Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III)

[COM(2018) 465 final – 2018/0247 (COD)]

(2019/C 110/28)

Raportor:

domnul Dimitris DIMITRIADIS

Sesizare	Parlamentul European, 2.7.2018 Comisia Europeană, 12.7.2018 Consiliul Uniunii Europene, 18.7.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	23.11.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.12.2018
Sesiunea plenară nr.	539
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	181/1/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III) pentru perioada 2021-2027.

1.2.

De asemenea, CESE salută declarația potrivit căreia IPA III ar trebui să plaseze performanța în centrul instrumentului, permițând astfel o mai bună orientare a alocării globale a fondurilor, care să reflecte angajamentele asumate de beneficiari și progresele înregistrate în direcția reformelor. Utilizarea indicatorilor de performanță va contribui la evaluarea globală a IPA III și este în conformitate cu recomandările anterioare pentru IPA II (1).

1.3.

CESE are convingerea că instituirea instrumentului de asistență pentru preaderare este în conformitate cu noua strategie a Comisiei Europene pentru Balcanii de Vest intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, publicată la 6 februarie 2018, și cele șase inițiative emblematice ale sale, care privesc diferite aspecte, de la consolidarea statului de drept și aprofundarea cooperării în materie de securitate și de migrație prin recurgerea la echipe comune de anchetă și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, și până la extinderea uniunii energetice a UE la Balcanii de Vest, reducerea tarifelor de roaming și introducerea unei rețele de comunicații în bandă largă în această regiune (2). Ea este, de asemenea, în conformitate cu politica de extindere a Uniunii Europene, în vederea unei posibile viitoare aderări a Turciei.

1.4.

CESE își reafirmă poziția bazată pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că orice stat european care aderă la valori precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților, și care se angajează să le promoveze, poate solicita să devină membru al Uniunii.

1.5.

CESE salută faptul că valoarea de referință financiară prevăzută în proiectul de regulament privind IPA III pentru perioada 2021-2027 va fi, conform propunerii Comisiei Europene, de aproximativ 14,5 miliarde EUR.

1.6.

De asemenea, CESE salută faptul că 25 % din cheltuielile UE vor contribui la obiectivele din domeniul climei.

1.7.

CESE salută faptul că IPA III introduce un grad mai mare de flexibilitate prin faptul că nu stabilește încă de la început alocările pentru parteneri. Cadrul de programare al IPA ar trebui să se bazeze pe nevoile în schimbare și să asigure un echilibru între previzibilitate și finanțarea bazată pe performanță.

1.8.

CESE subliniază că observațiile formulate după evaluarea IPA II (3) la jumătatea perioadei și multe dintre recomandările anterioare ale CESE (4) ar trebui să fie adoptate în întregime, atât de către Comisia Europeană, cât și de țările candidate și potențial candidate.

1.9.

CESE subliniază importanța asistenței pentru preaderare în promovarea reformelor economice și crearea unui mediu de afaceri favorabil și previzibil, în vederea încurajării antreprenoriatului, creării de întreprinderi și dezvoltării IMM-urilor, sporind astfel competitivitatea, creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă decente.

1.10.

CESE evidențiază importanța programelor de reformă economică (PER) și a implicării semnificative a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile în procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor programe. CESE solicită să se aloce mai multe fonduri, inclusiv granturi organizatorice, pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și organizațiilor societății civile de a participa efectiv la aceste procese. Ar trebui încurajate îmbunătățirile în ceea ce privește calitatea și conținutul dialogului social în țările candidate și potențial candidate.

1.11.

CESE consideră că finanțarea oferită de IPA III este importantă pentru integrarea economiilor din Balcanii de Vest în UE.

1.12.

CESE consideră că progresul înregistrat de beneficiarii IPA în direcția reformelor este esențial pentru absorbție (între 64,3 % și 88,9 % pentru IPA II) și pentru exploatarea acestor fonduri și subliniază necesitatea consolidării unei culturi a cooperării între beneficiarii din Balcanii de Vest. Cazul Turciei este mult mai complicat și mai delicat. Finanțarea unei țări în care nu se poate scoate complet din discuție erodarea treptată a drepturilor civile impune prudență și aplicarea principiului condiționalității.

1.13.

CESE subliniază necesitatea de a utiliza asistența pentru preaderare pentru a spori capacitatea administrației din țările candidate și potențial candidate, în scopul de a le pregăti pentru viitoarea utilizare a fondurilor structurale și pentru participarea la politica agricolă comună a UE (PAC).

1.14.

CESE are convingerea fermă că UE ar trebui să instituie mecanisme stricte și eficiente de monitorizare a distribuției asistenței pentru preaderare pentru toate țările candidate și potențial candidate. În special în cazul Turciei, ar trebui să se acorde mai multă atenție stopării întârzierilor cronice în diferite sectoare.

1.15.

CESE sugerează că punerea în aplicare a IPA III va trebui să fie accelerată, în special în primii ani, pentru a se evita restanțele structurale în ceea ce privește contractarea și punerea în aplicare și pentru a se absorbi treptat întârzierile actuale. Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită gestiunii indirecte cu beneficiarii. Evaluarea la jumătatea perioadei a arătat că, deși impactul în ceea ce privește responsabilizarea sporită este considerat pozitiv, performanța în materie de contractare a fost slabă și s-au înregistrat întârzieri mari în ceea ce privește punerea în aplicare, în special în Turcia.

1.16.

CESE subliniază că monitorizarea trebuie efectuată pe baza indicatorilor stabiliți în propunerea Comisiei Europene. Se vor defini indicatori de performanță relevanți, care vor fi incluși în cadrul de programare al IPA, iar destinatarilor fondurilor UE li se vor impune cerințe de raportare proporționale. Rapoartele privind extinderea vor fi luate ca punct de referință pentru evaluarea rezultatelor asistenței acordate prin IPA III. Sistemul de raportare cu privire la performanță ar trebui să asigure faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

1.17.

În opinia CESE, Comisia ar trebui să monitorizeze periodic acțiunile din cadrul instrumentului și să evalueze progresele înregistrate în direcția obținerii rezultatelor preconizate. Evaluările vor examina efectele pe teren ale instrumentului, pe baza indicatorilor și a obiectivelor relevante, și vor furniza o analiză detaliată a măsurii în care se poate considera că instrumentul este relevant, eficace și eficient, că oferă suficientă valoare adăugată europeană și că este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include concluziile desprinse, pentru identificarea eventualelor deficiențe/probleme sau a potențialului de a îmbunătăți acțiunile ori rezultatele acestora și de a contribui la maximizarea valorificării/impactului lor.

1.18.

CESE are convingerea fermă că trebuie să se stabilească criterii de referință și că cele mai bune practici trebuie diseminate în rândul țărilor candidate și potențial candidate pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a absorbi activ fonduri.

1.19.

CESE subliniază că noul proiect de regulament acordă, de asemenea, o importanță deosebită coordonării și cooperării sporite cu alți donatori și alte instituții financiare, inclusiv cu sectorul privat.

1.20.

CESE invită Comisia Europeană să analizeze potențialul unei perspective pe termen lung în punerea în aplicare. Aceasta va spori nivelul de previzibilitate și va reduce presiunea timpului, în special în cazul în care se acumulează întârzieri semnificative în perioada actuală.

1.21.

CESE consideră că este necesar să se îmbunătățească calitatea generală a documentelor (de lucru) utilizate pentru planificarea abordării sectoriale, precum și să se clarifice planificarea abordării sectoriale cu toate părțile relevante. În acest sens, recomandă, de asemenea, să se ia măsuri pentru îmbunătățirea capacității Comisiei Europene de a integra aspectele orizontale. Este nevoie, în general, de consolidarea capacităților tuturor instituțiilor implicate în asigurarea asistenței pentru preaderare, inclusiv de asigurarea unei utilizări proporționale a asistenței tehnice pentru sprijinirea acestor instituții în țările candidate și potențial candidate.

1.22.

CESE consideră că IPA III ar trebui să fie utilizat pentru a spori înțelegerea valorilor fundamentale ale UE, precum și în scopul de a promova valoarea adăugată a asistenței pentru preaderare în rândul cetățenilor din țările candidate și potențial candidate. Acest lucru ar trebui realizat prin intermediul programelor de granturi gestionate de delegațiile Uniunii Europene.

1.23.

CESE salută faptul că asistența pentru preaderare ar trebui să aibă legătură cu: (a) statul de drept; (b) buna guvernanță și drepturile fundamentale; (c) dezvoltarea socioeconomică; (d) adoptarea politicilor și a acquis-ului UE; (e) relațiile de bună vecinătate și reconciliere; și (f) cooperarea regională.

2.   Statul de drept, buna guvernanță și drepturile fundamentale

2.1.

CESE subliniază că există încă o mare divergență între standardele UE și cele prezente la nivelul tuturor țărilor candidate și potențial candidate. Situația în Turcia pare a fi mai dificilă decât înainte, mai ales după lovitura de stat eșuată din iulie 2016 și instituirea legii marțiale.

2.2.

CESE consideră că IPA III ar trebui să își continue investițiile în proiecte privind statul de drept care au ajutat țările să instituie organisme judiciare și de aplicare a legii solide și profesionale, independente și neinfluențate de factori externi.

2.3.

CESE consideră, de asemenea, că ar trebui să se acorde un interes deosebit elaborării unui sistem eficient de protejare a frontierelor, de gestionare a fluxurilor de migrație, de prevenire a crizelor umanitare și de acordare de azil celor care au nevoie. Asistența tehnică din partea UE se poate dovedi foarte utilă pentru susținerea practicilor de bună guvernanță în aceste domenii. În plus, toate țările candidate și potențial candidate trebuie să dezvolte mecanisme pentru a preveni criminalitatea organizată și pentru a stopa terorismul și imigrația neregulamentară. Turcia ar trebui să se angajeze mai ferm să pună în aplicare acordul semnat cu UE la 28 martie 2016, menit să stopeze fluxul de migrație neregulamentară prin Turcia către Europa (5).

2.4.

CESE subliniază că sectorul public al tuturor țărilor candidate și potențial candidate este afectat în continuare de probleme, cum ar fi clientelismul, lipsa de transparență, corupția și inegalitatea.

2.5.

CESE este conștient că, în toate țările candidate și potențial candidate, minoritățile încă se confruntă cu numeroase probleme cauzate de comportamente și atitudini discriminatorii.

2.6.

CESE are convingerea fermă că, în cadrul asistenței pentru preaderare, ar trebui să se acorde prioritate inițiativelor de reformare și depolitizare a sectorului public, de promovare a transparenței și a răspunderii, de consolidare a e-guvernării și îmbunătățirii gestionării. În acest context, asistența pentru preaderare ar trebui utilizată pentru crearea de oportunități relevante în sensul implicării în elaborarea politicilor guvernamentale a unei palete cât mai largi posibil de organizații ale societății civile.

2.7.

CESE are convingerea fermă că societatea civilă ar trebui să fie recunoscută ca un agent important în asigurarea statului de drept și că, prin urmare, inițiativele societății civile ar trebui să fie prioritare în programele de asistență pentru preaderare.

2.8.

De asemenea, CESE consideră că instituțiile de finanțare care facilitează și promovează egalitatea și respectarea drepturilor civice ar trebui să constituie, de asemenea, o prioritate în cadrul asistenței pentru preaderare.

3.   Dezvoltarea socioeconomică

3.1.

CESE recunoaște că nevoia de asistență financiară pentru acești parteneri este dovedită de persistența unor rate ridicate ale șomajului (de exemplu, 21,6 % în FYROM, 35,3 % în Kosovo (*1) pentru primul trimestru al anului 2018) și de recuperarea lentă a decalajului față de țările UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

3.2.

CESE este pe deplin conștient de faptul că sărăcia, rata ridicată a șomajului, economia informală, salariile scăzute, corupția, practicile ilegale, emigrarea lucrătorilor calificați și exodul creierelor îi afectează pe toți partenerii din Balcanii de Vest (6) și Turcia.

3.3.

CESE consideră că, în toate țările partenere din Balcanii de Vest și în Turcia, rolul educației, inclusiv al accesului egal la sistemele de învățământ, este esențial pentru promovarea valorilor europene, cultivarea toleranței în relația cu minoritățile, consolidarea egalității dintre femei și bărbați, combaterea prejudecăților și consolidarea coeziunii sociale.

3.4.

CESE consideră, de asemenea, că prin IPA III trebuie pusă în aplicare o „agendă pentru coeziune socială”, îmbunătățindu-se eficiența și eficacitatea sistemelor de învățământ și rezolvându-se, astfel, problema lipsei de competențe și a necorelării lor, precum și provocările existente pe piața muncii, care decurg din transformările digitale și tehnologice din economie. Intensificarea sprijinului financiar pentru programele de învățământ profesional și sistemele de ucenicie și învățare pe tot parcursul vieții, precum și implicarea mai strânsă a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile, relevante pentru elaborarea programelor respective, ar putea contribui la abordarea neconcordanței de competențe de pe piața forței de muncă și la reducerea nivelurilor ridicate ale șomajului, precum și a numărului de locuri de muncă vacante neocupate.

3.5.

CESE subliniază importanța instituirii de mecanisme prin intermediul asistenței pentru preaderare pentru combaterea sărăciei și accesul la piața muncii, în special pentru tineri, femei și grupuri minoritare, prevenind astfel emigrarea și exodul creierelor.

3.6.

CESE consideră că aprofundarea și extinderea dialogului social este o condiție sine qua non pentru dezvoltarea socioeconomică. Partenerii sociali trebuie să joace un rol important în conceperea și punerea în aplicare a politicilor.

3.7.

CESE are convingerea fermă că dezvoltarea capacității de consolidare a stabilității macroeconomice și sprijinirea progresului către o economie de piață funcțională, capabilă să facă față presiunilor concurențiale și forțelor pieței în cadrul Uniunii, ar trebui să constituie o prioritate pentru toate țările candidate și potențial candidate în timpul distribuției asistenței pentru preaderare. O atenție deosebită trebuie însă acordată și nivelului de activitate al economiilor beneficiarilor IPA III. Nu ar trebui neglijate antreprenoriatul, activitățile independente, IMM-urile și microfinanțarea.

3.8.

CESE solicită să se acorde o atenție deosebită îmbunătățirii orientării pieței din sectorul privat și competitivității întreprinderilor private prin distribuția asistenței pentru preaderare.

3.9.

CESE consideră că subvențiile operaționale care acoperă cel puțin 36 de luni pentru OSC ar trebui puse la dispoziție în cadrul IPA III.

3.10.

CESE consideră că impactul schemelor de refinanțare mici, dedicate organizațiilor societății civile din mediul rural/de la nivel local în cadrul IPA II, ar trebui să crească în continuare, în special prin implicarea mai strânsă a organizațiilor societății civile în toate etapele de planificare ale fiecăreia dintre schemele respective.

3.11.

CESE subliniază necesitatea de a se oferi asistență prin intermediul instituțiilor de asistență pentru preaderare pentru facilitarea distribuției și tehnologiilor digitale, protejarea mediului și stabilirea celor mai înalte standarde de siguranță nucleară.

3.12.

De asemenea, CESE consideră că, în ceea ce privește obținerea asistenței pentru preaderare, ar trebui să se acorde prioritate formării unor instituții care să promoveze accesul egal al copiilor la educație, dezvoltarea învățământului profesional, îmbunătățirea calității învățământului superior și consolidarea învățării pe tot parcursul vieții, introducerea de mecanisme/instrumente pentru reglementarea relațiilor de muncă, de proceduri de negociere colectivă și de soluționare a conflictelor de muncă, precum și a unui dialog structurat între partenerii sociali.

4.   Adoptarea politicilor și a acquis-ului UE

4.1.

CESE este conștient că există divergențe majore între standardele UE și cele care se aplică tuturor țărilor candidate și potențial candidate.

4.2.

CESE consideră că ar trebui să se acorde importanță promovării alinierii standardelor, politicilor și practicilor țărilor candidate și potențial candidate la cele ale Uniunii, inclusiv a normelor privind ajutoarele de stat.

4.3.

CESE subliniază că, pe lângă armonizarea cu partea legislativă din acquis-ul comunitar, țările candidate și potențial candidate vor trebui să se familiarizeze și eventual să se alinieze la politicile în curs de dezbatere și de elaborare din cadrul UE, de exemplu Pilonul european al drepturilor sociale, la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum și la cooperarea dintre statele membre ale UE cu privire la fluxurile de refugiați și migranți și la controlul integrat al frontierelor.

5.   Relații de bună vecinătate și reconciliere

5.1.

Țările candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest și Turcia sunt în continuare afectate de traumele provocate de războaie și conflicte, de ura etnică, de mișcările iredentiste și de conflictele înghețate care pot erupe din nou. Deși este necesar să se încurajeze ferm soluționarea celor mai presante chestiuni bilaterale înainte de aderarea acestor țări la UE, trebuie să se țină seama de faptul că, dacă se insistă să se găsească soluții la toate chestiunile nesoluționate, acest proces ar putea fi întârziat. Încurajarea reconstruirii relațiilor comerciale și a altor relații economice ale acestor țări ar putea contribui la soluționarea conflictelor și la creșterea economică.

5.2.

CESE salută inițiativele adoptate de instituțiile publice din domeniul educației și al culturii, de mediul universitar și de organizațiile societății civile, care vizează reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și adoptarea unei abordări critice a trecutului.

5.3.

Astfel cum subliniază CESE, consolidarea capacităților organizațiilor societății civile și ale partenerilor sociali, inclusiv ale asociațiilor profesionale, și încurajarea creării de rețele la toate nivelurile în rândul organizațiilor din UE și al celor ale beneficiarilor ar trebui să faciliteze procesul de integrare.

5.4.

CESE consideră că IPA III ar trebui să acorde finanțare OSC-urilor care vizează îmbunătățirea spațiului civic pentru angajament și participare. Sprijinul pentru infrastructura societății civile și platformele și rețelele regionale tematice ale societății civile ar trebui extins în cadrul IPA III.

6.   Cooperarea regională

6.1.

Rețelele din sectorul energetic și cel al transporturilor ar trebui să constituie factori de dezvoltare și interconectivitate a regiunii. Astfel s-ar garanta că cetățenilor din țările candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest și din Turcia li se oferă o idee clară despre beneficiile sociale, economice și de mediu ale aderării la UE. De exemplu, eficiența energetică și economisirea energiei sunt factori care generează activitate pentru întreprinderi și creează locuri de muncă ecologice, dar și tradiționale.

6.2.

CESE consideră că asistența pentru preaderare ar trebui să acorde prioritate instituțiilor și inițiativelor care creează legături între țările candidate și potențial candidate în domenii precum energia, comunicarea, digitalizarea, inovarea, transportul și protecția mediului. Cooperarea dintre orașele Kula din Bulgaria și Boljevac din Serbia, care au dorit să achiziționeze vehicule specializate, drone de supraveghere și echipamente de protecție personalizate pentru combaterea incendiilor forestiere, ar putea fi un exemplu de bună practică (7).

6.3.

CESE sprijină Tratatul de instituire a Comunității transporturilor, semnat de UE și țările candidate și potențial candidate din Balcanii de Vest la 12 iulie 2017, și încurajează părțile să continue dezvoltarea acestei comunități. În acest sens, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și partenerii din Balcanii de Vest ar trebui să își concentreze investițiile asupra conectării rețelei centrale TEN-T a UE la infrastructura din Balcanii de Vest. Prin urmare, devine necesar să se elaboreze un program comun, cu identificarea fondurilor disponibile și definirea unui calendar comun.

6.4.

Îmbunătățirea infrastructurii va reduce costurile de transport și energie și va facilita realizarea de investiții majore în zonă, precum și comerțul intraregional. În plus, promovarea modernizării digitale și a reducerii treptate a taxelor de roaming în Balcanii de Vest vor contribui la dezvoltarea afacerilor, la creșterea productivității și la îmbunătățirea calității vieții. Cu toate acestea, lipsa infrastructurii nu reprezintă principalul obstacol în calea cooperării dintre partenerii din Balcanii de Vest. Ostilitățile din trecut și conflictele nerezolvate între aceștia au limitat domeniul de aplicare și conținutul cooperării. Această situație ar putea fi remediată parțial prin încurajarea proiectelor de cooperare transfrontalieră între beneficiarii IPA.

6.5.

Mass-media și alte forme de comunicare ar trebui utilizate pentru a evidenția prezența și importanța activităților desfășurate de UE în țările candidate și potențial candidate. În plus, pe parcursul întregului proces de aderare la UE, ar trebui îmbunătățite capacitățile funcționarilor publici locali de a gestiona și pune în aplicare proiecte.

7.   Observații specifice privind proiectul de regulament IPA III

7.1.

CESE consideră că propunerea se bazează pe realizările și concluziile desprinse din perioadele anterioare de programare și consideră că aceasta este capabilă să asigure îndeplinirea obiectivelor. Cu toate acestea, reiterează faptul că atât țările candidate, cât și cele potențial candidate sunt expuse unor provocări cu totul diferite comparativ cu statele membre și că, prin urmare, o flexibilitate mai mare este esențială.

7.2.

CESE sprijină pe deplin obiectivele declarate ale IPA III, dar dorește să sublinieze faptul că efectele directe sunt dificil de observat pe termen scurt. Prin urmare, recomandă ca valoarea adăugată a intervențiilor viitoare să fie evaluată atent în ceea ce privește gradul de implicare, ponderea politică și activitățile de sensibilizare, pentru majoritatea beneficiarilor. Este de apreciat faptul că sprijinul bugetar acordat în actuala perioadă de programare a fost un catalizator al schimbărilor instituționale și al dialogului politic consolidat în țările beneficiare (de exemplu, Serbia, Muntenegru și Albania).

7.3.

Având în vedere situația dificilă a marii majorități a beneficiarilor, CESE recomandă să se asigure o simplificare suficientă în ceea ce privește stabilirea cerințelor privind documentele și să se acorde o atenție deosebită susținerii și asigurării responsabilizării beneficiarilor în ceea ce privește rezultatele. În acest scop, ar trebui continuate eforturile de a dezvolta un mod de gestionare indirectă cu țara beneficiară, însoțite de acțiuni de consolidare a capacităților, pentru a ajuta părțile interesate să se angajeze în mod constructiv în procesul general de programare.

7.4.

CESE consideră că este necesară consolidarea complementarității IPA III cu acțiunile finanțate în cadrul altor surse de finanțare din țările candidate și potențial candidate.

7.5.

CESE sugerează să se ia măsuri speciale în timpul procesului de negociere la nivel național în cadrul țărilor candidate și potențial candidate pentru stoparea întârzierilor cronice, a blocajelor și a ineficiențelor care au apărut în perioada actuală de programare. Desigur, ar trebui să se ia în considerare dimensiunea relativ limitată a fondurilor IPA comparativ cu bugetele naționale ale unora dintre beneficiari și necesitatea unui consens stabil între Comisia Europeană și instituțiile naționale ale acestora, fiind necesar ca aceste aspecte să stea la baza dialogului politic.

8.   Bune practici

8.1.

Formulare standardizate pentru cereri: este necesară o simplificare suplimentară și, în special, unificarea în cadrul IPA, dar și în relațiile cu alți donatori și în lumina cerințelor legislației naționale. Există prea multe orientări și instrucțiuni – acestea ar putea fi grupate, aspectele specifice urmând să fie rezumate într-un capitol separat.

8.2.

Ar trebui îmbunătățite calificările, cunoștințele și competențele autorităților contractante, inclusiv cele ale organismelor de control/audit, în special în cazurile în care trebuie interpretat un anumit aspect și unde este nevoie de mai mult timp pentru formularea unui răspuns.

8.3.

În cadrul unora dintre programele de granturi, cerințele privind analiza mediului de desfășurare a proiectului, a situației din regiuni etc. sunt excesive și foarte dificil de pus în practică pentru solicitanții obișnuiți. Se poate adopta o abordare inversă. Administrațiile contractante pot angaja experți pentru a efectua astfel de analize și pentru a evalua cât de viabil este un proiect.

8.4.

O abordare mai simplă pentru solicitanți: dosarele de candidatură pot fi revizuite în prealabil sau consultate de responsabili din cadrul administrațiilor respective (sau furnizori de asistență tehnică); totodată, ar trebui să se acorde timp suplimentar pentru respectarea cerințelor administrative.

8.5.

Modificările contractelor: ar trebui să se asigure flexibilitate și o prelucrare mai rapidă. De obicei, un program este definit pe o perioadă care variază între un an și doi ani, urmând unui proces îndelungat de depunere a candidaturilor; prin urmare, sunt necesare mijloace flexibile de modificare a contractelor.

8.6.

Relații publice, branding și vizibilitate: s-ar putea simplifica și optimiza cerințele. În plus, trebuie să crească vizibilitatea proiectelor finanțate de UE.

8.7.

Fișele sectoriale și fișele de proiect privind valorile-țintă ale indicatorilor ar trebui modificate pentru a le sincroniza cu perioada reală de punere în aplicare.

8.8.

Contractele privind reformele sectoriale vor contribui la punerea în aplicare a reformelor politicilor și la obținerea rezultatelor sectoriale specifice. Exemple de măsuri care trebuie întreprinse în cadrul IPA III: implicarea personalului calificat în structura operațională; asigurarea unei asistențe tehnice adecvate și continue pentru structura operațională. Responsabilizarea partenerilor-cheie în ceea ce privește acest proces ar trebui îmbunătățită. Provocări în materie de programare: secvențierea contractelor din cadrul programului poate duce la încălcarea termenului contractual și, ulterior, pot apărea multe probleme în procesul de punere în aplicare.

8.9.

Riscurile potențiale identificate în perioada de raportare pentru IPA II au arătat că este nevoie de asigurarea angajamentului, precum și a cooperării și coordonării interministeriale eficiente, date fiind complexitatea intervențiilor și responsabilitățile partajate între instituțiile naționale specifice și având în vedere că reformele vizate sunt responsabilitatea mai multor sectoare guvernamentale diferite.

8.10.

Problemele legate de pregătirea pentru achiziții/contractare la nivel de proiect constau în principal în dificultăți în îndeplinirea condițiilor preliminare stabilite, provocări legate de secvențiere și de coordonarea cu alte proiecte/contracte conexe, dar și de lipsa capacității de pregătire în timp util a unei documentații de licitație de calitate.

8.11.

În ceea ce privește contractarea, principalele concluzii desprinse care ar trebui luate în considerare în continuare sunt: capacitatea insuficientă cauzată de fluctuațiile personalului din instituțiile beneficiare; calitatea scăzută a documentației transmise de beneficiari; lipsa de experiență specializată practică la nivel intern pentru proiectele complexe; necesitatea de a spori gradul de responsabilizare a părților interesate în legătură cu procesul; secvențierea dificilă a contractelor în cadrul programului, care poate duce la încălcarea contractului și/sau a termenului de punere în aplicare; îndeplinirea la timp a condițiilor preliminare etc.

8.12.

O problemă frecventă derivă din discrepanța dintre indicatorii incluși în fișele sectoriale/de proiect inițiale și valorile ulterioare, rezultate până la finalul perioadei de raportare aferente programului. De asemenea, calitatea și sfera de aplicare a indicatorilor sunt, în unele cazuri, inadecvate, ceea ce împiedică monitorizarea eficientă a punerii în aplicare a programului.

8.13.

Conținutul unora dintre contractele gestionate de autoritățile descentralizate depinde de rezultatele contractelor precedente, încheiate de autoritățile contractante centrale. Acesta este, prin urmare, un factor de risc în ceea ce privește respectarea calendarului procedurilor de licitație publică și al executării contractelor gestionate de autoritățile descentralizate.

---

(1)  Avizul CESE privind propunerile de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II) și de instituire a Instrumentului european de vecinătate (JO C 11, 15.1.2013, p. 77).

(2)  Principiile de bază ale strategiei UE privind Balcanii de Vest au fost stabilite de Comisia Europeană la 6 februarie 2018, în comunicarea sa intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, COM(2018) 65 final.

(3)  https://ec.europa.eu/europeaid/evaluation-instrument-pre-accession-assistance-ipa-ii-draft-report_en

(4)  A se vedea trimiterea de la nota de subsol 1.

(5)  http://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-towards-a-new-policy-on-migration/file-eu-turkey-statement-action-plan

(*1)  Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(6)  Avizul CESE pe tema „Coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest – provocări și priorități” (JO C 262, 25.7.2018, p. 15).

(7)  https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/3/2018/EN/C-2018-3051-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF