This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Carta europeană pentru întreprinderile mici
Uniunea Europeană a recunoscut importanţa întreprinderilor mici prin adoptarea Cartei europene pentru întreprinderile mici de către Consiliul Afaceri Generale de la Lisabona, la data de 13 iunie 2000, şi prin aprobarea acestei carte cu ocazia Consiliului European de la Feira din 19 şi 20 iunie în acelaşi an. Carta recomandă guvernelor să îşi concentreze eforturile strategice pe zece linii de acţiune, a căror importanţă este vitală pentru mediul în care întreprinderile mici îşi desfăşoară activitatea.
ACT
Anexa III la Concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Santa Maria Da Feira din 19 şi 20 iunie 2000.
SINTEZĂ
Întreprinderile mici sunt forţa motrice pentru inovare şi creare de locuri de muncă în Europa. Dimensiunea lor mică le face foarte sensibile la schimbările apărute în industria şi în mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Acesta este motivul pentru care şefii de stat şi de guvern şi Comisia Europeană au pus accentul pe necesitatea de a facilita dezvoltarea întreprinderilor mici, cu ocazia Consiliului European de la Feira (Portugalia) din 19 şi 20 iunie 2000.
Şefii de stat şi de guvern şi Comisia Europeană recunosc dinamismul întreprinderilor mici, în special în ceea ce priveşte furnizarea de noi servicii, crearea de locuri de muncă şi încurajarea dezvoltării sociale şi regionale. De asemenea, ei subliniază importanţa spiritului antreprenorial şi de a nu penaliza unele eşecuri. În plus, aceştia sunt de acord cu privire la forţa valorilor cum sunt cunoaşterea, angajamentul şi flexibilitatea în noua economie.
Pentru a stimula spiritul antreprenorial şi a îmbunătăţi mediul de afaceri pentru întreprinderile mici, şefii de stat şi de guvern şi Comisia Europeană au decis să lucreze pe trei linii de acţiune, şi anume:
Pentru a încuraja cultivarea spiritului antreprenorial, principiile de afaceri vor trebui predate de la o vârstă fragedă; acest lucru se aplică în special la nivelurile de învăţământ secundar şi universitar, prin încurajarea iniţiativelor antreprenoriale în rândul tinerilor şi dezvoltarea de programe de formare pentru întreprinderile mici.
Costurile şi durata înfiinţării întreprinderilor vor scădea, în special prin utilizarea înregistrării online.
Se va reduce impactul negativ asupra întreprinderilor mici al legislaţiilor naţionale privind falimentul şi al noilor reglementări. Se va simplifica utilizarea documentelor administrative de către întreprinderile mici şi acestea nu vor fi nevoite să aplice anumite obligaţii de reglementare.
Instituţiile de formare vor asigura dezvoltarea unor aptitudini adaptate la nevoile întreprinderilor mici şi vor furniza formare pe tot parcursul vieţii şi servicii de consultanţă.
Administraţiile publice vor trebui să dezvolte servicii online pentru relaţiile lor cu întreprinderile.
Statele membre şi Comisia Europeană vor realiza crearea pieţei unice în aşa fel încât întreprinderile să poată obţine beneficii maxime din aceasta. În acelaşi timp, normele naţionale şi comunitare în materie de concurenţă vor trebui aplicate strict.
Sistemele fiscale vor trebui să simplifice existenţa întreprinderilor. Accesul la finanţare (capital de risc, fonduri structurale) va trebui de asemenea îmbunătăţit.
Vor fi depuse eforturi pentru a promova noile tehnologii, pentru a pune în aplicare brevetul comunitar şi pentru a facilita accesul la programe de cercetare care se axează într-o mai mare măsură pe aplicaţiile comerciale. Se va încuraja operarea între firme şi colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior şi cu centrele de cercetare.
Întreprinderile vor fi încurajate să adopte cele mai bune practici. Vor fi dezvoltate servicii de sprijin pentru întreprinderi.
Soluţiile menite să reprezinte întreprinderile mici în cadrul statelor membre şi în Uniunea Europeană vor fi revizuite. Politicile naţionale şi comunitare vor fi mai bine coordonate şi se vor efectua evaluări, în scopul de a îmbunătăţi performanţa întreprinderilor mici. Va fi prezentat un raport anual privind punerea în aplicare a cartei în primăvara fiecărui an.
Pentru statele membre ale UE, procesul de punere în aplicare a fost iniţiat în primăvara anului 2000. Statele aderente şi ţările candidate au fost implicate în proces începând cu primăvara anului 2002. În urma adoptării cartei de către statele aderente şi ţările candidate la Maribor (Slovenia), la 23 aprilie 2002, s-a iniţiat acest proces şi în alte zone. Ţările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia şi Muntenegru) au adoptat Carta de la Tesalonic (Grecia), în iunie 2003. În 2004, aceste ţări au demarat prima etapă a procesului de punere în aplicare, la care s-a alăturat şi Moldova, în acelaşi an.
ACTE CONEXE
Carta euro-mediteraneeană pentru întreprinderi (EN) (FR)
Cu ocazia conferinţei euro-mediteraneene a miniştrilor industriei care a avut lor la Caserta la 4 octombrie 2004, Algeria, Autoritatea Naţională Palestiniană, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Maroc, Siria şi Tunisia au aprobat Carta euro-mediteraneeană pentru întreprinderi.
Principalul obiectiv al acestei carte este de a pregăti crearea zonei de liber schimb Euromed, de a consolida parteneriatele euro-mediteraneene şi de a crea un mediu favorabil întreprinderilor din regiune. Aceasta se bazează în mare măsură pe modelul Cartei europene pentru întreprinderile mici.
Ultima actualizare: 31.07.2007