27.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 256/73

1.1

Comitetul Economic și Social European salută realismul și curajul Comisiei, care, în Comunicarea „Galileo la răscruce: punerea în aplicare a programelor europene GNSS”, COM(2007) 261, desprinde învățămintele blocării negocierii contractului de concesiune a sistemului Galileo.

1.2

Acesta aprobă pe deplin închiderea negocierilor aflate în impas și punerea în aplicare a unei strategii alternative.

1.3

Comitetul susține în totalitate voința Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei de duce la bun sfârșit proiectul Galileo, păstrându-i amploarea și definiția inițială.

1.4

Comitetul consideră că Galileo constituie un proiect strategic pentru Uniunea Europeană, care poate demonstra capacitatea Europei de a se mobiliza într-o formidabilă aventură umană, științifică, tehnică și economică.

1.5

În opinia sa, abandonarea proiectului ar fi dezastruoasă pentru Uniunea Europeană.

1.6

Comitetul subliniază că scenariul prezentat de Comisie reprezintă o propunere interesantă și realistă pentru a duce la bun sfârșit proiectul și consideră că încredințarea responsabilității și a finanțării fazei de dezvoltare și de realizare sectorului public corespunde unei viziuni realiste asupra situației.

1.7

Deoarece acest scenariu are consecințe importante pe plan financiar și necesită un anumit efort din partea finanțelor publice, CESE insistă asupra necesității de reflecta, fără prejudecăți, la posibilitatea unei utilizări militare, în special în scopuri defensive, a sistemului Galileo de către statele membre ale Uniunii Europene, precum și la eventualitatea aplicării unei taxe cu valoare redusă pe prețul terminalelor sistemului, pentru a contribui la echilibrul financiar al proiectului.

1.8

CESE recomandă clarificarea, cât mai curând posibil, a condițiilor și modalității de concesionare a sistemului EGNOS, complement regional al sistemului GPS american, și coordonarea corespunzătoare a aplicării acestui program cu cea a sistemului Galileo.

1.9

Comitetul aprobă alegerea Agenției Spațiale Europene ca autoritate contractantă și coordonator al proiectului.

1.10

CESE avertizează în legătură cu tentația de a supune proiectul Galileo constrângerilor principiului returnării integrale a sumelor alocate (fair return), deși înțelege preocupările întemeiate ale statelor membre în materie de dezvoltare științifică, tehnică și economică.

1.11

Comitetul reamintește că, atunci când sunt gestionate necorespunzător, problemele guvernanței și repartizării responsabilităților economice și tehnice se pot dovedi extrem de periculoase, astfel cum au demonstrat-o evenimentele recente de la Airbus.

1.12

Comitetul solicită statelor membre să depună toate eforturile pentru a duce la bun sfârșit proiectul Galileo.

2.1

După cinci luni de la publicarea Cărții verzi privind aplicațiile de navigație prin satelit, Comisia a publicat o nouă comunicare, cu un titlu alarmist: „Galileo la răscruce: punerea în aplicare a programelor europene GNSS”.

2.2

Titlul șocant este rezultatul blocării negocierilor privind contractul de concesiune. Nu s-a putut ajunge la nici un acord cu consorțiul industrial candidat la concesionare. Existau divergențe fundamentale cu privire la modelul economic al proiectului.

2.3

Prin urmare, Comisia Europeană nu putea decât să ia act de acest eșec care, deoarece venea după o serie de întârzieri în punerea în aplicare a proiectului Galileo, necesita o reorientare majoră a proiectului atât pe plan economic, cât și pe plan juridic.

2.4

Consiliul miniștrilor transporturilor din 22 martie 2007 solicitase Comisiei să evalueze situația și să propună scenarii alternative detaliate pentru contractul de concesiune, precum și un scenariu de punere la dispoziție, pe termen scurt, a sistemului de navigație EGNOS, complement regional al sistemului GPS american, ca precursor al sistemului Galileo.

2.5

Deși și-a reafirmat sprijinul pentru proiectul Galileo, Parlamentul European și-a exprimat temerile cu privire la întârzierile repetate în evoluția proiectului și a solicitat Comisiei să formuleze propuneri pentru redresarea situației.

2.6

Comunicarea Comisiei răspunde acestei duble solicitări a instituțiilor cu putere de decizie ale Uniunii Europene.

3.1

Primul punct important este invitația adresată de Comisie Consiliului și Parlamentului European de lua act de eșecul actualelor negocieri ale contractului de concesiune și, în consecință, de a le pune capăt. Într-adevăr, dată fiind blocarea negocierilor, aceasta nu avea altă soluție.

3.2

Cu toate acestea, Comisia solicită Consiliului și Parlamentului să-și reafirme angajamentul de a realiza un sistem independent de navigație prin satelit și de a susține continuarea programului Galileo. Astfel, actualul eșec al negocierii contractului de concesiune nu trebuie să însemne abandonarea proiectului Galileo. Dimpotrivă, Comisia dorește reafirmarea caracterului strategic al proiectului pentru întreaga Uniune Europeană, precum și a importanței sale pe plan economic.

3.3

Potrivit Comisiei, continuarea programului Galileo trebuie să se facă pe baza unui regim identic cu cel actual. Caracteristicile tehnice trebuie să rămână aceleași, și anume o constelație de 30 de sateliți care să ofere cinci servicii diferite și o excelentă calitate a semnalului.

3.4

Nu se poate pune așadar problema acceptării unui proiect Galileo la preț redus.

3.5

Comisia propune două scenarii alternative:

3.6

Comisia preconizează adoptarea unui al doilea scenariu în două etape:

3.7

Comisia dorește ca Parlamentul și Consiliul să susțină cele două programe, subliniind anumite principii:

3.8

Un astfel de program necesită mobilizarea unor resurse financiare importante, fiind vorba nu numai despre angajarea sumelor prevăzute în perspectivele financiare pentru programul propus actual, ci și despre asigurarea unei finanțări suplimentare.

3.9

În perioada financiară 2007-2013, ar fi necesare 2,4 miliarde EUR pentru programul actual, la care se vor adăuga măsurile de reducere a riscurilor. În ceea ce privește achiziționarea primei constelații complete (30 de sateliți), urmată de instituirea unui PPP pentru faza de exploatare 2010-2013, ar trebui mobilizate 3,4 miliarde EUR.

4.1

Este un fapt pozitiv acela că Comisia a luat act de blocarea negocierilor privind contractul de concesiune în contextul actual și că a preconizat necesitatea de a pune capăt acestui blocaj. Simulacrele nu ar fi făcut decât să prelungească o situație dificilă și ar fi întârziat și mai mult punerea în aplicare a programului.

4.2

În această privință, Consiliul a tras aceleași concluzii ca și Comisia și a hotărât să pună capăt negocierilor, pentru a le redeschide pe baze noi. De asemenea, a ținut să reafirme caracterul prioritar al proiectului Galileo, lucru pe care CESE îl apreciază.

4.3

Un studiu recent publicat în Eurobarometru (mai-iunie 2007) privind programul Galileo, comandat de DG TREN, arată că 80 % din populația Uniunii Europene susține ideea unui sistem independent de navigație prin satelit, iar 63 % ar fi în favoarea unei finanțări complementare pentru ducerea la bun sfârșit a proiectului. Cu toate acestea, evaluarea impactului unei eventuale abandonări a proiectului Galileo asupra imaginii Uniunii Europene este destul de contradictorie. 44 % dintre persoanele chestionate estimează că impactul ar fi negativ, iar 41 % consideră că nu ar avea nici un impact.

4.4

CESE salută susținerea pe care Consiliul și opinia publică o acordă proiectului Galileo, dar consideră că o abandonare a proiectului ar avea efecte dezastruoase asupra imaginii Uniunii Europene și asupra încrederii în proiectele europene. Acest lucru ar indica o incapacitate a Uniunii Europene de a finaliza un proiect științific și tehnic de viitor, de natură să mobilizeze cele mai bune capacități de cercetare, inovație și tehnicitate pe care aceasta le deține și care pot oferi șanse importante pe piață.

4.5

Acestea fiind spuse, comunicarea lasă deschise chestiuni importante. Se pune în mare măsură accentul pe sistemul EGNOS și pe necesitatea de a-l pune în exploatare în cel mai scurt termen, dar Comisia nu răspunde la întrebarea cine îl va exploata. Aceasta se limitează la a menționa că se va organiza o procedură de concesionare, dar nu se oferă nici o indicație cu privire la forma acesteia sau la eventualii parteneri (întreprindere, consorțiu de organisme sau societăți însărcinate cu gestionarea traficului aerian etc.). Va fi un operator public sau unul privat? Care vor fi procedurile de punere în aplicare și care sunt termenele?

4.6

Sistemele de îmbunătățire a preciziei de poziționare (augmentation systems) care permit ameliorarea calității serviciului GPS sunt regionale (în afară de EGNOS, mai există unul în America de Nord, WAAS, și încă unul în India). Care sunt conexiunile dintre aceste sisteme regionale și de ce fel de acorduri internaționale au nevoie?

4.7

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate în legătură cu consorțiul candidat la concesionarea Galileo, trebuie să se acorde atenție evitării unor dificultăți similare în noile scenarii propuse. De fapt, în spatele membrilor consorțiului se profilau adesea directivele naționale. Multe dintre societățile interesate depind de sectorul public sau sunt întreprinderi de stat și ar fi naiv să se creadă că este vorba despre un consorțiu „privat” clasic. Această situație se poate repeta în noile scenarii. Din acest punct de vedere, va trebui creată în mod riguros o situație de concurență reală.

4.8

CESE salută faptul că schema generală a proiectului nu a fost modificată, în special gama de servicii propuse. Propunerea Comisiei este cea mai rezonabilă. Modificarea proiectului ar fi dus la întârzieri suplimentare, la costuri financiare sporite și la asumarea unor riscuri inutile.

4.9

De asemenea, Comitetul îi dă dreptate Comisiei atunci când aceasta subliniază că „fără a pune sub semnul întrebării caracterul civil al sistemului, trebuie admis faptul că utilizatorii militari pot genera venituri substanțiale”. Conștient de caracterul sensibil al acestei probleme, CESE consideră că trebuie continuate discuțiile pe această temă între statele membre. De asemenea, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să aibă libertatea de a decide să utilizeze sistemul guvernamental cu acces rezervat pentru utilizări militare în scopuri defensive, dacă doresc acest lucru, prin intermediul unor finanțări corespunzătoare.

4.10

Deoarece problema finanțării proiectului este esențială, CESE se întreabă dacă nu ar trebui prevăzută o taxă cu o valoare redusă pe vânzarea terminalelor, pentru a contribui la finanțarea proiectului Galileo.

4.11

Deși susține ideea desemnării Agenției Spațiale Europene ca autoritate contractantă și coordonator al proiectului, CESE subliniază că aceasta nu trebuie să aplice proiectului Galileo principiul returnării integrale a sumelor alocate (fair return), cu toate că este perfect conștient de faptul că acordurile între state din scenariul precedent au fost rezultatul unor subtile echilibre economice între statele membre. Comitetul subliniază necesitatea de nu pune în pericol un proiect esențial, dar și emblematic pentru Uniunea Europeană, din cauza temerilor legate de consecințele economice ale proiectului pentru principalele state membre participante. De asemenea, reamintește că dificultățile cu care se confruntă în prezent EADS sunt rezultatul unor astfel de temeri. Voința de a stabili un echilibru economic între parteneri este legitimă, dar dacă duce la paralizarea în fapt a proiectelor sau la întârzieri în punerea în aplicare a acestora, ansamblul acestui proiect european emblematic, cu dimensiunea sa industrială și științifică, dar și cu consecințele sale economice, este repus în discuție.

4.12

În cele din urmă, CESE presupune că dorința Comisiei de a păstra principiile guvernanței comunitare a fost cea care a determinat-o pe aceasta să revendice în mod insistent controlul politic al proiectului într-un mod poate mai puțin diplomatic și subestimând rolul important al Agenției Spațiale Europene.