28.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/41

—

atrage atenția asupra faptului că necesitatea unei conexiuni funcționale și ieftine la internet este esențială pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială și pentru incluziune pe tot teritoriul UE;

—

menționează că, în calitate de serviciu comparabil cu alte utilități de tipul apei sau electricității, serviciile în bandă largă sunt din ce în ce mai mult privite ca o „a 4-a utilitate”;

—

subliniază că este nevoie de garanții din partea UE privind faptul că serviciile și comunicațiile de înaltă calitate se oferă la prețuri rezonabile pentru toți cetățenii, indiferent de situația lor socială sau apartenența lor geografică;

—

atrage atenția asupra rolului-cheie și responsabilității autorităților locale și regionale în asigurarea accesului la serviciile în bandă largă la prețuri rezonabile, în zone cu deficiențe de piață, în conducerea unor proiecte-pilot care să reducă decalajul de e-accesibilitate și în dezvoltarea unor noi abordări a e-serviciilor publice destinate cetățeanului;

—

consideră că, în mai multe rânduri, Comitetul Regiunilor a analizat și discutat o gamă de soluții puse în practică de către autoritățile locale și regionale în Europa și că nu există o soluție universal valabilă. Ceea ce poate fi adecvat pentru un centru urban mare poate să fie complet inadecvat pentru alte zone, slab populate sau caracterizate, de exemplu, printr-un relief complex, în care furnizarea oricărui tip de servicii cere eforturi considerabile.

Raportor

:

dl Robert Bright (UK-PSE), membru al Consiliului Municipal Newport

1.

însărcinat cu garantarea serviciilor esențiale pentru dezvoltarea și participarea în societate a tuturor celor care au nevoie de serviciul universal în comunicații electronice (e-comunicații), salută a doua revizuire periodică a domeniului de aplicare a serviciului universal în rețelele de comunicații electronice. Acesta este un pas important în revizuirea accesului egal, diversității și participării la comerț pe întreg cuprinsul UE. În calitate de serviciu comparabil cu alte utilități de tipul apei sau electricității, serviciile în bandă largă sunt din ce în ce mai mult privite ca o „a 4-a utilitate”. CoR a identificat TIC ca fiind elementul motor al creșterii competitivității și al ameliorării serviciilor publice în cadrul Strategiei revizuite de la Lisabona a UE pentru că:

2.

susține cele patru elemente specifice ale domeniului de aplicare al Directivei privind serviciul universal și subliniază faptul că dezvoltarea în continuare a accesului la servicii în bandă largă, a serviciului universal și a internetului vor avea implicații importante pentru coeziunea socială, economică și teritorială a statelor membre UE. Este nevoie de garanții din partea UE privind faptul că serviciile și comunicațiile de înaltă calitate se oferă la prețuri rezonabile pentru toți rezidenții, respectiv consumatorii, indiferent de situația lor socială sau apartenența lor geografică, precum și de luarea în considerare a dimensiunii regionale, atunci când se au în vedere consecințele măsurilor (1);

3.

atrage atenția asupra rolului-cheie și responsabilității autorităților locale și regionale în asigurarea accesului la serviciile în bandă largă la prețuri rezonabile, în zone cu deficiențe de piață, în conducerea unor proiecte-pilot care să reducă decalajul de e-accesibilitate și în dezvoltarea unor noi abordări a e-serviciilor publice destinate cetățeanului (2);

4.

accentuează necesitatea ca politica UE în domeniul telecomunicațiilor în general să fie flexibilă și să aibă un domeniu de aplicare extins, pentru a se putea adapta schimbărilor tehnologice și de piață rapide și neprevăzute, cu impact asupra tuturor celorlalte sectoare ale societății (3);

5.

subliniază nevoia de a concepe măsuri fundamentale pentru domeniile care reprezintă priorități orizontale, pentru a promova șansele egale (de exemplu, asigurarea accesului universal la paginile de internet publice, dezvoltarea infrastructurii în bandă largă). În aceste domenii, intervenția autorităților de la nivel local, regional și național este esențială (4);

6.

apreciază eforturile Comisiei în direcția propunerii unor teme de reflecție asupra rolului viitor al serviciului universal în furnizarea serviciilor de comunicații electronice, în special în ceea ce privește asigurarea uni acces mai larg la serviciile de comunicații electronice pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

7.

sprijină Comisia în elaborarea, în mod regulat și frecvent, a unui raport cu privire la serviciul universal în domeniul rețelelor de comunicații electronice;

8.

atrage atenția asupra faptului că necesitatea unei conexiuni funcționale și ieftine la internet este esențială pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială și pentru incluziune pe tot teritoriul UE;

9.

recunoaște categoric existența unei inegalități și a unei diferențe în ceea ce privește accesul, extinderea și dezvoltarea în statele membre UE, lucru cel mai ușor de observat în regiunile (în special zone rurale) deficitare în privința unor conexiuni funcționale și ieftine la internet, în comparație cu zonele urbane și metropolitane;

10.

este preocupat de decalajul creat, nu numai de natură digitală, ci și de natură socială și economică, și care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologiile digitale și pe accesul la acestea;

11.

recunoaște dificultățile pe care le întâmpină piețele în furnizarea unor rețele în bandă largă de mare viteză la un preț rezonabil în anumite zone geografice și solicită Comisiei Europene să elaboreze politici și recomandări care să aibă în vedere deficiențele de piață și să faciliteze inițiativele statului și ale sectorului public pentru dezvoltarea unor rețele deschise, separate funcțional de serviciile din astfel de zone.

12.

subliniază faptul că accesul la servicii în bandă largă la prețuri rezonabile pe întreg cuprinsul UE reprezintă o condiție de bază obligatorie pentru garantarea calității serviciilor publice, promovarea competitivității și a productivității (5). Accesul la servicii în bandă largă de înaltă calitate, la prețuri rezonabile, poate îmbunătăți accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite de autoritățile locale și regionale și poate înlesni vânzarea produselor proprii pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii. Se dorește ca regiunile și comunitățile periferice, în special cele ultraperiferice, să aibă beneficii considerabile de pe urma accesului mai extins și mai rapid la serviciile în bandă largă (6);

13.

subliniază atenția specială care trebuie acordată regiunilor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, astfel încât acestea să poată profita de posibilitățile de convergență efectivă oferite de TIC și să poată evita riscurile de excludere (7);

14.

reiterează obiectivul conferinței de la Riga, care prevede ca răspândirea serviciilor în bandă largă să atingă 90% din populația UE până în 2010, dar acest lucru nu este suficient în sine și trebuie completat cu alți factori demni de luat în considerare: răspândirea geografică, densitatea populației etc. Continuă să existe disparități substanțiale între statele membre, iar analiza Comisiei Europene arată că doar 70 % din populația rurală a UE este, până în prezent, acoperită (8);

15.

stimulează promovarea de măsuri, de către autoritățile locale și regionale, care să poată servi ca exemplu de soluții de e-guvernare, centrate pe utilizator, pentru promovarea educației digitale și să poată asigura condiții favorabile activităților economice și de cercetare în domeniul TIC (9);

16.

solicită Comisiei să definească banda largă ca serviciu permanent, care permite folosirea simultană a serviciilor de voce și date cu viteze minime de încărcare și descărcare suficiente pentru a permite accesul funcțional la internet în toate regiunile.

17.

atrage atenția că un decalaj digital de durată duce la excludere economică și socială. Asigurarea unor condiții egale, în ceea ce privește accesul și competențele digitale, reprezintă o necesitate socială; în același timp, oferă potențial economic nelimitat. Este important să folosim TIC ca un nou „instrument social”, care să facă legătura între strategiile TIC și politicile sociale ale Comunității (10) și ca instrument de dezvoltare locală și regională legat de politica de coeziune;

18.

își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu faptul că un risc comun în extinderea serviciilor în bandă largă este riscul de deficiențe de piață, dat fiind că operatorii privați obțin prea puține beneficii de pe urma investițiilor în infrastructură în zone rurale îndepărtate, cu populație redusă sau acolo unde relieful muntos și vălurit face sarcina extrem de complexă și dificilă (11);

19.

propune includerea de mecanisme de promovare a accesului funcțional la internet în bandă largă în zonele rurale, în regiunile cu densitate mică a populației și în regiunile ultraperiferice. Dacă este necesar, ar trebui să se înlesnească, de asemenea, promovarea investițiilor autorităților locale și regionale sau, în acord cu acestea, ale întreprinderilor mici și mijlocii sau ale inițiativelor locale în dezvoltarea TIC și a infrastructurii (12);

20.

solicită formularea unor măsuri specifice, de tipul fondurilor structurale europene, pentru a asigura claritate și consecvență ofertei de acces funcțional la internet în toate regiunile UE, ca avanpremieră la evaluarea intermediară (MTR) a acestor programe în 2010;

21.

recunoaște importanța contribuției portalurilor UE în promovarea schimbului de bune practici între toate părțile interesate din domeniul proiectării și dezvoltării de rețele cu acces liber la internet în bandă largă, folosind fonduri UE, naționale și regionale, cu respectarea normelor UE privind ajutoarele de stat (de ex.: http://www.broadband-europe.eu);

22.

prin recunoașterea impactului considerabil pe care îl are tehnologia în bandă largă asupra dezvoltării ulterioare a pieței unice europene ca întreg, solicită Comisiei Europene să ia în considerare, în cadrul politicilor reînnoite pe care le propune ca răspuns la actuala situație economică, folosirea tuturor mecanismelor de care dispune pentru promovarea investițiilor în aceste infrastructuri;

23.

crede că nivelul competitivității UE, amploarea și calitatea serviciilor, productivitatea, dar și rata ocupării forței de muncă în multe alte sectoare pot depinde în mare măsură de existența accesului funcțional la internetul de mare viteză;

24.

într-un mediu în care autoritățile naționale, regionale și locale, precum și celelalte instituții furnizează cetățenilor din ce în ce mai multe servicii prin mijloace electronice („e-guvernare”, „e-sănătate”, „e-învățare”, „achiziții publice electronice”), accesul adecvat la tehnologiile în bandă largă devine din ce în ce mai important în termeni de participare democratică („e-incluziune”) (13). De asemenea, colaborarea între autoritățile locale, regionale, naționale și europene poate fi întărită prin îmbunătățirea accesului la serviciile în bandă largă pentru administrațiile publice, având în vedere Directiva privind serviciile a UE, care se pune în aplicare în prezent.

25.

consideră că, în mai multe rânduri, Comitetul Regiunilor a analizat și discutat o gamă de soluții puse în practică de către autoritățile locale și regionale în Europa și că nu există o soluție universal valabilă. Ceea ce poate fi adecvat pentru un centru urban mare poate să fie complet inadecvat pentru alte zone, slab populate sau caracterizate, de exemplu, printr-un relief complex, în care furnizarea oricărui tip de servicii (14) cere eforturi considerabile;

26.

ia notă de existența unui deficit semnificativ de competență digitală care afectează în special persoanele vârstnice, persoanele slab calificate, pe cele care nu sunt desfășoară activități economice și pe cele care nu au dobândit cunoștințele necesare în domeniul informaticii pentru a-și dezvolta competențele de acest tip la locul de muncă;

27.

subliniază importanța învățământului și a cursurilor de formare adaptate nevoilor generate de continua evoluție în domeniul digital a societății în ansamblul său, acordând o atenție sporită acestor grupuri vulnerabile (15);

28.

subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită decalajului dintre răspândirea serviciilor în bandă largă și utilizarea efectivă a acestora, care, din cauza competenței digitale a populației, care ar putea fi îmbunătățită, înregistrează o rămânere în urmă în raport cu posibilitățile sale. Atenuarea acestui decalaj presupune adoptarea de măsuri la nivel local și superior pentru eliminarea obstacolelor din calea utilizării lor, de exemplu prin ședințe de formare, punerea la dispoziția publicului a unor puncte de acces (16), finanțarea proiectelor de formare a competențelor digitale propuse de asociațiile cetățenilor și de alte organizații neguvernamentale și promovarea concurenței dintre furnizorii de servicii în bandă largă.

29.

însărcinat cu evaluarea tehnologiilor internetului, salută ocazia de a examina noile inovații tehnologice ale viitoarelor rețele și ale „internetului obiectelor”;

30.

recunoaște că internetul este una dintre cele mai strălucite inovații ale vremurilor noastre. Potențialul său de a genera creștere economică poate aduce beneficii substanțiale, cum sunt crearea de noi tipuri de servicii, deschiderea de noi perspective de investiții și crearea de locuri de muncă, creșterea productivității, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității vieții (17);

31.

constată că, într-un timp scurt, internetul de mare viteză (în bandă largă) a devenit fundamental pentru economiile moderne. Acesta a schimbat modul în care accesăm și utilizăm internetul;

32.

salută inițiativa Comisiei Europene care, cu ajutorul viitoarelor rețele de comunicare, dorește să deschidă calea pentru, poate, cea mai mare revoluție cunoscută de internet până acum, cu apariția unui „internet al obiectelor”.

33.

își exprimă speranța că obiectivul general al viitoarelor strategii de comunicare și al eventualei actualizări a cadrului legislativ va fi promovarea concurenței și recunoaște obiectivul de a asigura disponibilitatea serviciilor unei societății informaționale supuse concurenței în întreaga Comunitate (18);

34.

împărtășește viziunea Comisiei conform căreia transferul de servicii cu conținut creativ spre mediul reprezentat de internet este o schimbare fundamentală și subliniază că este nevoie de o planificare a conținutului noilor servicii și a noilor medii digitale nu doar în baza unor criterii economice, ci este necesar ca ele să fie proiectate și în conformitate cu nevoile sociale și culturale (19);

35.

invită CoR să pună accent pe importanța păstrării identității și diversității culturale într-o societate europeană pluralistă în viitoarea lume digitală (20);

36.

subliniază importanța unei noi abordări în furnizarea de servicii publice online către cetățeni și rolul crucial al autorităților locale și regionale, responsabile cu dezvoltarea unei asemenea abordări. Aceasta este o sarcină cu importanță deosebită pentru regiunile izolate, ultraperiferice și rurale și pentru comunitățile insulare, în care beneficiile socioeconomice ale dezvoltării TIC sunt vitale pentru coeziune și oferă cea mai semnificativă valoare adăugată (21);

37.

subliniază necesitatea prevenirii marginalizării în domeniul serviciilor publice; administrațiile ar trebui să adopte o abordare multicanal, permițând utilizatorilor să interacționeze prin orice metodă preferă (contact fizic, website, televiziune digitală, telefonie mobilă etc.) (22);

38.

subliniază rolul web-ului interactiv (WEB 2.0) bazat pe comunitatea de utilizatori, care revoluționează comunicarea dintre cetățeni și autoritățile locale, asigurând, în același timp, un grad maxim de transparență mecanismelor decizionale și consolidând democrația participativă;

39.

solicită Comisiei elaborarea de recomandări suplimentare în ceea ce privește modul în care regiunile și orașele trebuie să îndeplinească normele UE în materie de ajutoare de stat, în special pentru a actualiza noua generație de servicii în bandă largă, acolo unde există o deficiență de piață a unor asemenea servicii, și pentru dezvoltarea accesului fără fir la servicii în bandă largă în regiuni;

40.

subliniază nevoia de a proiecta viitorul internet al obiectelor astfel încât să poate face față noilor riscuri la care sunt expuși copiii și tinerii, riscuri care apar odată cu convergența digitală continuă, cu sporirea accesului la servicii în bandă largă și cu noile dispozitive legate la internet aflat la dispoziția utilizatorilor finali (23);

41.

solicită acordarea unei atenții deosebite securității tranzacțiilor și combaterii conținutului ilegal și dăunător din mediul online (24). Societatea este deosebit de sensibilă la aspectele care privesc protecția consumatorului și protecția datelor personale (25);

42.

își exprimă aprecierea pentru atenția pe care Comisia Europeană o acordă consolidării protecției vieții private și a datelor personale în sectorul comunicațiilor electronice;

43.

solicită prevederi mai stricte privind securitatea și mecanisme de protecție mai sigure și atrage atenția Comisiei Europene asupra faptului că anumite măsuri pentru asigurarea securității rețelelor și protecția consumatorului presupun coordonarea și punerea în aplicare mai degrabă la nivel internațional decât la nivelul UE (26);

44.

își exprimă speranța că activitățile viitoare vor urmări stimularea și încurajarea dezvoltării și aplicării unor soluții tehnice în cazul confruntării cu un conținut ilegal și cu un comportament dăunător în mediul online, precum și promovarea cooperării și schimbului de bune practici între toate părțile interesate de la nivel local, regional, european și internațional (27);

45.

recunoaște nevoile sectorului educațional de a beneficia de servicii funcționale în bandă largă, de a crea materiale didactice cu ajutorul tehnologiei informației și de a deține competențe în domeniul mass-media care să se refere și la mediile online sigure. Subliniază faptul că scopul acțiunilor nu trebuie să fie doar acela de a proteja copiii, ci și de a transmite o competență activă de utilizare în siguranță a internetului (capacitare) (28);

46.

recomandă coordonarea activităților de investigare în domenii relevante, în cadrul și în afara UE, și îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la modurile în care oamenii folosesc tehnologiile online, riscurile asociate și posibilele efecte dăunătoare pe care le poate genera folosirea tehnologiilor online, inclusiv aspectele tehnice, psihologice și sociale (29);

47.

își exprimă părerea că succesul politicii de reglementare în domeniul telecomunicațiilor nu poate fi evaluat, în mod fiabil, la nivel național, deoarece, în ceea ce privește telecomunicațiile și furnizarea de servicii, nu există diferențe doar între regiunile UE, ci și în interiorul acestora, de exemplu, orașele dens populate și zonele rurale din fiecare regiune, a căror situație diferă substanțial de media pe țară (30);

48.

solicită Comisiei Europene să monitorizeze mai bine disponibilitatea și calitatea serviciilor la un nivel geografic mai mic decât până acum, cu scopul de a se concentra mai mult asupra diferențelor dintre piețe și a asigura incluziunea (31).

49.

subliniază faptul că libera concurență în telecomunicații nu oferă acces egal și servicii tuturor regiunilor și subregiunilor. Prevederile privind serviciul universal trebuie să fie revizuite constant, proactiv, pentru a garanta, cu adevărat, accesul universal la societatea informațională (32);

50.

propune includerea serviciilor în bandă largă în domeniul de aplicare a Directivei existente privind serviciilor universale și cere autorităților naționale de reglementare să stabilească în mod transparent setul de măsuri, să țină seama de evoluția tehnologiilor și a vitezelor, să detalieze mijloacele de finanțare și, în sfârșit, mijloacele la care vor recurge pentru a pune în aplicare un internet funcțional și deschis în statul membru respectiv. CoR reamintește Comisiei Europene că trebuie să fie atentă, astfel încât autoritățile locale și regionale și consumatorii finali din regiunile respective să nu fie penalizați, financiar sau prin întârzieri ale operatorilor aflați în așteptarea încheierii acordurilor în materie de serviciu universal în statul membru respectiv (33);

51.

propune definirea parametrilor (densitatea populației, relieful, performanțele rețelei, natura terenului) care trebuie luați în considerare la determinarea zonelor prioritare care au o piață deficitară;

52.

consideră că, în viitor, nivelul serviciului universal necesar nu ar trebui stabilit mai jos decât cel necesar pentru a răspunde nevoilor existente și viitoare ale actualilor utilizatori, ci trebuie să se refere la o conexiune la internet mai rapidă și mai funcțională, care să permită pe viitor progrese tehnologice rapide; statele membre ar trebui să fie încurajate să stabilească condiții mai stricte pentru serviciul universal la nivel național, în conformitate cu articolul 32 al directivei existente (34);

53.

recunoaște nevoia de a defini și de lua în considerare diferite modele pentru furnizarea de servicii în bandă largă în clădiri prin folosirea rețelelor cu acces liber din centralele de telecomunicații;

54.

încurajează autoritățile publice, în special la nivelul primăriilor localităților, să investească în noile rețele și să reducă costurile ingineriei civile, prin facilitarea accesului la conductele proprii sau prin coordonarea acestor lucrări de modernizare cu lucrările la drumuri sau la alte utilități, în special la rețelele de electricitate sau ape uzate;

55.

solicită accesul la infrastructură, prin intermediul autorităților și utilităților publice, prin furnizarea unui acces deschis la sistemele de conducte din spațiile neutilizate și prin cartografierea infrastructurii existente sau prin realizarea unor planuri pentru lucrările civile publice și facilitează coordonarea între furnizorii de servicii și proprietarii de clădiri, în cazul pre-cablării unor clădiri noi;

56.

recomandă identificarea unor metode noi si flexibile de intervenție, fie prin politici care să ofere sprijin economic programelor de infrastructură stabilite la nivel local sau regional și coordonate la nivele național și UE, fie prin recomandări care, respectând principiile comunitare privind libera concurență (35), să permită totuși contracararea efectelor deficiențelor de piață manifestate în zonele geografice menționate;

57.

recomandă în continuare încurajarea și schimburile de bune practici (36) la nivelul inițiativelor autorităților locale și regionale care utilizează optim fondurile structurale, Fondul pentru Dezvoltare Rurală și ajutoarele de stat pentru a furniza și utiliza servicii în banda largă. CoR a arătat, în mai multe rânduri, necesitatea și beneficiile acestei abordări;

58.

recomandă Comisiei să aplice o serie de indicatori privind distribuția și utilizarea TIC la nivel regional, astfel încât să poată formula întotdeauna concluzii utile și indispensabile adoptării măsurilor de convergență economică, socială și tehnologică între regiuni (37);

59.

solicită propuneri ferme în vederea promovării intereselor utilizatorilor și consumatorilor, în cazul unei reactualizări a Directivei privind serviciul universal (38);

60.

face apel la Comisie să încurajeze implicarea publicului în îmbunătățirea performanței și serviciilor administrațiilor, prin crearea unui observator online permanent, unde utilizatorii să poată trimite comentarii și sugestii (39).