EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52008AE1186

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea tip a motoarelor de vehicule pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE COM(2007) 593 final — 2007/0214 (COD)

OJ C 27, 3.2.2009, p. 1–6 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 27/1


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea tip a motoarelor de vehicule pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE

COM(2007) 593 final — 2007/0214 (COD)

(2009/C 27/01)

La 14 noiembrie 2007, în conformitate cu articolul 95 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea tip a motoarelor de vehicule pe bază de hidrogen și de modificare a Directivei 2007/46/CE.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 11 iunie 2008. Raportor: dl Iozia.

În cea de a 446-a sesiune plenară, care a avut loc la 9 iulie 2008, Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 117 voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 5 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1

CESE aprobă conținutul propunerii de regulament COM(2007) 593 final și este în favoarea elaborării unor norme armonizate la nivel comunitar privind omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, declarându-se de acord cu varianta unei proceduri europene unice care să fie valabilă în toate statele membre, deoarece aceasta pare mai simplă și mult mai puțin costisitoare decât 27 de omologări diferite (care ar duce mai ales la apariția unor situații evidente de denaturare a concurenței și la o fragmentare a pieței interne).

1.2

Importanța unei astfel de inițiative este evidentă. În ciuda unei prognoze de creștere importantă a vânzărilor de vehicule pe bază de hidrogen, acestea nu sunt omologate nici la nivel național, nici la cel comunitar. Reglementările provizorii adoptate în statele membre diferă considerabil.

1.3

CESE consideră necesară adoptarea rapidă a regulamentului, care pare în măsură să ofere un cadru sigur de referință întreprinderilor din sector și să încurajeze prin urmare efectuarea importantelor investiții necesare creării de tehnologii legate de utilizarea hidrogenului. În avize recente pe această temă, CESE s-a exprimat în favoarea alegerii strategice a utilizării acestuia, afirmând că „în ciuda limitelor încă existente, hidrogenul reprezintă provocarea viitorului”.

1.4

Elaborarea acestei reglementări comunitare în materie de armonizare reprezintă, pe de altă parte, un element important de garantare a siguranței pentru utilizatori. O mai mare încredere din partea acestora constituie un aspect esențial, în condițiile existenței unei tendințe clare de răspândire a vehiculelor pe bază de hidrogen, al căror număr, conform previziunilor Comisiei, ar trebui să ajungă la un milion până în 2020.

1.5

Un exemplu relevant care confirmă viabilitatea obiectivului și posibilitatea concretă de îndeplinire a acestuia îl constituie creșterea constantă și continuă a numărului de taxiuri cu alimentare hibridă la New York, unde o politică urbană adecvată permite concilierea protecției mediului și a respectului față de acesta cu regulile pieței. Este dovada clară a faptului că încercările de a crea obstacole artificiale în calea dezvoltării acestei tehnologii au de fapt drept scop apărarea unor interese bine consolidate.

1.6

Îndeplinirea acestui obiectiv apare ca necesară deoarece doar prin intermediul unei acțiuni hotărâte de înlocuire a carburanților fosili pare posibilă obținerea unui rezultat compatibil cu politicile comunitare de dezvoltare durabilă și de luptă împotriva schimbărilor climatice. Un astfel de obiectiv poate fi îndeplinit prin intermediul utilizării crescânde a hidrogenului, a biocombustibililor de a doua generație și a altor combustibili regenerabili.

1.7

Pentru a se acorda un sprijin substanțial unei astfel de strategii pe termen lung, sunt necesare angajamente clare în domeniul cercetării tehnologice. În consecință, CESE solicită implementarea unor programe specifice de cercetare, începând cu adoptarea rapidă a Regulamentului COM(2007) 571 final, care prevede instituirea unei „inițiative tehnologice comune (ITC)” […] întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen” (1). CESE susține și dorește lansarea de programe de cercetare care să exploreze noi căi de producere și de utilizare a hidrogenului și se alătură cererilor din partea întreprinderilor și centrelor de cercetare din domeniul utilizării hidrogenului, ce îndeamnă Parlamentul și Consiliul să grăbească procesul de adoptare a propunerilor necesare.

1.8

CESE invită Comisia să analizeze încă de pe acum problema extinderii rețelei de distribuție, având în vedere faptul că existența unor tehnologii de stocaj sigure și eficiente, ca și a unor sisteme corespunzătoare de distribuție, reprezintă elemente indispensabile pentru înmulțirea autovehiculelor pe bază de amestecuri gazoase.

1.9

Într-o primă fază, intervențiile ar trebui să încurajeze distribuția gazului petrolier lichefiat (GPL) și a metanului (care în prezent sunt rareori întâlnite sau chiar lipsesc din multe țări ale Uniunii) pe întreg teritoriul comunitar, acesta constituind obiectivul cel mai urgent și mai realist în materie de decarbonatare, măcar parțială, a carburanților. Această primă etapă a căutărilor de noi tehnologii, din ce în ce mai sigure și eficiente, în domeniul stocării și distribuției, va permite în viitorul apropiat trecerea la o etapă intermediară de distribuire a amestecurilor de gaz și de hidrogen, pentru a se ajunge în final la distribuirea hidrogenului.

1.10

CESE consideră fundamentală abordarea în mod concret a problemei recâștigării încrederii viitorilor utilizatori, în vederea eliminării suspiciunilor care planează încă asupra folosirii hidrogenului. Se impune deci inițierea unor programe extinse de informare, care să transmită un mesaj clar și motivat, și care să confirme că, în prezent, această tehnologie a atins deja nivelurile de siguranță ale vehiculelor convenționale.

1.11

CESE se declară de acord cu alegerea regulamentului ca instrument juridic, deoarece acesta le garantează producătorilor din sector condiții egale, prin aplicarea simultană în toate statele membre a normelor propuse.

1.12

În plus, aprobă propunerea de elaborare și de punere în aplicare a normelor fundamentale în cadrul procedurii de comitologie, și este de acord cu stabilirea unei perioade de tranziție pentru aplicarea tuturor normelor, deoarece aceasta va presupune o anume dificultate pentru întreprinderile din sector.

1.13

CESE susține și consideră importantă prezența Europei în cadrul GCG (Global Coordination Group — Grupul de Coordonare Globală), în scopul căutării unor norme de omologare la scară mondială, GTR (Global Technological Regulation — Reglementări Tehnice Globale), dar subliniază și că încercarea de a se ajunge la un astfel de acord nu trebuie să reprezinte o piedică în calea procedurii legislative comunitare. Existența unui instrument legislativ propriu și a unei experiențe în aplicarea normelor comunitare va consolida poziția Europei în cadrul tuturor organismelor de nivel mondial, aceasta și pentru a nu se ajunge la reglementări globale în privința vehiculelor pe bază de hidrogen care să țină cont de singura experiență din domeniu disponibilă în prezent (cea a Japoniei).

1.14

Existența unei experiențe bazate pe o reglementare legislativă la nivel comunitar și rezultatele semnificative care pot fi obținute ca urmare a unei implicări depline și continue în domeniul cercetării tehnologice vor putea constitui elemente esențiale în susținerea competitivității întreprinderilor ce operează deja în sectorul auto, având în vedere că segmente substanțiale ale viitoarei piețe vor reveni noilor tehnologii și noilor carburanți.

1.15

În opinia CESE, pentru aceasta sunt necesare alegeri curajoase și în timp util, împreună cu o viziune strategică prospectivă care să schițeze un scenariu viitor în care hidrogenul va juca, la momentul potrivit, un rol important și decisiv.

1.16

CESE invită Comisia să reconsidere propunerea de „etichetare” a vehiculelor pe bază de hidrogen, care ar putea fi interpretată ca un fel de incriminare, de considerare a acestor vehicule ca fiind „periculoase”, în vreme ce testele de siguranță au produs rezultate analoage celor din cazul vehiculelor alimentate cu altfel de carburanți. Ca o alternativă la etichetare, CESE consideră că ar fi mai oportună indicarea tipului de carburant în cazul tuturor vehiculelor, astfel încât acestea să fie mai ușor de identificat.

1.17

În vederea facilitării răspândirii vehiculelor pe bază de hidrogen chiar și în absența unei rețele de distribuție a acestuia, CESE recomandă Comisiei și omologarea micilor unități de reformare care permit generarea de hidrogen din gaz metan (de exemplu, stațiile de alimentare la domiciliu — Home Energy Station — sau alte sisteme asemănătoare). Acesta ar putea reprezenta un prim pas concret pentru satisfacerea în primă instanță a noii cereri de hidrogen, obiectivul de îndeplinit fiind în continuare acela de a produce hidrogen din surse regenerabile, de la biogaz la fotoliză sau electroliză, prin utilizarea energiei electrice obținute din surse regenerabile.

2.   Introducere

2.1

Regulamentul supus examinării [COM(2007) 593 final] pleacă de la constatarea că în Uniunea Europeană nu există standarde privind omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, cu toate că se preconizează creșterea vânzărilor de vehicule dotate cu o astfel de tehnologie.

2.2

Nici în diferitele state membre nu există în prezent prevederi care să reglementeze domeniul acoperit de propunere.

Într-adevăr, legislațiile în vigoare, care au în vedere omologarea vehiculelor, în ansamblu, nu prevăd norme generale referitoare la vehiculele pe bază de hidrogen, și din cauza caracteristicilor diferite de cele ale vehiculelor care folosesc pentru propulsie carburanți tradiționali.

2.3

Unele state membre au adoptat reglementări provizorii, dar acestea diferă foarte mult de la țară la țară. Eternizarea acestei situații va conduce la proceduri diferite de omologare în satele membre, ceea ce va avea drept consecință inevitabilă fragmentarea pieței, denaturarea regulilor concurenței și diminuarea șanselor ca această tehnologie să contribuie rapid și în mod decisiv la îmbunătățirea mediului.

2.4

Prin urmare, propunerea de regulament are în vedere asigurarea unei funcționări corecte a pieței interne și evitarea situației în care în statele membre se află în circulație vehicule omologate conform unor norme diferite, ceea ce ar determina apariția de dezechilibre între producători și ar favoriza crearea de obstacole artificiale pentru comerțul din Uniune.

2.5

O asemenea perspectivă ar reprezenta o piedică în calea evoluției tehnologiilor legate de utilizarea hidrogenului în UE, în timp ce se impune, dimpotrivă, promovarea de inițiative și accelerarea evoluției acestor tehnologii, care constituie una dintre cele mai serioase alternative la combustibilii fosili, ce acoperă astăzi 98 % din transportul public și privat și reprezintă 50 % din sursele primare de energie (cifra urmând să ajungă la 73 %, dacă nu se adoptă decizii hotărâte de diversificare).

2.6

Regulamentul propus constituie, alături de programele importante de cercetare din sector care fac parte din PC 7, un important pas înainte către aducerea utilizării hidrogenului la nivelul de siguranță atins de tehnologiile convenționale. Pe de altă parte, regulamentul poate contribui la obținerea unei aprobări generale din partea utilizatorilor potențiali.

2.7

Adoptarea unor standarde armonizate la nivel comunitar în materie de omologare a vehiculelor pe bază de hidrogen reprezintă, fără îndoială, o etapă decisivă în obținerea acordului necesar al utilizatorilor. Creșterea nivelului încrederii acestora în folosirea hidrogenului constituie un factor esențial pentru comercializarea cât mai curând a unor vehicule pe bază de carburanți alternativi, cu emisii foarte reduse de gaze cu efect de seră, condiție indispensabilă pentru o protecție reală și concretă a mediului.

3.   Sinteza propunerii Comisiei

3.1

Propunerea de regulament privind vehiculele pe bază de hidrogen supusă examinării are obiectivul de a stabili norme valabile în toată Uniunea Europeană pentru omologarea autovehiculelor pe bază de hidrogen.

3.2

Propunerea prevede modificarea Directivei-cadru 2007/46/CE în vederea introducerii vehiculelor pe bază de hidrogen din categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3 (2) în procedura de omologare comunitară și includerea de cerințe specifice privind vehiculele pe bază de hidrogen în toate directivele și regulamentele privind omologarea.

3.3

Temeiul juridic al propunerii este articolul 95 din tratat.

Principiul subsidiarității este pe deplin respectat, dat fiind faptul că obiectivele politice stabilite la nivel comunitar nu pot fi realizate la nivelul statelor membre, evitându-se prin această procedură și apariția obstacolelor pe piața unică.

Propunerea respectă și principiul proporționalității, dat fiind faptul că obiectivul este doar garantarea bunei funcționări a pieței interne, și, în același timp, a unui nivel ridicat de siguranță publică și de protecție a mediului.

3.4

Comisia optează pentru regulament, deoarece prevederile propunerii trebuie să fie aplicate în același timp, fără a se mai aștepta preluarea acestora în legislațiile statelor membre, ceea ce ar conduce la adoptarea unor norme de omologare la momente diferite și cu diferențe importante între actele normative de transpunere.

3.5

Propunerea a trecut prin filtrul unei ample consultări, la care au participat toate părțile interesate. Începând cu Grupul de lucru „Hidrogen”, demersul a implicat autoritățile naționale, producătorii de vehicule, furnizorii de piese și asociațiile industriale.

3.6

Cele patru variante luate în discuție au fost:

„status quo”, menținerea situației existente;

demers legislativ la nivelul statelor membre;

demers legislativ la nivelul Uniunii Europene;

abordare nelegislativă, altfel spus, autoreglementare.

3.7

Ulterior a fost numit un consultant care a prezentat răspunsuri la problemele privind siguranța, tehnologia și costurile fiecărei opțiuni. Rezultatele au fost supuse evaluării celor mai importante întreprinderi care utilizează tehnologia hidrogenului din sectorul auto.

3.8

În urma acestui amplu proces de consultare a reieșit clar că drumul care trebuie urmat este cel al unui demers legislativ la nivel comunitar, care să ducă la omologarea tuturor vehiculelor pe bază de hidrogen.

3.9

În sprijinul acestei variante, Comisia a prezentat un studiu (3) care demonstrează faptul că introducerea unei proceduri de omologare europeană, fie aceasta cât de riguroasă, constituie soluția cea mai simplă și mai puțin costisitoare, în comparație cu costurile teoretice presupuse de 27 de omologări diferite la nivelul statelor membre.

3.10

Evaluările consultantului au fost așadar prezentate Comisiei, care a elaborat propunerea în discuție pe baza consultărilor prealabile, demarând astfel procesul instituțional.

3.11

În opinia Comisiei, normele prevăzute în acest regulament sunt în măsură să le ofere utilizatorilor de mijloace de transport pe bază de hidrogen garanțiile necesare de siguranță și să contribuie decisiv la protecția mediului.

3.12

Obiectivul final este ca, în termen de 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, instalațiile pe hidrogen, toate componentele care intră în contact cu hidrogenul și materialele utilizate să fie pe deplin conforme cu normele prevăzute de regulament.

4.   Audierea

4.1

În cursul audierii, la care au participat reprezentanți ai Comisiei, ai mediilor universitare, ai fabricanților de automobile angajați în perfecționarea vehiculelor pe bază de hidrogen, ai asociațiilor europene, ai consumatorilor și ai producătorilor de pile de combustie, au fost formulate teme de reflecție și au fost furnizate informații privind ultimele progrese tehnologice.

4.2

A fost subliniată importanța răspândirii de informații în rândul marelui public și a lansării de inițiative precum cea care se desfășoară de câțiva ani la Roma (H2 Roma), de încurajare a întâlnirilor dintre producători și cetățeni, cu evidențierea progreselor tehnice și cu popularizarea unei tehnologii pe care mulți o consideră încă periculoasă. Participanții au acordat o mare importanță rolului de mediator cultural pe care ar putea să-l îndeplinească CESE.

4.3

Întreprinderile și consumatorii au subliniat că este nevoie să se poată conta pe siguranța vehiculelor, precum și a infrastructurilor de stocare și distribuție, dar și pe disponibilitatea hidrogenului. Cercetarea trebuie să continue și să beneficieze de sprijin sporit. Au fost apreciate inițiativele europene recente de promovare a pilelor de combustie, prin decizia de finanțare a unei Inițiative Tehnologice Comune.

4.4

Testele de autonomie au demonstrat că, în prezent, un vehicul pe bază de hidrogen poate să parcurgă până la 600 de km. Noi probe sunt în pregătire.

4.5

Audierea a evidențiat faptul că vehiculul cu hidrogen este deja o realitate tehnologică, dar că lipsesc condițiile economice și sociale care ar permite să se treacă la comercializarea acestuia. Un prim obstacol va fi depășit odată cu adoptarea regulamentului privind omologarea.

5.   Observații generale

5.1

CESE este de acord cu conținutul regulamentului și salută adoptarea de standarde armonizate pentru omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, întrucât această procedură reprezintă un pas înainte comparativ cu situația actuală, în care lipsa legislației de referință dă naștere unor condiții evidente de denaturare a concurenței și duce la fragmentarea pieței interne. O aprobare rapidă a regulamentului se impune și din motive clare de siguranță și de protecție a mediului.

5.2

În opinia CESE, lipsa unui cadru sigur de referință tinde în mod inevitabil să descurajeze efectuarea de investiții necesare și semnificative, indispensabile dezvoltării tehnologiilor ce vor permite utilizarea hidrogenului drept vector energetic pentru autovehiculele viitorului.

5.3

Regulamentul în discuție pare a fi în concordanță cu politicile UE de dezvoltare durabilă și cu lupta împotriva schimbărilor climatice, care stau la baza inițiativelor comunitare și care reprezintă o contribuție indispensabilă la atingerea obiectivelor generale ale Strategiei de la Lisabona.

5.4

CESE este ferm convins că, fără o evoluție rapidă și o răspândire pe scară largă a vehiculelor pe bază de hidrogen și în lipsa unei înlocuiri treptate a carburanților fosili, beneficiile ecologice vor rămâne destul de reduse și, prin urmare, neglijabile sub raport cantitativ. CESE evidențiază astfel necesitatea promovării durabilității mediului și a luptei împotriva schimbărilor climatice, obiective care pot fi atinse prin utilizarea hidrogenului, a biocombustibililor de a doua generație și a altor combustibili regenerabili.

5.5

În opinia CESE, parcursul pe care îl presupune inversarea tendinței actuale, de satisfacere a cererii de energie în principal cu ajutorul surselor de combustibili fosili, care reprezintă astăzi 85-90 % din oferta mondială de energie, trece prin utilizarea hidrogenului și prin angajarea în cercetări în domeniul pilelor de combustie și de hidrogen. O evaluare prospectivă va trebui să țină seama de faptul că, în ceea ce privește combustibilii fosili, orice scenariu viitor presupune penurie și prețuri în creștere constantă.

5.6

Într-un aviz adoptat de CESE (4) este sprijinită cu hotărâre inițiativa Comisiei COM(2007) 571 final, care a decis să finanțeze cu aproape 470 de milioane EUR o inițiativă tehnologică comună (ITC) prin „înființarea întreprinderii comune «Pile de combustie și hidrogen»” care va permite Comisiei, statelor membre și întreprinderilor din domeniu să își pună resursele în comun, în cadrul unei inițiative de cercetare la scară extinsă, în vederea lansării de programe în sectoare strategice, pentru diversificarea și disponibilitatea energiei în viitor.

5.7

Într-un aviz ulterior privind mixul energetic în transporturi (5), CESE „este de părere că este absolut necesară finanțarea urgentă și hotărâtă a cercetării în domeniul producerii și utilizării hidrogenului” și „se alătură solicitărilor, formulate de întreprinderile și de centrele de cercetare care se ocupă de extinderea folosirii hidrogenului, cu privire la accelerarea procesului de aprobare a propunerii de către Consiliu și Parlament”.

5.8

Pilele de combustie sunt convertori de energie care permit reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor poluanți. În ceea ce privește procesarea biomasei, CESE ia în considerare cu atenție, în același aviz, citat la punctul precedent, progresele recente în domeniul noilor catalizatori destinați pilelor de combustie, ce reprezintă o tehnologie foarte promițătoare în ceea ce privește furnizarea de energie curată pentru autovehicule.

5.9

Evidențiind faptul că utilizarea hidrogenului pe parcursul înlocuirii treptate a combustibililor fosili reprezintă o etapă obligatorie și de dorit, CESE reamintește că obiectivul punerii în circulație a automobilelor pe bază de hidrogen presupune în mod necesar investiții considerabile în toate sectoarele de cercetare aflate în legătură cu acest proces. Din acest motiv, CESE așteaptă și susține programe de cercetare orientate către consolidarea acestei strategii.

5.10

Comitetul consideră că, deși problema costurilor asociate procesului este una importantă, ea nu poate constitui o frână în calea dezvoltării acestei tehnologii, și urmărește cu atenție orice program de identificare a unor noi căi ecologice de producere a hidrogenului, având în vedere că metoda actuală, în care mai mult de 90 % din hidrogen este produs din metan, se bazează pe o sursă de energie considerabilă, dar limitată.

5.11

CESE subliniază faptul că, în evaluarea costurilor fiecărui progres tehnologic, problema considerabilelor resurse necesare nu trebuie avută în vedere doar în raport cu sectorul auto privat, chiar dacă acesta este unul important sub aspect cantitativ, ci și dintr-o perspectivă strategică și pe termen lung. O astfel de evaluare trebuie să țină cont de beneficiile viitoare, care pot rezulta dintr-o utilizare pe scară largă a hidrogenului, în vederea atingerii unor obiective mai ambițioase, de la utilizarea în transportul public și privat la utilizarea în transportul de mărfuri și la propulsia trenurilor și a vapoarelor, mergând până la posibila utilizare în centralele electrice, chiar dacă într-o perspectivă mai îndepărtată.

5.12

CESE nutrește convingerea profundă că, în cazul în care aceste importante programe de cercetare vor evolua după cum se preconizează și se vor bucura de sprijinul politic și economic necesar din partea tuturor factorilor implicați, posibilitatea de a vedea circulând automobile propulsate parțial sau integral cu hidrogen s-ar putea concretiza relativ curând.

5.13

Un exemplu concret care ilustrează această evoluție pozitivă îl constituie creșterea constantă și continuă a numărului de taxiuri cu alimentare hibridă la New York, unde o politică urbană adecvată permite concilierea respectului față de mediu cu regulile pieței. Este dovada clară a faptului că încercările de a pune piedici artificiale în calea dezvoltării acestei tehnologii au de fapt drept scop apărarea unor interese bine consolidate.

5.14

În toate avizele sale pe această temă, CESE a susținut varianta utilizării hidrogenului, ce constituie o provocare pentru viitor, în ciuda limitelor recunoscute în prezent. Comitetul acordă atenție recentelor proiecte de inițiative care, prin utilizarea unor tehnologii de producție și distribuție diferite, pregătesc calea către viitoarea utilizare a hidrogenului la tracțiunea vehiculelor.

5.15

În perspectiva acestei evoluții, CESE solicită încă o dată Comisiei să analizeze problema extinderii în teritoriu a rețelei de distribuție a combustibililor alternativi, începând prin a spori distribuția de GNC (gaz natural comprimat), care este foarte puțin întâlnit în câteva state membre și lipsește cu desăvârșire în altele, cu câteva excepții pozitive, precum în cazul Poloniei.

5.16

Sectorul stocării și distribuției reprezintă un exemplu concret de concentrare a cercetării în domeniu. Nevoia de a dispune de tehnologii inovatoare în sectorul distribuției gazului constituie un factor fundamental și decisiv în răspândirea noilor autovehicule, atât într-o etapă intermediară, bazată pe posibile amestecuri gazoase, cât și în atingerea obiectivului final, de generalizare a propulsiei cu hidrogen.

5.17

În acest domeniu trebuie prevăzute din timp sisteme de distribuție din ce în ce mai eficiente și sigure, plecând de la experiența acumulată în cele două centre care activează în prezent în Europa, cel din Mantova (Italia) și cel din München (Germania), și orientând cercetarea către sisteme din ce în ce mai avansate din punct de vedere tehnologic, centrate pe respectarea unor standarde ridicate în ce privește siguranța și protecția mediului.

5.18

Din aceste motive, CESE consideră că atingerea unor standarde ridicate de siguranță și de eficiență în domeniul stocării și distribuției de combustibili gazoși reprezintă un factor decisiv în etapa actuală, ce reclamă un program amplu de răspândire pe tot teritoriul comunitar a stațiilor de GPL și de metan, acesta reprezentând obiectivul cel mai urgent și realist în ceea ce privește o decarbonatare, măcar parțială, a combustibililor, văzută ca etapă intermediară în trecerea la stadiul final al distribuției hidrogenului. Tehnologiile necesare stocării și distribuției gazului și hidrogenului sunt foarte asemănătoare, așa încât evoluția celor dintâi nu va putea decât să favorizeze evoluția tehnologiilor hidrogenului.

5.19

CESE este conștient de faptul că utilizarea hidrogenului prezintă încă probleme evidente legate de costuri și de aspectele de siguranță. Aceste probleme, legate de temerile din trecut, trebuie depășite în prezent pe baza testelor aprofundate efectuate în diferite țări, astfel încât utilizarea hidrogenului să ajungă la nivelul de securitate atins de tehnologiile convenționale. Atingerea acestui obiectiv, în paralel cu inițierea de programe de informare importante și specifice, poate permite recuperarea încrederii viitorilor utilizatori, condiție obligatorie pentru relansarea definitivă a acestei tehnologii.

5.20

Prin urmare, CESE consideră indispensabilă asocierea acestei strategii bazate pe hidrogen cu un program amplu de informare care să răspundă și să depășească actualele temeri ale viitorilor consumatori, care consideră hidrogenul un produs cu un grad de risc extrem de ridicat.

5.21

Un program de informare cu o arie largă de acoperire va trebui să transmită un mesaj clar: în utilizarea hidrogenului au fost atinse încă din prezent nivelurile ridicate de securitate ale vehiculelor convenționale, chiar și în eventualitatea unor accidente. Aceasta reprezintă un aspect esențial, ce conferă credibilitate prognozei Comisiei, conform căreia, până în anul 2020, se vor afla în circulație pe teritoriul comunitar cel puțin un milion de vehicule pe bază de hidrogen (studiul de impact, p. 34).

5.22

Regulamentul supus examinării, ce își propune adoptarea unor standarde armonizate la nivel comunitar în ceea ce privește omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, reprezintă un prim pas către restabilirea și menținerea încrederii generale. El ar trebui să se bucure de sprijin pe baza faptului esențial că utilizarea acestui combustibil contribuie în mod fundamental la protecția mediului, deoarece este binecunoscut faptul că acesta nu emite gaze cu efect de seră sau poluanți pe bază de carbon.

5.23

CESE se declară de acord cu propunerea regulamentului ca instrument juridic, deoarece acesta garantează condiții egale producătorilor din sector, prin aplicarea simultană în toate statele membre a normelor propuse.

5.24

În plus, aprobă propunerea de elaborare și punere în aplicare a normelor fundamentale în cadrul procedurii de comitologie, și împărtășește ideea unei perioade de tranziție, deoarece aceasta le este necesară producătorilor, având în vedere complexitatea tehnologiei, ce reclamă o lungă perioadă de timp pentru a fi aplicată.

5.25

CESE susține și consideră importantă prezența Europei, alături de Japonia și Statele Unite, în cadrul GCG, organism care își propune instituirea unei proceduri unice la nivel mondial, de omologare a vehiculelor pe bază de hidrogen.

5.26

Cu toate acestea, obținerea unui acord de această anvergură nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea unei proceduri legislative comunitare, având în vedere faptul că timpul necesar ajungerii la un acord la scară mondială este mai lung decât cel presupus de adoptarea prezentului regulament. Mai mult, prezența în cadrul GCG a unei Europe care dispune de un instrument legislativ specific și de o experiență proprie în aplicare nu numai că va consolida poziția acesteia, dar va împiedica și adoptarea unei reglementări care ar ține cont de o singură experiență disponibilă în prezent, cea a Japoniei.

5.27

O prezență europeană marcantă în cadrul organismelor mondiale de decizie constituie și un factor decisiv de menținere a competitivității marilor întreprinderi din sectorul auto de la nivel european, care nu își permit să piardă contactul cu tendințele de evoluție ale unei piețe în care o poziție puternică, sincronizată și bazată pe tehnologiile de vârf este elementul fundamental ce va permite în viitor câștigarea unor segmente considerabile de piață.

5.28

Deși constituie doar un aspect al întregului proces, chestiunea omologării reprezintă un progres semnificativ către accesul la combustibili alternativi, care ar permite Europei să se sustragă dependenței de combustibilii fosili, cu mari avantaje pentru mediu, și ne va pregăti pentru momentul (care va sosi cu certitudine, fără a se putea preciza însă când) în care aceste resurse vor începe să se epuizeze.

5.29

Toate acestea impun alegeri curajoase și o viziune strategică prospectivă, care să depășească orizontul prezent și să schițeze un scenariu viitor în care utilizarea hidrogenului va juca un rol decisiv.

Bruxelles, 9 iulie 2008

Președintele

Comitetul Economic și Social European

Dimitris DIMITRIADIS


(1)  JO C 204, 9.8.2008, p. 19.

(2)  

Categoria M1 vehicule proiectate și construite pentru transportul pasagerilor, care au cel mult opt locuri pe scaune, în afara scaunului conducătorului auto.

Categoria M2 vehicule proiectate și construite pentru transportul pasagerilor, cu mai mult de opt locuri pe scaune în afara scaunului conducătorului auto și cu o masă maximă mai mică sau egală cu 5 tone.

Categoria M3 vehicule proiectate și construite pentru transportul pasagerilor, cu mai mult de opt locuri pe scaune în afara scaunului conducătorului auto și cu o masă maximă mai mare de 5 tone.

Categoria N1 vehicule proiectate și construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mică sau egală cu 3,5 tone.

Categoria N2 vehicule proiectate și construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mare de 3,5 tone, dar mai mică sau egală cu 12 tone.

Categoria N3 vehicule proiectate și construite pentru transportul mărfurilor, având o masă maximă mai mare de 12 tone.

(3)  TRL Ltd, consultantul tehnic și științific al Comisiei.

(4)  JO C 204, 9.8.2008, p. 19.

(5)  CESE 1104/2007 (TEN/297), punctul 1.4, încă nepublicat în Jurnalul Oficial.


Top