EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017DC0585

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Al treilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru

COM/2017/0585 final

Bruxelles, 10.10.2017

COM(2017) 585 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al treilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru


RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Al treilea raport anual privind punerea în aplicare a Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru

1.Introducere

Anul 2016 a fost cel de-al patrulea an de punere în aplicare a Acordului comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte 1 (denumit în continuare „acordul”). Acordul a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu martie 2013 pentru Peru și începând cu august 2013 pentru Columbia 2 .

Acordul a suportat prima modificare odată cu Protocolul de aderare a Croației la UE. După finalizarea procedurii de ratificare de către Peru la 6 aprilie 2017, protocolul a intrat în vigoare la 1 mai 2017 pentru Peru.

De asemenea, acordul a suportat cea de-a doua modificare odată cu Protocolul de aderare a Ecuadorului, care a fost aplicat cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2017. Procesul de ratificare în Columbia și Peru, cât și în statele membre ale UE, este în plină desfășurare 3 .

În conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte 4 (denumit în continuare „regulamentul”), Comisia s-a angajat să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea, implementarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute de acord și de regulament. Prezentul raport concretizează această cerință.

2.Metodologia utilizată pentru analiză

Analiza fluxurilor comerciale bilaterale se bazează pe compararea datelor EUROSTAT pentru al patrulea an de punere în aplicare a acordului (anul calendaristic 2016) cu datele aferente anului calendaristic imediat precedent acordului (2012). În ceea ce privește comerțul cu servicii și fluxurile de investiții și stocurile, analiza se bazează pe datele anuale până în 2015.

În general, trebuie remarcat că motivele fluctuației fluxurilor comerciale reflectă o multitudine de factori și nu pot fi atribuite exclusiv existenței acordului sau gradului de avansare a punerii în aplicare a acestuia.



3.Evoluția schimburilor comerciale (de la an la an și de la începutul aplicării cu titlu provizoriu)

3.1    Comerțul cu mărfuri

Columbia

UE este al doilea partener comercial al Columbiei, după SUA. După o creștere înregistrată între 2012 și 2014, schimburile comerciale dintre UE și Columbia au scăzut în ultimii doi ani. Cauza principală este o încetinire a cererii externe în Columbia și scăderea prețurilor materiilor prime la nivel internațional, care au afectat exporturile de produse minerale din Columbia. În timp ce în 2016 schimburile comerciale bilaterale ale Columbiei au scăzut cu 23,5 % față de 2012, schimburile sale comerciale totale cu restul lumii au scăzut cu aproximativ 36 % în aceeași perioadă.

În 2016, schimburile comerciale bilaterale s-au ridicat la 10,8 miliarde EUR, față de 14,2 miliarde EUR în 2012, ceea ce a condus la un mic excedent comercial în UE pentru prima dată într-un deceniu.

Exporturile UE către Columbia au crescut de la 5,5 miliarde EUR în 2012 la 6,5 miliarde EUR în 2015, dar au scăzut cu 15 % în 2016, ajungând la 5,4 miliarde EUR. Acest lucru corespunde tendinței de reducere a importurilor în Columbia provenind din restul lumii.

Importurile UE din Columbia s-au ridicat la 5,4 miliarde EUR în 2016, în scădere față de 6,7 miliarde EUR în 2015 și 8,6 miliarde EUR în 2012 (o scădere cu 37,5 %). Exporturile totale ale Columbiei au scăzut însă cu 48 % în aceeași perioadă.

Tabelul 1: Schimburile comerciale bilaterale cu mărfuri dintre UE și Columbia în perioada 2012-2016 (în milioane de euro)

Sursă: Eurostat

Efecte sectoriale

În ceea ce privește exporturile UE către Columbia, iată cele mai importante categorii din 2016:

·Mașini și aparate mecanice (SA84), 16,1 % din exporturile UE, în scădere cu 24,6 % față de 2012, în principal datorită scăderii cererii de investiții;

·Produse farmaceutice (SA30), 13 % din exporturi, în creștere cu 12,5 %;

·Vehicule și componente (SA87), 8,5 % din exporturile UE, în creștere cu 2,1 %;

·Instrumente medicale (și de altă natură) (SA90), precum și materiale plastice și articole din material plastic (SA39), în creștere cu 11 % fiecare;

·Totalul exporturilor UE de produse agricole (SA01 - 24) a crescut cu 82 % din 2012, o tendință manifestată în mai multe categorii de produse și atribuită în mare măsură progreselor realizate cu implementarea capitolului privind măsurile sanitare și fitosanitare.

În ceea ce privește importurile UE din Columbia, iată categoriile principale:

·Minerale (SA27), 51,3 % din importurile UE, față de 68,5 % în 2012;

·Fructe (SA08), 18 % aproape dublu față de 9,6 % în 2012 (pe lângă banane, și alte fructe tropicale au înregistrat o creștere importantă);

·Cafea (SA09), în creștere cu 44,9 %, reprezentând acum 10,9 % din importurile UE;

·Importurile totale ale UE de produse agricole (SA01-24) au crescut cu 32,9 % din 2012.

Peru

UE este al treilea partener comercial al Republicii Peru, după China și SUA. În 2016, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o ușoară scădere, în special ca urmare a reducerii cererii externe și a scăderii prețurilor la materiile prime la nivel mondial. Schimburile comerciale totale ale Republicii Peru cu restul lumii au scăzut cu 18 % între 2012 și 2016, față de 11 % cu UE.

Schimburile comerciale bilaterale s-au situat la 8,7 miliarde EUR în 2016, ceea ce reprezintă o scădere cu 11 % în comparație cu 2012, UE reducându-și deficitul comercial față de 2012.

Importurile UE din Peru au scăzut cu 4 % începând cu 2012, în comparație cu o scădere de 14 % a exporturilor totale din Peru.

Exporturile UE către Peru au crescut cu 4 % în decursul aceleiași perioade, spre deosebire de o scădere cu 22 % a importurilor totale din Peru.

Tabelul 2: Schimburile comerciale bilaterale cu mărfuri dintre UE și Peru în perioada 2012-2016 (în milioane de euro)

Sursă: Eurostat

Efecte sectoriale

În ceea ce privește exporturile UE către Peru, iată cele mai importante categorii din 2016:

·Mașini și aparate mecanice (SA84), 27 % din exporturi, față de 34 % în 2012;

·Aparate electrice (SA85), 9 % din exporturi, o scădere de 15 % începând cu 2012;

·Autovehicule (SA87), 8 % din exporturi, în creștere cu 17 % în cazul autoturismelor și cu 9 % în cazul camioanelor;

·Produse farmaceutice (SA30), 5 % din exporturile UE (o creștere de 76 % față de 2012);

·Produse agricole (SA01-24), în creștere cu 73 % din 2012,    în special băuturi spirtoase (cu 60%), preparate alimentare pentru copii mici (cu 277%) și preparate din legume (cu 156%).

În ceea ce privește importurile UE din Peru, iată principalele categorii:

·Minereuri, zgură și cenuși (SA26), 24 % din totalul importurilor UE, dar în scădere cu 40 % începând din 2012;

·Combustibili și uleiuri minerale (SA27), 7 % din importurile în UE, în scădere cu 48 % începând din 2012;

·Fructe (SA08), în prezent 18 % din importurile UE, în creștere cu 120 % (principalele produse fiind, pe lângă banane, avocado, struguri de masă, mango și afine);

·Cafea (SA09), în prezent a treia cea mai mare categorie de import în UE, cu 7 % din importuri, deși în scădere cu 32 % începând din 2012, în principal din cauza organismelor dăunătoare;

·Pește și moluște (SA03), 5 % din importuri cu o creștere de 30 %;

·Legume (SA07), 4 % din importuri (din care 77 % sparanghel), în creștere cu 22 %.

·Cacao, în creștere cu 226 % și reprezentând 5 % din importurile UE.

3.2    Comerțul cu servicii și investițiile

3.2.1.    Comerțul cu servicii

Tabelul 3: Comerțul bilateral cu servicii UE-Columbia 2010-2015 (în milioane EUR)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Importurile UE-28

987

1 355

1 447

1 434

1 615

1 496

Exporturile UE-28

1 953

2 636

2 857

2 576

2 485

2 866

Sold

967

1 281

1 410

1 141

870

1 370

Totalul schimburilor comerciale

2 940

3 992

4 304

4 010

4 100

4 362

Sursă: Eurostat

Pentru Columbia, comerțul bilateral cu servicii a rămas stabil în 2015, la 4,3 miliarde EUR. Potrivit statisticilor columbiene, cota UE din comerțul total cu servicii al Columbiei a reprezentat 16,2 % în 2016.

Tabelul 4: Comerțul bilateral cu servicii UE-Peru 2010-2015 (în milioane EUR)

 

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Importurile UE-28

898

849

855

831

879

803

Exporturile UE-28

1 067

1 094

1 503

1 704

1 472

1 667

Sold

169

245

648

873

593

864

Totalul schimburilor comerciale

1 964

1 943

2 358

2 535

2 351

2 469

Sursă: Eurostat

Pentru Peru, comerțul bilateral cu servicii a crescut cu 5 % în 2015, în comparație cu 2012. În timp ce exporturile UE au crescut cu 11 %, exporturile din Peru au scăzut cu 6 % în această perioadă. Pe baza statisticilor peruane, cota UE din totalul comerțului cu servicii al Republicii Peru a reprezentat aproape 30 % în 2015.

3.2.2.    Investițiile

Tabelul 5: Fluxurile și stocurile de investiții UE-Columbia în perioada 2013-2015 (milioane EUR)

 

Intrare

Ieșire

 

2013

2014

2015

2013

2014

2015

Stocuri

4 788

4 248

4 418

17 528

16 258

18 163

Fluxuri

1 365

-192

371

-278

183

1 458

Sursă: Eurostat

UE este cel mai mare investitor străin în Columbia. Stocurile de IDS ale UE în Columbia au crescut cu 4 % între 2013 și 2015, ajungând la o valoare totală de 18,2 miliarde EUR în 2015. Stocurile de ISD ale Columbiei în UE au scăzut cu 8 % începând cu 2013, ajungând la 4,4 miliarde EUR în 2015.

Tabelul 6: Fluxurile și stocurile de investiții UE-Peru în perioada 2013-2015
(milioane EUR)

 

Intrare

Ieșire

2013

2014

2015

2013

2014

2015

Stocuri

243

245

1 536

9 135

9 512

10 465

Fluxuri

129

264

672

4

618

1 473

Sursă: Eurostat

UE este cel mai mare investitor străin în Peru. Stocurile de ISD ale UE în Peru au crescut cu 15 % între 2013 și 2015, ajungând la o valoare totală de 10,4 de miliarde EUR în 2015. Stocurile de ISD ale Republicii Peru în UE s-au ridicat la 1,5 miliarde EUR în 2015, reprezentând o creștere de 533 % în comparație cu 2013.

3.3    Rata de utilizare preferențială

Utilizarea preferințelor tarifare poate fi estimată prin evaluarea fracțiunii fluxurilor comerciale desfășurate în cadrul acordului.

Statisticile UE indică faptul că peste 95 % din exporturile din Columbia și din Peru către UE sunt realizate în cadrul acordului.

Pe baza statisticilor din Columbia, rata de utilizare a preferințelor de către UE în Columbia s-a ridicat la 70,6 % în 2016 (comparativ cu 55,7 % în 2014, ceea ce indică faptul că exportatorii UE utilizează acordul într-un mod mai avantajos). Nu a fost posibil să se obțină statistici privind rata de utilizare a preferințelor de către UE în Peru.

3.4    Impactul asupra IMM-urilor

Conform datelor puse la dispoziție de autoritățile columbiene, 2 002 societăți au făcut exporturi în UE în 2016, comparativ cu 1 656 în 2012. În rândul celor care exportă cel puțin 10 000 USD în UE, 314 sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) 5 , iar 634 sunt microîntreprinderi 6 . IMM-urile sunt puternic reprezentate în exporturile de neminerale, care au înregistrat o creștere de 35 % comparativ cu anul 2012. Microîntreprinderile și-au crescut exporturile către UE cu 81 % față de 2012.

Potrivit Oficiului pentru promovarea exporturilor și turismului din Peru, de la intrarea în vigoare a acordului, 2 269 de societăți noi au făcut exporturi în UE, dintre care 857 provenind din sectorul agroindustrial și 458 din sectorul textil. Noile societăți exportatoare sunt mai ales IMM-uri (95,3 %) din domenii de export cu dezvoltare rapidă, cum ar fi fructele, legumele, preparatele alimentare și produsele pescărești.

4.Activitățile organismelor de punere în aplicare

A treia reuniune a Comitetului pentru comerț al Acordului comercial dintre UE și Columbia/Peru a avut loc la 9 decembrie 2016 la Bruxelles, în Belgia, după ce s-au întrunit toate cele opt subcomitete. Principalele concluzii ale acestor reuniuni sunt următoarele:

a) Subcomitetul pentru vamă, facilitarea comerțului și reguli de origine (28-29 noiembrie 2016 - prin videoconferință)

Părțile au adus în discuție dispoziția care definește transportul direct, în vederea unei posibile modificări care să permită fracționarea loturilor de produse aflate în tranzit printr-o țară terță. Nu s-a ajuns la un acord, iar subiectul urmează a fi analizat în continuare.

UE a adus în discuție o situație de supraevaluare vamală în Peru la importul de icre de păstrăv. Peru a explicat că această chestiune a fost analizată și că valoarea în vamă ar urma să se bazeze pe valoarea tranzacției, iar importatorii pot beneficia de dreptul la restituire din orice taxe plătite în plus.

Columbia și Peru au adus în discuție chestiunea dovezii de origine    și numărul de solicitări de verificare din partea Spaniei.

b) Subcomitetul pentru achiziții publice (2 decembrie 2016 — prin videoconferință)

Referitor la Peru, UE și-a exprimat îngrijorarea că specificațiile tehnice ar putea face referire la standarde într-un mod care să creeze o barieră în calea accesului operatorilor din UE pe piața achizițiilor publice.

În ceea ce privește Columbia, UE a abordat accesul pe piață la nivel local sau regional, în special pentru entitățile descentralizate (municipale) responsabile cu infrastructura. Părțile au convenit să continue discuțiile pentru a găsi o soluție.

c) Subcomitetul privind barierele tehnice în calea comerțului (5 decembrie 2016 - prin videoconferință cu Peru)

Referitor la Columbia, UE a adus în discuție implementarea subsistemului național de calitate, în special modificările introduse în practicile de reglementare, care afectează elaborarea reglementărilor tehnice. Părțile au discutat despre inițiativele de facilitare a comerțului legate de evaluarea conformității, pentru a îmbunătăți recunoașterea certificării efectuate pe teritoriul celorlalte părți. Columbia a prezentat o propunere pentru recunoașterea acestor certificate.

În ceea ce privește Peru, UE a evocat preocupările sale referitoare la recunoașterea statelor membre cu statutul de „monitorizare intensă a sănătății” pentru exporturile de produse farmaceutice și dispozitive medicale și a insistat ca toate statele membre să beneficieze de același tratament.

d) Subcomitetul pentru probleme sanitare și fitosanitare (6-7 decembrie 2016)

Părțile au recunoscut progresele înregistrate cu implementarea măsurilor SPS, în special în ceea ce privește stabilirea unor condiții de import armonizate și certificarea pentru produsele lactate și produsele din carne. Peru și Columbia au acceptat implementarea principiului regionalizării și eliminarea cerinței potrivit căreia „animalele trebuie să fie născute, crescute și sacrificate în același stat membru”. Peru și Columbia și-au exprimat interesul de a coopera cu Uniunea Europeană privind rezistența la antimicrobiene. În ceea ce privește bunăstarea animalelor, Columbia și Peru și-au confirmat interesul pentru colaborare și pentru schimbul de informații referitoare la măsurile luate în acest domeniu. Părțile au convenit asupra unui plan de lucru pentru a îmbunătăți condițiile comerciale.

e) Subcomitetului pentru agricultură (7 decembrie 2016)

Părțile au revizuit fluxurile comerciale și utilizarea contingentelor, mecanismul de stabilizare pentru banane și programul UE de sprijinire a sectorului produselor lactate din Columbia, precum și posibilitățile de aprofundare a cooperării în sectorul agricol.

Referitor la băuturile spirtoase care fac în prezent obiectul unui litigiu în fază de soluționare la OMC, Columbia a comunicat că a fost adoptată o nouă lege privind băuturile spirtoase. UE a exprimat o serie de preocupări legate de taxele discriminatorii din Peru între Pisco și băuturile spirtoase importate, precum și de legislația privind analiza metalelor grele, care exclude Pisco, dar se aplică mărfurilor similare importate.

f) Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă (7-8 decembrie 2016)

Părțile au organizat reuniuni ale instituțiilor responsabile de monitorizarea punerii în aplicare a dispozițiilor din acord privind comerțul și dezvoltarea durabilă (a se vedea partea 5 de mai jos).

g) Subcomitetul pentru proprietatea intelectuală (8 decembrie 2016)

Discuțiile cu privire la indicațiile geografice (IG) s-au axat pe problemele rămase legate de înregistrarea indicațiilor geografice, chestiuni legate de aplicarea legii și reflecții privind simplificarea procedurii de actualizare a listelor cu IG. Peru și Columbia și-au semnalat intenția de a adăuga noi indicații geografice pentru a fi protejate.

Cu privire la alte aspecte DPI, UE a adus în discuție chestiuni ce țin de brevetele din domeniul farmaceutic: referitor la Columbia, preocupările cu privire la rolul Ministerului Sănătății în examinarea brevetelor, iar referitor la Peru, aspecte legate de protecția datelor, astfel cum este prevăzută de legislație (cum ar fi datele aferente testelor clinice). UE a abordat chestiuni privind dreptul de autor și drepturile conexe: referitor la Columbia, aplicarea „dreptului de execuție publică” în transportul public, iar referitor la Peru, problemele legate de societățile de gestiune colectivă în ceea ce privește transparența, distribuția veniturilor și supraveghere.

UE a abordat chestiuni privind aplicarea legislației, bazate pe preocupările părților interesate. Peru a comunicat că există evoluții pozitive, cum ar fi accelerarea procedurilor și adoptarea de măsuri de precauție, precum și activitățile curente de consolidare a instanțelor de proprietate intelectuală. Columbia a făcut referire la noua sa strategie de implementare referitoare la domeniile prioritare, care a făcut obiectul analizei după primul an de implementare.

h) Subcomitetul privind accesul pe piață (8 decembrie 2016)

Părțile au făcut schimb de opinii asupra fluxurilor comerciale, inclusiv a utilizării preferințelor și a contingentelor tarifare.

În ceea ce privește accesul pe piață în Columbia, UE a evidențiat preocupări privind politica de dezmembrare a camioanelor. Columbia a făcut referire la un viitor regulament de punere în aplicare a Decretului nr. 1517 menit să îmbunătățească accesul pe piață până la eliminarea completă a politicii spre sfârșitul anului 2018. UE a abordat, de asemenea, aplicarea unui prag de 30 000 USD FOB, peste care se aplică o cotă de impozitare mai ridicată la vânzările de autoturisme, precum și obligația, aplicată în 11 departamente din Columbia, de aplicare a timbrelor fiscale la berile importate.

În ceea ce privește Peru, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aplicarea sistemului de rambursare a taxelor.

Comitetul pentru comerț (9 decembrie 2016)

Comitetul pentru comerț a analizat lucrările din cadrul subcomitetelor. UE a reiterat o parte dintre principalele sale preocupări, și anume: transportul direct și divizarea loturilor în Columbia și în Peru, accesul UE pe piața achizițiilor publice la nivel local sau regional în Columbia, perpetuarea discriminării băuturilor spirtoase importate în Peru, lipsa unor măsuri de asigurare a respectării IG în Peru (Porto și Feta) și obligația, aplicată în unele departamente din Columbia, de aplicare a timbrelor fiscale la berile importate. Peru și-a exprimat îngrijorarea cu privire la Regulamentul (UE) 2015/2283 privind alimentele noi.

UE a oferit informații actualizate cu privire la ratificarea acordului de către statele sale membre. Columbia și Peru au informat cum se derulează procesul de ratificare a Protocolului de aderare a Croației. Părțile au salutat procesul de ratificare a Protocolului de aderare a Ecuadorului și aplicarea acestuia cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2017.

5.Punerea în aplicare a dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă

5.1.Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă

Cea de a treia reuniune a subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă (denumit în continuare „subcomitetul”) a avut loc la Bruxelles pe 7 și 8 decembrie 2016. 

5.1.1.Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de muncă

UE a prezentat procesul de ratificare a convențiilor OIM de către statele sale membre, în special a Protocolului din 2014 privind munca forțată și a convențiilor OIM privind lucrătorii casnici și privind munca în domeniul pescuitului. UE a prezentat de asemenea platforma europeană privind munca nedeclarată ca fiind instrumentul de soluționare a problemei economiei informale și revizuirea continuă a legislației UE în domeniul sănătății și siguranței. UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aspectele legate de muncă ridicate de sistemul de supraveghere al OIM și a încurajat Columbia și Peru să remedieze deficiențele identificate și să îmbunătățească implementarea eficientă a standardelor internaționale de muncă.

Columbia a descris reformele menite să asigure libertatea de asociere pentru lucrători și progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea impunității și a violenței, precum și ratificarea Convenției OIM privind lucrătorii casnici. Columbia a mai prezentat activitatea de punere în aplicare a recomandărilor privind politica de ocupare a forței de muncă în contextul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Columbia a subliniat experiențele pozitive în ceea ce privește dialogul social și mecanismele de soluționare a conflictelor de muncă. Ea a pus accent pe provocările aduse de procesul de pace în ceea ce privește munca decentă și economia informală în zonele rurale. Columbia a oferit de asemenea o actualizare cu privire la măsurile care vizează consolidarea inspecției muncii și combaterea practicilor de muncă informale și de subcontractare.

Peru a prezentat prioritățile noului guvern: formalizarea; dialogul social; prevenirea și eradicarea muncii copiilor și a muncii forțate; inspecția muncii. Peru a menționat recenta ratificare a Convenției OIM privind protecția maternității și mecanismele care să implice partenerii sociali prin Consiliul Național al muncii și al promovării ocupării forței de muncă.

5.1.2.Punerea în aplicare a dispozițiilor legate de mediu

UE a subliniat evoluțiile în cadrul acordurilor multilaterale de mediu, precum și măsurile în vederea implementării angajamentelor asumate în Acordul de la Paris. În ceea ce privește Conferința părților la Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (CITES), UE a încurajat Columbia să-și implementeze angajamentele privind instituirea unor mecanisme de control robuste în comerțul cu piele de crocodil și de caiman, specii monitorizate în temeiul CITES. Columbia a indicat că va aduce UE informații suplimentare cu privire la măsurile adoptate pentru a rezolva această problemă. UE a prezentat Columbiei pachetul privind economia circulară și interesul său pentru reuniuni de afaceri pe acest subiect.

Peru și-a evidențiat axele strategice „Perú Limpio” și „Perú Natural”, precum și prioritățile noului guvern: utilizarea durabilă a diversității biologice, în special a pădurilor; adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor lor; gestionarea eficientă a deșeurilor solide; gestionarea integrată a zonei de coastă; prevenirea și controlul poluării și ecoeficiența. Peru a mai subliniat necesitatea unui cadru instituțional adecvat și de muncă trans-sectorial, la diferite niveluri de guvernare.

5.2.Consultarea internă și sesiuni ale subcomitetului cu societatea civilă

Consultarea internă

De la înființarea sa, mecanismul de consultare a societății civile din UE („grupul consultativ intern”) s-a reunit de cinci ori, cu prezența a trei membri ai Comitetului Economic și Social European și a secretariatului.

Reprezentanții societății civile din Columbia au organizat mai multe reuniuni la Delegația UE de la Bogota, inclusiv una cu președintele grupului consultativ intern al UE, pentru a discuta posibilitatea de a institui un subgrup sau subgrupuri ale mecanismelor sale de consultare, în vederea monitorizării acordului.

Sesiunea subcomitetului cu societatea civilă

La 8 decembrie 2016 a avut loc o sesiune deschisă a subcomitetului cu societatea civilă, la care au participat aproximativ 60 de reprezentanți. Sesiunea a fost transmisă în direct prin web-cast. Părțile au informat societatea civilă cu privire la discuțiile din cadrul subcomitetului printr-un raport scris și oral, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri și de o dezbatere. Reprezentanții societății civile din UE, Columbia și Peru au prezentat o declarație comună având ca subiecte ocuparea forței de muncă, mediul și aspectele legate de drepturile omului, accesul pe piețe pentru micii producători și IMM-uri și au făcut recomandări în ceea ce privește participarea societății civile.

5.3.Continuarea lucrărilor și alte activități

Toate părțile au convenit să intensifice contactele ca să dezvolte activități de implementare a dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Pe lângă mediu și ocuparea forței de muncă, părțile au discutat despre posibilele lucrări privind comportamentul responsabil în afaceri/responsabilitatea socială a întreprinderilor ca instrument orizontal.

La cererea Columbiei și a Republicii Peru, UE a organizat un seminar tehnic la 6 decembrie 2016 cu conexiune video la Bogota și Lima, ocazie cu care a prezentat și a discutat metodologiile utilizate în evaluările impactului din acordurile comerciale ale UE.

Columbia

În decembrie 2016, UE a participat la un seminar regional OCDE în Columbia privind lanțurile de aprovizionare responsabilă cu minereuri, punând accent pe viitorul său regulament privind minereurile din zone de conflict. Drept rezultat, delegația UE la Bogota a înființat un grup de coordonare cu alte ambasade privind mineritul ilegal, care să coordoneze pozițiile și să planifice acțiunile comune.

În februarie 2016, în timpul vizitei comisarului UE pentru agricultură, Phil Hogan, UE și Columbia au convenit să înceapă negocieri pentru un acord bilateral privind comerțul cu produse ecologice.

Au fost organizate mai multe evenimente pentru a mări gradul de vizibilitate în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și legătura acesteia cu procesul de pace, inclusiv prin vizite în zonele afectate de conflict. Cel mai recent eveniment a fost o conferință, în februarie 2017, privind modul în care Acordul comercial poate contribui la crearea de oportunități economice, în contextul procesului de pace. Pentru o mai bună înțelegere a situației forței de muncă din Columbia, delegația UE a organizat un atelier de 3 zile pentru a discuta implementarea standardelor de muncă.

Peru

Ca parte a proiectului „Promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor/Conduita responsabilă în afaceri în America Latină și în zona Caraibilor — faza pilot”, delegația UE în Peru a organizat seminarul „Către aderarea la OCDE: Promovarea comportamentului responsabil în afaceri în Peru”, care a avut loc la Lima, la 29 noiembrie 2016.

Delegația UE în Peru a participat la NEXOS + 1, un seminar privind modelele de afaceri durabile din punctul de vedere al mediului, care a avut loc la Lima, la 24 octombrie 2016.

6.Domeniile specifice care fac obiectul raportării sau monitorizării

6.1.Utilizarea contingentelor tarifare

Acordul prevede contingente tarifare (CT) care acordă tratament tarifar preferențial celeilalte părți până la pragul cantitativ al contingentului, peste care importurile sunt supuse tarifelor aplicabile națiunii celei mai favorizate.

Contingentele tarifare stabilite de UE

Tabelele 7 și 8 prezintă rata de utilizare a contingentelor tarifare stabilite de UE pentru Columbia și Peru. Sunt menționate doar contingentele tarifare utilizate.

Utilizarea de către Columbia a contingentelor tarifare pentru zahăr din trestie sau din sfeclă și pentru zaharoză pură din punct de vedere chimic a crescut de la 88,4 % la 96,2 %. Alte contingente tarifare se utilizează puțin sau nu se utilizează deloc.

Tabelul 7: Rata de utilizare a contingentelor tarifare UE de către Columbia

2013

2014

2015

2016

Zahăr din trestie de zahăr și zaharoză chimic pură

88,4 %

85,72 %

93,8 %

96,2 %

Alte produse zaharoase

1,37 %

1,32 %

1,23 %

1,5 %

Sursă: TAXUD, Baza de date de supraveghere



Contingentele tarifare pentru zahăr din trestie de zahăr au fost utilizate aproape în totalitate de către Peru de la intrarea în vigoare a acordului. Contingentul tarifar pentru porumb are, de asemenea, o rată ridicată de utilizare. Peru începe să utilizeze contingentul tarifar pentru usturoi. Alte contingente tarifare au rate de utilizare foarte scăzute.

Tabelul 8: Rata de utilizare a contingentelor tarifare UE de către Peru

2013

2014

2015

2016

Zahăr din trestie de zahăr

100 %

100 %

3,5 %

99,8 %

Porumb dulce

21 %

76 %

83,2 %

87,3 %

Usturoi

0 %

0 %

2,4 %

53,8 %

Rom

0 %

0 %

0 %

7 %

Porumb

0,7 %

2,9 %

1,8 %

6,1 %

Produse zaharoase

0,02 %

0,01 %

0,16 %

0,1 %

Sursă: TAXUD, Baza de date de supraveghere

Contingentele tarifare stabilite de Columbia

UE utilizează pe deplin contingentele tarifare stabilite pentru ciuperci, produse lactate precum iaurtul, laptele și smântâna sub formă de praf, zer și preparate pentru alimentația copiilor, porumb dulce și, într-o mai mică măsură, contingentul tarifar pentru înghețată, dar din ce în ce mai puțin contingentele sale tarifare pentru brânză (medie de 8 %) și pentru produse zaharoase (medie de 3 %).

Tabelul 9: Rata utilizării contingentelor tarifare columbiene de către UE

2013

2014

2015

2016

Ciuperci

1,6 %

5 %

100 %

100 %

Lapte și smântână din lapte sub formă de praf

0 %

34,9 %

100 %

100 %

Zer

57,6 %

50 %

92,9 %

Contingent tarifar închis

Preparate pentru alimentația copiilor

40,4 %

67,5 %

99,1 %

100 %

Iaurt

0 %

0,5 %

0,8 %

100 %

Porumb dulce

0,42 %

54,2 %

100 %

100 %

Înghețată

5,26 %

13,4 %

7,4 %

25,9 %

Brânzeturi

9 %

8 %

8,2 %

7,9 %

Produse zaharoase

1,8 %

3,4 %

3,1 %

3,8 %

Sursă: DIAN (Dirección de Impuestos y Aduanas Nacionales)

Contingentele tarifare stabilite de Peru

UE utilizează pe deplin contingentul tarifar pentru unt și lapte praf, și aproape în totalitate pentru înghețată. Alte contingente tarifare sunt foarte puțin utilizate.

Tabelul 10: Rata utilizării contingentelor tarifare peruane de către UE

2013

2014

2015

2016

Unt

0 %

0 %

96,0 %

100 %

Brânzeturi

0 %

0 %

0 %

4,3 %

Înghețată

58,6 %

89,6 %

98,5 %

95,6 %

Lapte praf

0 %

4,1 %

99,7 %

100 %

Lapte pentru sugari

0 %

0 %

0 %

29,9 %

Gumă de mestecat

0,3 %

0 %

0,1 %

2,2 %

Zahăr

0 %

0 %

0 %

0,8 %

Rom

3,5 %

0,0 %

3,5 %

5,8 %

Sursă: SUNAT (Superintendencia Nacional de Aduanas y de Administración Tributaria)

6.2.Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane

Regulamentul (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte 7 (denumit în continuare „regulamentul”) prevede posibilitatea inițierii unei anchete de salvgardare sau a introducerii unor măsuri de supraveghere prealabilă. În conformitate cu articolele 3 și 13 din regulament, Comisia monitorizează evoluția importurilor de banane proaspete (HS 08039010) din Columbia și Peru.

În 2015, importurile de banane proaspete din Peru au crescut cu aproape 5 % în volum față de anul 2014. Această tendință a continuat și în 2016, cu o creștere de aproape 10 % față de 2015. În 2015 și 2016, valoarea importurilor UE provenind din Peru a atins, în octombrie, volumul de declanșare stabilit prin acord (86 250 de tone în 2015 și 90 000 de tone în 2016). În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulament, Comisia a analizat impactul asupra pieței bananelor la nivelul UE, luând în considerare, printre altele, efectul asupra nivelului prețurilor, evoluțiile importurilor din alte surse, precum și stabilitatea de ansamblu a pieței Uniunii.

Comisia a ajuns la următoarele concluzii: (1) că având în vedere faptul că importurile în UE de banane proaspete din Peru au reprezentat numai 4 % din totalul importurilor din 2015 și puțin sub 2 % în 2016, (2) că importurile de banane proaspete din alte țări exportatoare tradiționale au rămas, în mare parte, sub pragurile definite în mecanisme de stabilizare comparabile, (3) că prețul mediu cu ridicata al bananelor nu a înregistrat modificări importante și (4) că nu au existat indicii cu privire la un efect negativ asupra stabilității pieței UE, asupra producătorilor UE sau asupra regiunilor ultraperiferice ale UE, suspendarea taxei vamale preferențiale pentru bananele originare din Peru nu este adecvată 8 .



Tabelul 11: Importurile în UE de banane din Peru în 2015 și 2016
(volumuri agregate în tone)

În 2015, importurile de banane proaspete din Columbia au crescut cu aproape 21 % în volum față de anul 2014. Cu toate acestea, în 2016, acestea au scăzut cu 4 % (de la 1 307 458 de tone în 2015 la 1 249 513 tone în 2016).

Columbia a rămas cu mult sub nivelul (la aproximativ 75 %) volumului de declanșare, astfel cum este stabilit prin acord, respectiv la 1 687 500 de tone în 2015 și 1 755 000 de tone în 2016.

Tabelul 12: Importurile în UE de banane din Columbia în 2015 și 2016
(volumuri agregate în tone)

7.Concluzii 

La patru ani de la intrarea sa în vigoare, acordul funcționează bine în general. Este clar că încetinirea activității economice în America Latină și scăderea prețurilor produselor de bază pe piața mondială au afectat fluxurile comerciale. Cu toate acestea, scăderea schimburilor comerciale bilaterale dintre UE și Columbia (23,5 %) și dintre UE și Peru (11 %) este mai mică decât reducerea generală a comerțului acestor țări cu restul lumii (aproximativ 36 % pentru Columbia și 18 % pentru Peru).

În timp ce cota produselor minerale din exporturile din Columbia și Peru către UE a scăzut și în prezent este în mod semnificativ mai mică decât către restul lumii, acordul a contribuit la diversificarea exporturilor ambelor țări. Acordul prevede oportunități pentru noi exporturi, în special la produsele agricole, care sunt în prezent un element esențial, atât în Columbia cât și în Peru, al structurii exporturilor către UE, reprezentând aproape 40 % și, respectiv, 51 % din valoarea exporturilor totale către UE. Această diversificare a dus, de asemenea, la o importantă creștere a numărului de noi exportatori către UE, în special întreprinderile mici și mijlocii, care sunt puternic reprezentate în categoriile în creștere rapidă a exporturilor de produse agricole.

Implementarea deplină a acordului are, în continuare, o importanță fundamentală pentru a aduce ambelor părți beneficiile preconizate. În timp ce implementarea merge bine în majoritatea domeniilor, anumite domenii necesită o atenție sporită, de exemplu punerea în aplicare de către Peru a obligațiilor în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare, pentru a permite exporturile de produse agricole din UE.

Impozitarea băuturilor spirtoase - o problemă persistentă în Columbia, pentru care UE a inițiat o acțiune de soluționare a unui litigiu la OMC (DS502) - a cunoscut îmbunătățiri importante prin adoptarea unei legi de reformă privind băuturile spirtoase. Legea nr. 1816, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, a reformat regimul băuturilor spirtoase prin eliminarea discriminării fiscale și prin disciplinarea monopolurilor exercitate de către departamentele columbiene asupra producției, introducerii pe piață și distribuției de băuturi spirtoase. Comisia monitorizează punerea în aplicare a acestor măsuri. În schimb, impozitarea discriminatorie a băuturilor spirtoase rămâne o problemă nerezolvată în Peru.

Discuțiile cu Columbia privind implementarea angajamentelor privind accesul pe piață pentru achiziții publice la nivel local sau regional în Columbia sunt de asemenea pozitive.

Ambele țări trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare a indicațiilor geografice ale UE în ambele țări.

Punerea în aplicare a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă a progresat și s-a înregistrat un dialog din ce în ce mai deschis cu ambele țări asupra forței de muncă. Cu toate acestea, persistă probleme legate atât de forța de muncă, cât și de aspecte de mediu, iar pentru a sprijini implementarea acestui capitol, sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv activități de cooperare.

În ceea ce privește mecanismul de stabilizare pentru banane, nu au existat indicii că stabilitatea pieței UE sau situația producătorilor din UE ar fi fost afectată de nivelul exporturilor columbiene și peruane. Monitorizarea strânsă și consolidată a importurilor de banane, precum și evaluarea situației pieței continuă.

Comisia continuă să urmărească punerea în aplicare a acordului cu Columbia și Peru și în prezent și cu Ecuador, astfel încât cetățenii, operatorii economici și alte părți interesate ale ambelor părți să poată beneficia pe deplin de oportunitățile create de acord. Comisia invită, de asemenea, statele membre ale UE și Parlamentul European să continue să contribuie în mod activ la acest proces.

(1)

JO L 354, 21.12.2012, p. 3.

(2)

  http://www.consilium.europa.eu/en/documents-publications/agreements-conventions/agreement/?aid=2011057  

(3)

  http://www.consilium.europa.eu/en/documents-publications/agreements-conventions/agreement/?aid=2016044

(4)

JO L 17, 19.1.2013, p. 1.

(5)

O IMM este o întreprindere care exportă între 500 000 USD și 5 milioane USD FOB, în total.

(6)

O microîntreprindere exportă mai puțin de 500 000 USD în total.

(7)

   JO L 17, 19.1.2013, p. 1.

(8)

     JO L 328, 12.12.2015, p. 116 și JO L 326, 1.12.2016, p.16.

Top