, părinții singuri, migranții sau femeile, au nevoie de un sprijin eficient. Totuși, nu este suficient să se pună la dispoziție credite, ci, mai degrabă, aceste grupuri au nevoie de consiliere specială, de calificare și sprijin prealabil, în special pentru elaborarea unui plan de afaceri bun. Ar trebui aici expuse legăturile cu sprijinul acordat prin FSE, pentru a examina riscurile posibile, precum și șansele ideilor de afaceri. |
3.2 În principiu, la elaborarea instrumentului de microfinanțare Progress ar trebui să se facă o distincție mai puternică între grupurile-țintă:
a) |
microîntreprinderile existente ale economiei sociale; |
b) |
solicitanții individuali. |
3.3 Așa cum s-a afirmat în Avizul CESE INT/494, CESE susține în principiu ideea de a se oferi microcredite în condiții avantajoase persoanelor individuale, precum și microîntreprinderilor din economia socială, cu condiția ca astfel să se asigure sau să se creeze locuri de muncă. Comitetul își exprimă totuși temerea că redistribuirea fondurilor și reducerile de fonduri asociate acesteia vor avea efecte considerabile asupra eficienței și amplorii programului Progress (10). Sub semnul îndoielii stă în special modul în care obiectivul programului Progress de a susține dezvoltarea Europei sociale poate fi îndeplinit în mod satisfăcător, în special având în vedere Strategia post-Lisabona. De aceea, Comisia este invitată să facă precizări în acest sens cât mai rapid posibil. Nu este suficient să se argumenteze, așa cum este cazul în evaluarea ex-ante (11), că liniile bugetare Progress sunt potrivite în acest scop, doar pe baza faptului că banii trebuie să provină în mod realist dintr-o linie bugetară existentă.
3.3.1 |
În definitiv, există alte linii bugetare și programe, în parte mult mai ample, în special FSE, care prevede deja posibilitatea pentru statele membre de a utiliza fondul pentru microcredite, posibilitate la care statele membre nu au recurs până acum. |
3.3.2 |
În afară de aceasta, ar trebui prezentate efectele posibile asupra altor linii bugetare autonome privind, de exemplu, dialogul social. |
3.4 În ansamblu, nu este clar ce stimulente sunt necesare pentru ca sectorul bancar să-și îndeplinească sarcinile concrete care îi revin, printre altele, în ceea ce privește acordarea creditelor. Doar un transfer de fonduri dinspre programul Progress pentru a pune la dispoziție bani pentru o măsură nu reprezintă o valoare adăugată pentru promovarea obiectivelor Progress. Comitetul îndeamnă Comisia să propună stimulente economice corespunzătoare pentru a încuraja ofertanții să dezvolte o piață a microcreditelor pentru aceste grupuri-țintă.
3.5 Totodată se solicită Comisiei să explice dacă programul privind instrumentele de microfinanțare nu poate fi finanțat din alte mijloace bugetare sau programe. Doar atunci s-ar putea afirma că se utilizează fonduri suplimentare pentru promovarea ocupării forței de muncă și incluziunii sociale. Ca urmare a crizei, Europa se va afla în fața unor mari provocări legate de combaterea șomajului în creștere, a încasărilor fiscale în scădere și a deficitelor bugetare mari. Și în aceste cazuri Progress trebuie să aducă contribuții importante. De aceea, trebuie să se asigure că în acest scop există suficiente fonduri la dispoziție.
3.6 Dacă noul instrument de microfinanțare este finanțat printr-o redistribuire a fondurilor Progress, trebuie să se precizeze concret ce proiecte sau produse vor fi eliminate sau reduse, dacă pentru bugetul Progress sunt disponibile anual 25 de milioane EUR mai puțin. Această reducere, care, raportată la perioada totală (2007-2013) ar reprezenta ceva mai mult de 13 %, însă, în realitate, este mult mai mare, dat fiind că cele 100 de milioane EUR vor fi retrase și redistribuite din bugetul rămas pentru 2010-2013, nu trebuie să ducă, de exemplu, la reducerea corespunzătoare a sprijinului pentru rețelele europene ale organizațiilor neguvernamentale, care sunt finanțate prin programul Progress. În mod similar cadrului strategic Progress, indicatorul de performanță al programului Progress îl constituie amploarea fondurilor alocate ONG-urilor și rețelelor.
3.6.1 |
Astfel, cadrul strategic 2009 subliniază voința de a se investi mai mult în acest domeniu, de a mări capacitatea rețelelor naționale și europene, de a le angrena în procesele de adoptare a deciziilor și de punere în aplicare a politicilor și de a influența aceste procese atât la nivelul UE, cât și la nivel național (12). |
3.7 Totodată Comitetul atrage atenția că nu este în niciun caz recomandată reducerea finanțării pentru măsurile din domeniul învățării reciproce (mutual learning/peer-reviews), care reprezintă un element central al metodei deschise de coordonare. Aceste măsuri trebuie extinse pentru a se putea sprijini mai bine combaterea crizei în statele membre, inclusiv prin implicarea mai puternică a partenerilor sociali și organizațiilor neguvernamentale relevante.
3.8 Comitetul este convins că o reducere generală în fiecare domeniu al programului Progress ar periclita obiectivele și ar afecta serios eficiența programului. De aceea, Comitetul recomandă ca, în cazul în care noul instrument de microfinanțare este creat cu fonduri Progress, să fie convocat comitetul programului Progress și să se dezbată un plan de reduceri cu participarea societății civile.
3.9 În perioada restantă din programul Progress urmează, de asemenea, să se ajungă la un acord privind Strategia post-Lisabona, să se comunice și să se pună în aplicare această strategie, implicând în acest proces toate părțile interesate. Pentru aceasta este nevoie de un sprijin puternic, finanțat în principal prin fondurile Progress. În planul de lucru anual Progress 2009 sunt deja prevăzute măsuri în acest sens. Începând cu 2010, trebuie să se aloce mai multe fonduri Progress în acest scop.
Bruxelles, 1 octombrie 2009
Președintele Comitetului Economic și Social European
Mario SEPI
(1) COM(2009) 114 din 4.3.2009.
(2) COM(2009) 257 final
(3) COM(2009)257, p. 7.
(4) Idem, p. 14
(5) COM(2009) 333 și COM(2009) 340
(6) A se vedea documentul Comisiei Europene „Garantarea obținerii de rezultate prin Progress - Cadru strategic pentru punerea în aplicare a programului Progress, programul UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială (2007–2013)”, p. 5.
(7) Idem, p. 9
(8) Fișa financiară actualizată a Comisiei indică faptul că la sfârșitul anului 2009 se vor fi cheltuit ceva mai mult de 280 de milioane EUR din bugetul total de 745 de milioane EUR, ceea ce înseamnă că, din suma rămasă, vor fi retrase și realocate 100 de milioane EUR.
(9) COM(2009) 340 final
(10) În evaluarea ex-ante privind propunerea sa, Comisia consideră că ar fi de dorit ca mai mult de 100 de milioane EUR să fie cheltuiți pentru noile instrumente de microfinanțare; o sumă mai mare de 100 de milioane EUR ar avea, totuși, efecte negative asupra obiectivelor și priorităților programului Progress. Cu toate acestea, nu se explică de ce aceasta s-ar petrece abia de la o sumă mai mare de 100 de milioane EUR.
(11) „Singura posibilitate realistă ar fi prin urmare realocarea fondurilor de la o linie bugetară existentă. Linia bugetară Progress pare a fi cea mai potrivită în acest sens”. COM(2009)907, p. 12.
(12) Documentul Comisiei Europene „Garantarea obținerii de rezultate prin Progress - Cadru strategic pentru punerea în aplicare a programului Progress, programul UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială (2007–2013)”, pp. 18.