22.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 349/30

A.

întrucât Strategia UE 2020 ar trebui să servească creșterii economice și creării de locuri de muncă; întrucât reducerea PIB-ului cu 4 %, scăderea producției industriale și numărul total de șomeri de peste 23 de milioane de oameni reprezintă un dezastru umanitar și economic;

B.

întrucât Strategia de la Lisabona a avut performanțe scăzute din cauza unei structuri deficiente de guvernanță, neasumării răspunderii, a unui obiectiv extrem de complex, cu componente prea numeroase și prea ambițioase, căruia i-a lipsit claritatea, concentrarea și transparența; întrucât salută, prin urmare, propunerea de strategie UE 2020 a Comisiei, precum și obiectivele și cadrul care o însoțesc;

1.

consideră că Strategia UE 2020 trebuie să ofere un răspuns eficient la criza economică și financiară și să dea un nou impuls și coerență europeană procesului de redresare a UE prin mobilizarea și coordonarea instrumentelor naționale și europene;

2.

salută decizia Consiliului European de a stabili obiective mai puține, dar mai clare, mai realiste și mai cuantificabile, dat fiind că prea multe dintre obiectivele europene nu au fost îndeplinite în cadrul Strategiei anterioare de la Lisabona;

3.

consideră că o ocupare completă, de înaltă calitate și durabilă a forței de muncă, atât din rândul femeilor, cât și al bărbaților, reprezintă un obiectiv important de urmărit în UE, care poate fi realizat numai dacă instituțiile UE și statele membre implementează reformele necesare;

4.

constată că șomajul este un aspect esențial în dezbaterile actuale în contextul crizei; consideră că, pentru a trata pe deplin problema ratei ridicate și în creștere a șomajului, UE trebuie să pună în aplicare o agendă socială ambițioasă și trebuie să depună eforturi pentru promovarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase, pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, oferirea posibilității lucrătorilor de a îmbina activitatea profesională cu responsabilitățile de îngrijire, reducerea numărului de cazuri de abandon școlar prematur, încurajarea programelor de învățare pe tot parcursul vieții, combaterea discriminării și promovarea integrării dimensiunii de gen, a egalității de gen, a drepturilor lucrătorilor și a unor condiții corespunzătoare de muncă; îndeamnă statele membre să rezolve problema șomajului prin crearea mai multor oportunități de formare și de stagii pentru tineri, protejându-i, în același timp, de practici abuzive de angajare;

5.

subliniază că, pentru a combate nivelul ridicat și în creștere al șomajului, UE trebuie să pună în aplicare o agendă socială ambițioasă, precum și o strategie puternică și o politică de integrare în domeniul egalității de gen;

6.

consideră că UE trebuie să creeze piețe integratoare și competitive ale muncii restructurând sistemele de asigurări sociale și oferind angajatorilor o mai mare flexibilitate, combinată cu alocații adecvate de șomaj pe termen scurt și sprijin pentru re-angajabilitate;

7.

invită UE să faciliteze libera circulație a tuturor cetățenilor, inclusiv a lucrătorilor, a specialiștilor, a oamenilor de afaceri, a cercetătorilor, a studenților și a pensionarilor;

8.

îndeamnă UE să analizeze posibilitatea de a crea sisteme europene menite să faciliteze migrația cunoștințelor, să împiedice „exodul de creiere” din Europa, să promoveze excelența și să conducă la dezvoltarea unei rețele de universități de vârf la nivel internațional; consideră că instituirea celei de-a cincea libertăți –„a cunoștințelor” – ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv;

9.

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că nu s-a făcut nicio mențiune referitoare la sectorul agricol în propunerile inițiale pentru Strategia UE 2020, în pofida potențialului agriculturii de a contribui activ în confruntarea cu viitoarele provocări; își exprimă convingerea că, dacă beneficiază de un cadru adecvat de politici și de resursele bugetare corespunzătoare, agricultura și sectorul forestier pot juca un rol important în strategia europeană generală, elaborată pentru a asigura redresarea economică și atingerea obiectivelor climatice, contribuind, în același timp, la securitatea alimentară la nivelul UE și la nivel mondial, la creștere și la crearea de locuri de muncă;

10.

consideră că Strategia UE 2020 ar trebui să ofere o abordare ambițioasă, mai coerentă și mai axată pe obiective a crizei economice, asigurând o mai bună coerență între strategiile care se suprapun, cum ar fi Strategia pentru dezvoltare durabilă și Pactul de stabilitate și creștere (PSC), pentru a contribui la construirea unei Europe juste, durabile și prospere;

11.

consideră că Strategia de la Lisabona a eșuat din cauza unei lipse de angajament și a neasumării răspunderii din partea statelor membre în ceea ce privește implementarea planurilor de acțiune convenite și absența unor stimulente eficiente și a unor instrumente cu caracter obligatoriu la nivelul UE;

12.

îndeamnă Consiliul European să renunțe la „metoda deschisă de coordonare”, bazată pe „schimbul de bune practici” și „presiune inter pares” în domeniul politicii economice; încurajează Comisia să utilizeze toate dispozițiile aplicabile din Tratatul de la Lisabona, cum ar fi articolele 121, 122, 136, 172, 173 și 194, pentru a coordona reformele economice și planurile de acțiune ale statelor membre;

13.

subliniază faptul că Comisia ar trebui să facă un inventar clar al obstacolelor și să propună măsuri concrete pentru depășirea principalelor impedimente în vederea finalizării pieței interne;

14.

solicită Comisiei să prezinte, cu respectarea principiului subsidiarității, noi măsuri, ca de exemplu regulamente și directive, și posibile sancțiuni pentru statele membre care nu aplică Strategia UE 2020 și stimulente pentru cele care o aplică;

15.

reamintește că atât Comisia, cât și Consiliul European au evidențiat rolul crucial al Parlamentului în contextul Strategiei EU 2020 și, prin urmare, ar trebui să-i respecte prerogativele, prezentând Parlamentului recomandările politice anuale înainte de adoptarea unei decizii în Consiliul European; îndeamnă Consiliul și Comisia să recunoască rolul-cheie al Parlamentului în implementarea strategiei pentru 2020; consideră că ar trebui elaborat un acord interinstituțional care să definească și să oficializeze o cale democratică și eficientă de urmat, acord care ar trebui să includă un angajament din partea Consiliului de a nu adopta schimbări ale strategiei în următorii ani fără consultarea oficială prealabilă a Parlamentului;

16.

subliniază necesitatea unei mai bune cooperări cu parlamentele naționale și societatea civilă; consideră că, prin implicarea mai multor actori, presiunea asupra administrațiilor naționale de a obține rezultate va crește;

17.

consideră că statele membre ar trebui să întocmească, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, proiecte de planuri naționale de acțiune care să stabilească valori maxime și minime aplicabile anumitor aspecte macroeconomice ale economiilor lor;

18.

ia act de faptul că execuția bugetului UE de către Comisie și statele membre a fost criticată de Curtea de Conturi Europeană; este de părere că, deoarece statele membre gestionează direct 80 % din bugetul UE, Comisia ar trebui să facă mai multe presiuni asupra lor pentru a-și asuma responsabilitatea pentru cheltuirea corectă a fondurilor europene și să ia în calcul sancțiuni financiare dacă statele membre refuză să coopereze;

19.

consideră că statele membre ar trebui să indice modul în care au utilizat fondurile UE pentru a atinge diversele obiective UE 2020 și că finanțarea din partea UE ar trebui să fie condiționată de obținerea de rezultate și de compatibilitatea cu obiectivele Strategiei UE 2020;

20.

subliniază că, pentru intensificarea creșterii, crearea de locuri de muncă și asigurarea stabilității viitoare a monedei euro, consolidarea bugetară și politicile economice trebuie să fie strâns coordonate; consideră că statele membre trebui să respecte criteriile Pactului european de stabilitate și creștere (PSC), găsind totuși echilibrul dintre reducerea deficitelor naționale, investiții și nevoile sociale;

21.

consideră că nerespectarea de către mai multe state membre din zona euro a PSC evidențiază necesitatea unei coordonări economice mai strânse între țările din cadrul UEM; consideră că problemele cu care se confruntă zona euro trebuie soluționate la nivel european și că absența unor mecanisme prin care să se asigure stabilitatea euro este regretabilă;

22.

remarcă faptul că atacurile speculative asupra unor țări care se confruntă cu dificultăți economice le agravează problemele economice și determină creșterea costurilor de creditare pentru țările în cauză;

23.

subliniază necesitatea de a avea o autoritate de supraveghere la nivel european pentru a asigura eficiența supravegherii micro și macroprudențiale, împiedicând astfel producerea altor crize; subliniază necesitatea de a asigura un sistem bancar european eficient, capabil să finanțeze economia reală și să garanteze că Europa va rămâne unul dintre centrele financiare principale și una dintre economiile cele mai performante din lume; subliniază faptul că supravegherea nu poate să rămână o chestiune pur națională, deoarece piețele sunt internaționale, iar instituțiile financiare operează și peste granițe;

24.

remarcă faptul că piața unică contribuie semnificativ la prosperitatea europeană și salută faptul că Mario Monti a primit sarcina de a propune idei noi și echilibrate în vederea revitalizării pieței comune europene; consideră că, deoarece piața internă constituie un domeniu-cheie al Strategiei UE 2020, Consiliul și Comisia ar trebui să facă propuneri pentru finalizarea pieței interne;

25.

remarcă faptul că unele guverne practică protecționismul economic, amenințând să submineze eforturile depuse timp de 50 de ani pentru integrare economică și solidaritate;

26.

reamintește statelor membre că pot utiliza metoda cooperării consolidate în domeniile în care negocierile au ajuns într-un punct mort;

27.

consideră că finalizarea pieței energetice interne este esențială pentru asigurarea creșterii economice, integrarea energiilor regenerabile și securitatea aprovizionării; este de părere că sursele de energie durabile și cu emisii reduse de carbon ar trebui să constituie o cotă semnificativă în configurația energetică europeană;

28.

consideră că industria europeană ar trebui să valorifice rolul său de pionier în materie de economie durabilă și tehnologii pentru mobilitate ecologică exploatându-și potențialul de export; își exprimă convingerea că acest lucru ar reduce dependența de resurse și ar facilita îndeplinirea obiectivelor necesare 20-20-20 privind schimbările climatice; subliniază totuși că economia UE trebuie să dispună de suficiente materii prime de înaltă tehnologie pentru realizarea acestui obiectiv;

29.

consideră că Comisia ar fi trebuit să acorde mai multă importanță promovării și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), deoarece acest sector creează majoritatea locurilor de muncă, iar progresele sale inovative și tehnologice joacă un rol crucial în revigorarea economiei noastre; consideră că sunt necesare mai multe propuneri de reducere a birocrației și de promovare a ideilor inovatoare;

30.

subliniază că legislația privind întreprinderile mici (Small Business Act) constituie un prim pas în acest sens, dar ar trebui consolidată de o manieră mai ambițioasă; consideră că ar trebui să se acorde prioritate unei legislații favorabile IMM-urilor, stimulării antreprenoriatului și îmbunătățirii accesului la finanțare;

31.

subliniază că, pentru a-și asigura succesul, Strategia UE 2020 nu ar trebui să se axeze doar pe promovarea IMM-urilor și a creării de locuri de muncă în sectorul comercial și al serviciilor, ci și în sectorul agricol și în industrie, acestea fiind vitale pentru viitoarea noastră economie;

32.

consideră că îmbătrânirea populației europene impune crearea unor politici de învățare pe tot parcursul vieții și a unei vârste de pensionare mai flexibile (acolo unde angajații optează pentru acest lucru), astfel încât să se mențină un număr suficient de mare de persoane active pe piața muncii și să se consolideze incluziunea socială a acestora; consideră că potențialul de angajare a persoanelor vârstnice și a lucrătorilor cu dizabilități este adesea neglijat și așteaptă propuneri menite să sporească acest potențial; îndeamnă, în plus, Comisia să propună o strategie de combatere a șomajului în rândul tinerilor;

33.

consideră că actualul buget nu reflectă suficient nevoile financiare asociate confruntării cu provocările secolului XXI; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere ambițioasă pentru ca Strategia EU 2020 să aibă succes;

34.

îndeamnă Comisia să mențină, în cadrul noii strategii, obiectivul de consacrare a 3 % din PIB-ul european pentru cercetare și dezvoltare, astfel cum a fost stabilit în Strategia de la Lisabona, atât din bugetul UE, cât și din bugetele naționale; solicită Comisiei să prezinte o propunere de eficientizare a cercetării europene prin simplificarea și rentabilizarea structurilor existente, reducerea birocrației și crearea unui climat de investiții mai favorabil cercetării și inovării, atât în sectorul public, cât și în cel privat; consideră că, pentru a realiza o bună funcționare a triunghiului cunoașterii, este esențial să se îmbunătățească educația și să se structureze și să se eficientizeze sistemele de inovare, sprijinind în același timp tehnologiile generice esențiale; invită statele membre să utilizeze mai eficient sinergia potențială dintre fondurile aferente politicii de coeziune și fondurile pentru cercetare și dezvoltare;

35.

consideră că Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar trebui să joace un rol mai important în sprijinirea investițiilor în infrastructură, tehnologii ecologice, inovare și IMM-uri;

36.

subliniază faptul că inovarea începe cu o educație mai bună și îndeamnă Comisia să încurajeze noi parteneriate între întreprinderi, știință și cercetare universitară;

37.

solicită o abordare mai vastă a viitoarei politici a UE în materie de inovare; consideră că tehnologiile generice esențiale ar trebui să fie finanțate în mod corespunzător pentru a face din Europa un lider mondial în aceste domenii;

38.

consideră că sectorul transporturilor este un actor important pentru a realiza creșterea economică durabilă prevăzută în strategia pentru 2020 și că acest sector contribuie într-o măsură remarcabilă la creșterea economică necesară pentru implementarea Strategiei UE 2020; consideră că o combinație a diferitelor măsuri, cum ar fi configurația energetică, măsurile de formare a prețurilor și o abordare realistă a internalizării costurilor externe, este importantă în acest context și că aceste măsuri ar trebui dublate de obiective mai clare și mai realiste care ar trebui revizuite periodic;

39.

reamintește faptul că coeziunea economică, socială și teritorială este fundamentală pentru proiectul european, dar este pusă în pericol în prezent de efectele crizei economice; consideră că o strategie pentru 2020 reprezintă o oportunitate istorică de a păstra și consolida coeziunea europeană, în principal printr-o politică transparentă, simplificată și inteligentă de coeziune, ferită de orice încercare de re-naționalizare, printr-un plan financiar durabil pe termen lung pentru rețelele transeuropene, energie și acces liber și echitabil la TIC și Internet în bandă largă pentru a oferi oamenilor, în special tinerilor, posibilitatea de a utiliza cu facilitate și, în același timp, adoptând o abordare autocritică, tehnologiile moderne de comunicație;

40.

consideră că politica industrială este foarte importantă pentru facilitarea tranziției către o economie durabilă; consideră că UE ar trebui să promoveze inovarea în vederea dezvoltării unor modele de producție mai ecologice, iar, acolo unde este necesar, să permită compensarea temporară a transformării industriei europene într-o industrie ecologică în contextul piețelor mondiale;

41.

consideră că UE ar trebui să demareze proiecte economice majore, cum ar fi o adevărată rețea energetică europeană, finalizarea proiectului Galileo și aplicarea extinsă a tehnologiei ecologice, inclusiv renovarea sistematică a parcului de clădiri al UE, e-sănătate și eforturile de îmbunătățire și actualizare a infrastructurii TIC;

42.

subliniază că această rezoluție reprezintă doar un prim pas și că va prezenta o rezoluție mai detaliată referitoare la blocaje, probleme și proiecte emblematice, în timp util pentru summitul din iunie;

43.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.