52009DC0209

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 29.4.2009

COM(2009) 209 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR

privind progresele înregistrate în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare

{SEC(2009) 589}

1. Introducere

Cercetarea ştiinţifică stimulează producţia şi exploatarea cunoştinţelor, generează idei şi soluţii care stimulează creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă şi contribuie la abordarea unor provocări pe termen lung, precum schimbările climatice şi îmbătrânirea populaţiei. Obiectivul global al celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare[1] (PC7) este să sprijine clădirea Spaţiului european de cercetare, piaţă internă europeană pentru cercetători, cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologie, care consolidează excelenţa ştiinţifică şi tehnologică printr-o mai mare concurenţă, printr-o mai bună coordonare a activităţilor de cercetare şi printr-o mai bună focalizare a programelor şi politicilor în direcţia problemelor majore ale societăţii. Prin priorităţile sale ştiinţifice şi tehnologice axate pe dezvoltare durabilă, PC7 joacă un rol esenţial în implementarea strategiei de la Lisabona, în susţinerea creşterii sustenabile a Europei într-o economie globalizată şi în transformarea acesteia într-o economie bazată pe cunoaştere, dinamică şi cu emisii reduse de carbon, răspunzând nevoilor societăţii.

Provocările pe termen lung cu care ne confruntam înainte de criză nu au dispărut, iar obiectivele strategiei de la Lisabona sunt acum mai actuale ca niciodată. Este momentul să suplimentăm, şi nu să reducem, cheltuielile destinate cercetării şi inovării, atât pentru a face faţă acestor provocări, câr şi pentru a pune bazele redresării.

Prezentul raport evaluează evoluţia implementării PC7 şi acţiunile care trebuie încă întreprinse pentru a îndeplini obiectivele iniţiale ale acestui program-cadru. Raportul satisface o obligaţie juridică a Deciziei privind PC7 a CE[2] şi oferă o bază pentru evaluarea intermediară a programului[3]. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte prezenta comunicare oferă mai multe detalii cu privire la subiectele tratate.

2. Demararea unui proiect ambiţios şi complex

PC7 este considerabil mai mare ca dimensiuni şi amploare decât precedentul program PC6, îmbinând continuitatea cu noutatea. Se menţin unele elemente verificate din PC6, precum bursele Marie-Curie, susţinerea infrastructurilor europene de cercetare şi a activităţilor EURATOM, precum şi finanţarea Centrului Comun de Cercetare (CCC), care are calitatea de a oferi sprijin ştiinţific şi tehnic solid şi independent pentru politicile UE. În acelaşi timp, PC7 introduce noutăţi şi inovaţii radicale atât la nivelul cuprinsului, cât şi al implementării, care necesită simplificare şi schimbări în planul gestionării.

Dovezile disponibile pentru 2007 şi 2008 indică faptul că PC7 a avut un start bun.

- Reacţia comunităţii ştiinţifice la cererile de proiecte demonstrează existenţa unei cereri de cercetare puternice la nivel comunitar. S-au primit aproape 36 000 de proiecte, iar pentru finanţare au fost selectate peste 5 500 de proiecte. Rata de participare globală este de 21,7%, luând în considerare procedurile de candidatură în două etape.

- Este recunoscută calitatea procesului de evaluare, 91% dintre evaluatori susţinând că aceasta a fost similară sau mai bună decât evaluările naţionale la care au participat.

Abordările noi din cadrul PC7 par să dea roade.

- Reuşita Consiliului European pentru Cercetare reiese din cele peste 11 000 de proiecte primite ca urmare a primei cereri. Mai mult de 500 de proiecte de cercetare de frontieră au demarat în institute de cercetare prestigioase din întreaga Europă în urma primelor cereri de propuneri din cadrul „Granturilor CEC pentru cercetători independenţi debutanţi” şi al „Granturilor CEC pentru cercetători confirmaţi”.

- Cinci parteneriate publice-private de scară largă – Iniţiative tehnologice comune (ITC) – au fost constituite ca entităţi juridice independente în temeiul articolului 171 din Tratatul CE: IMI (medicamente inovatoare); ARTEMIS (sisteme informatice integrate); Clean Sky; ENIAC (nanoelectronică) şi FCH (pile de combustie şi hidrogen). ITC ARTEMIS şi ENIAC au lansat proiecte în urma primelor lor cereri de proiecte, iar acum tocmai şi-au publicat cel de-al doilea rând de astfel de cereri. Celelalte ITC şi-au lansat primele cereri de proiecte, pentru care procedurile de evaluare şi selecţie sunt în curs de desfăşurare.

- Noua Facilitate de finanţare cu partajarea riscurilor (RSFF) a fost intens solicitată de la lansarea acesteia în iunie 2007, înregistrându-se 30 de operaţiuni aprobate în cadrul RSFF şi împrumuturi semnate în valoare de 2 miliarde EUR până la începutul anului 2009 .

- S-au înfiinţat două agenţii – Agenţia executivă pentru cercetare şi Agenţia executivă a Consiliului European pentru Cercetare – pentru a asigura o gestionare eficientă a bugetului tot mai mare al PC7, fără o creştere directă a numărului de angajaţi din Comisie.

- S -au înregistrat progrese în legătură cu simplificarea participării la PC7. Un nou fond de garantare a făcut inutile cel mai multe din verificările ex-ante de viabilitate financiară; un ghişeu unic permite depunerea, o singură dată, a documentelor juridice şi a certificatelor de audit, iar verificările ex-ante privind capacitatea financiară au fost reduse de zece ori în comparaţie cu PC6 .

Unele probleme necesită mai multă atenţie şi reflecţie:

- Partea globală ajustată a participării IMM-urilor în proiectele reţinute în cadrul programelor specifice „Cooperare” şi „Capacităţi” este de aproximativ 11% în termeni de contribuţie solicitată de CE.

- Cotele de participare la PC7 pentru majoritatea noilor statele membre se situează sub medie, dar se compensează prin contribuţii financiare mai mari: participanţii din UE12 au obţinut aproape 5% din totalul contribuţiilor solicitate din PC7, în comparaţie cu partea destinată UE12 din totalul cheltuielilor interne pentru C&D din UE27, care este de 2,8%.

3. Progrese înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor PC7

3.1 Realizarea Spaţiului european de cercetare

În decembrie 2008, Statele membre au adoptat o viziune comună a Spaţiului european de cercetare (SEC) în 2020[4]. Prin „procesul de la Ljubljana” ele s-au angajat la un proces de colaborare pentru a realiza această viziune, în parteneriat reciproc şi cu Comisia. Viziunea asupra SEC oferă condiţiile şi stimulentele necesare pentru cercetarea de mare impact şi pentru investiţii în domeniul C&D, adăugând valoare europeană prin încurajarea concurenţei sănătoase pentru excelenţă, în special în rândul cercetătorilor; aceştia din urmă, precum şi cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologia ar putea circula liber („cea de-a cincea libertate”), coordonarea dintre finanţatorii cercetării şi cooperarea dintre întreprinderi şi universităţi fiind, de asemenea, susţinute.

PC7 funcţionează ca un catalizator al eforturilor îndreptate către realizarea SEC prin intermediul a patru programe specifice, fiecare dintre ele având o misiune specifică:

Programul COOPERARE: Dobândirea de către UE a rolului de lider în domenii ştiinţifice şi tehnice principale prin susţinerea colaborării în C&D şi a inovării deschise

Instrumentele de cercetare colaborativă ale programului Cooperare permit întreprinderilor şi universităţilor să colaboreze într-un mediu de „inovare deschisă”, contribuind la circulaţia liberă a cunoştinţelor şi tehnologiilor. Valoarea adăugată europeană şi efectele de structurare în privinţa SEC reprezintă criterii decisive la alegerea subiectelor prioritare, independent de dimensiunea şi amploarea instrumentului. Deşi proiectele C&D de scară mai mică pot fi utile unor anumite echipe de cercetare sau unor nevoi politice specifice, PC7 a recunoscut necesitatea unei abordări mai strategice pentru dobândirea calităţii de lider în ştiinţă şi tehnologie şi pentru structurarea SEC, trecând la programe şi la iniţiative strategice mai extinse, de mai mare amploare şi cu o masă critică mai importantă: iniţiativele tehnologice comune (ITC) şi parteneriatele publice-private, aşa-numitele iniţiative în baza articolului 169, prin care UE participă la programele C&D întreprinse în comun de statele membre.

ITC reprezintă o abordare inovatoare a parteneriatelor publice-private, însă constituirea lor ca „organisme comunitare” a fost îndelungă şi dificilă. Este prea devreme să se estimeze dacă ITC vor avea impactul scontat în ceea ce priveşte promovarea UE ca lider în tehnologie în domenii cheie, dar acestea par promiţătoare pentru mobilizarea investiţiilor UE în cercetare, într-un cadru mai simplificat, în viitor. În cadrul PC7 s-au lansat trei noi iniţiative în baza articolului 169: Asistenţa pentru autonomie la domiciliu (AAD), EUROSTARS[5] şi Programul european de cercetare metrologică (EMRP). Ţinând seama de experienţa şi de lecţiile învăţate cu ocazia primei iniţiative în baza articolului 169 din PC6, şi anume Parteneriatul dintre ţările europene şi cele în curs de dezvoltare privind studiile clinice (EDCTP), şi continuând acţiunile SEC-NET, astfel de proiecte comune între programe naţionale îşi dovedesc eficacitatea, având în vedere şi posibile iniţiative viitoare de implementare în comun a unor programe.

Programul IDEI: Stimularea creativităţii şi excelenţei cercetării europene

Consiliul European pentru Cercetare a devenit o componentă de mare vizibilitate şi influenţă a Spaţiului european de cercetare. Cu un buget de aproximativ 7,5 miliarde EUR pentru o perioadă de 7 ani, acesta oferă un sprijin stabil pentru cercetarea de frontieră în Europa, cu o masă critică ce se poate atinge doar la nivelul UE. Recunoscând beneficiile aduse de concurenţa la nivel european, unele state membre au hotărât deja să acorde granturi naţionale candidaţilor neselectaţi, dar cu rezultate bune în procesul de evaluare a granturilor SEC.

În centrul acestui proiect s-a aflat înfiinţarea Consiliului ştiinţific independent, alcătuit din oameni de ştiinţă eminenţi. Acesta a elaborat în mod autonom strategia ştiinţifică pentru cercetarea de frontieră în Europa şi a stabilit în parteneriat cu Comisia structurile şi mecanismele de implementare a schemelor de granturi propuse de cercetători în toate domeniile de cercetare, pe baza criteriului unic al excelenţei.

În ciuda faptului că au fost depăşite dificultăţile inerente lansării unei operaţiuni instituţionale de o asemenea amploare, nu este momentul să se slăbească eforturile. În 2009 trebuie să se finalizeze tranziţia structurii de implementare către Agenţia executivă a Consiliului European pentru Cercetare. Un studiu independent al CEC ar trebui să analizeze în mod obiectiv amploarea acestei reuşite timpurii remarcate şi să înlesnească identificarea unor ameliorări ulterioare. Acesta ar trebui să contribuie la reuşita durabilă a CEC în calitate de componentă esenţială a unui real Spaţiu european de cercetare.

Programul OAMENI: Consolidarea potenţialului uman al cercetării europene prin „circulaţia creierelor”

Numărul de candidaturi primite ca urmare a primelor cereri de proiecte demonstrează că bursele Marie Curie oferite prin programul OAMENI rămân tot atât de atrăgătoare, echilibrând „circulaţia creierelor” atât la nivel european, cât şi global, şi creând o forţă de muncă europeană mobilă şi de înaltă calitate în domeniul C&D. Cu toate acestea, utilizarea burselor de tip „întreprinderi-universităţi” ar putea fi ameliorată prin posibilităţi mai bune de comunicare către întreprinderi şi IMM-uri.

Programul CAPACITĂŢI: Consolidarea capacităţii de cercetare şi inovare în Europa

Există o cerere foarte puternică pentru toate acţiunile din cadrul programului Capacităţi, în special pentru cele care susţin cercetarea pentru IMM-uri şi asociaţii de IMM-uri.

Factorii care îngrădesc realizarea celor 44 de proiecte de infrastructură prioritare de interes strategic european identificate de Forumul Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) sunt lipsa de resurse comunitare şi naţionale şi integrarea insuficientă cu alte instrumente financiare (BEI, Fonduri structurale). Adoptarea unui nou cadru juridic pentru Infrastructurile europene de cercetare ar trebui să constituie un nou impuls şi să ofere siguranţă pentru planificarea financiară. Cea mai avansată reţea internaţională din lume, GEANT, a implementat o tehnologie inovatoare de reţea hibrid şi o gamă de servicii axate pe consumator, permiţând o colaborare la nivel mondial în domeniul cercetării. Împreună cu GEANT, infrastructura electronică EGEE (Enabling Grids for E-Service) dă posibilitatea oamenilor de ştiinţă să acceseze resurse informatice peste tot în lume.

Activităţile „Potenţial de cercetare” şi „Regiunile cunoaşterii” contribuie la clădirea capacităţii ştiinţifice între regiuni, în special în regiunile de convergenţă, dar se pare că nu dispun de bugetul necesar pentru a produce efecte considerabile, în special în noile state membre. O utilizare mai bună şi precisă a Fondurilor structurale, care au rezervat pentru cercetare şi inovare, în perioada 2007-2013, un buget de aproximativ aceeaşi amploare ca PC7, în sinergie cu obiectivele şi instrumentele PC7, ar putea reprezenta o metodă mai eficientă pentru ridicarea nivelului excelenţei ştiinţifice şi tehnologice în întreaga UE.

S-au întărit eforturile de construire a parteneriatului de nivel european între cercetare şi societate. O nouă schemă de finanţare permite organizaţiilor societăţii civile să participe la PC7, iar platformele societale elaborează agende de cercetare, de exemplu cu privire la probleme precum mediile urbane care favorizează coeziunea socială.

În contextul SEC, PC 7 contribuie la dezvoltarea unor politici de cercetare mai coerente şi mai coordonate în Europa cu ajutorul metodei deschise de coordonare şi la dezvoltarea parteneriatelor din cadrul SEC conform procesului de Ljubjana.

3.2 Contribuţia la dezvoltarea durabilă

Unul din obiectivele cheie ale PC7 este să contribuie la dezvoltarea durabilă, răspunzând nevoilor întreprinderilor şi societăţii şi, împreună cu alte politici şi instrumente, să instituie o economie bazată pe cunoaştere şi cu emisii reduse de carbon.

Răspunzând provocărilor interdisciplinare, nevoilor societale şi priorităţilor politice ...

Obiectivele fundamentale ale PC7 vizează să abordeze provocările societale şi să răspundă la priorităţile strategice ale Comunităţii. În primii doi ani ai PC7, acest lucru s-a concretizat prin alocarea a 44% din bugetul programului de cooperare cercetării interdisciplinare care susţine strategia reînnoită de dezvoltare durabilă , cu precădere prin teme precum mediul, energia şi alimentaţia, agricultura şi biotehnologia şi incluzând ca elemente-cheie ITC „Clean Sky” şi „Pile de combustie şi hidrogen”.

PC7 joacă un rol important în abordarea provocărilor de mediu , în special în contextul pachetului „Acţiunea împotriva schimbărilor climatice şi energia regenerabilă”. Acesta include probleme precum biodiversitatea, prevenirea calamităţilor şi observarea pământului.

Răspunzând provocărilor ridicate de sănătate şi de schimbările demografice , PC7 a susţinut dezvoltarea unor noi instrumente şi servicii pentru a gestiona cunoştinţele medicale şi pentru a oferi noi metode de asistenţă medicală, în special prin Programul de sănătate (şi mai ales ITC Medicamente inovatoare), prin programul TIC pentru sănătate, prin iniţiativa pieţelor pilot e-Health, prin programul Asistenţa pentru autonomie la domiciliu şi prin TIC pentru a îmbătrâni frumos.

PC7 şi-a intensificat eforturile în mod semnificativ pentru a aborda provocările legate de securitate , de exemplu finanţând iniţiative în domeniul bioterorismului, atât pentru a produce tehnologiile necesare în cazul incidentelor, cât şi pentru a înţelege dimensiunea psihologică şi gradul de pregătire, elemente importante în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză şi a perioadelor ulterioare crizei.

PC7 răspunde unor provocări interdisciplinare şi multidisciplinare conectând domenii precum mediul, energia, transporturile şi biotehnologia – de exemplu în lansarea unei cereri de proiecte trans-tematice privind biorafinăriile [6]- şi asistând la constituirea şi demararea implementării Strategiei europene de cercetare marină şi maritimă. Cercetarea pur tehnologică este completată de eforturile de a înţelege mai bine factorii de bază care modelează dezvoltarea societală şi economică în Europa. Susţinerea oferită ştiinţelor socio-economice şi ştiinţelor umane aduce unele dovezi în sprijinul elaborării unor noi opţiuni politice (ca, de exemplu, în cazul recentei crize financiare).

Unirea forţelor, punerea în comun a resurselor şi elaborarea unor strategii comune prin intermediul „ programării comune ” sunt elemente considerate a constitui calea de urmat pentru o mai mare eficienţă în confruntarea cu provocările majore ale societăţii. Planul strategic privind tehnologiile energetice (SET) poate servi drept model prin producerea de procese şi instrumente pentru implicarea eficientă a guvernelor, întreprinderilor şi a comunităţii de cercetare, printr-un Grup de coordonare al statelor membre, prin Iniţiativele industriale europene şi, respectiv, prin înfiinţarea Alianţei europene pentru cercetare în domeniul energetic, toate pe baza unei agende strategice europene coerente.

… abordând totodată necesităţile economiei reale...

PC 7 a reînnoit angajamentul de a răspunde necesităţilor întreprinderilor, în special prin cooperarea cu Platformele tehnologice europene (PTE). Cele 36 PTE existente asistă la coordonarea şi concentrarea eforturilor din domeniul C&D, cu precădere în zonele tematice cu participare masivă din partea întreprinderilor, precum TIC, nanotehnologii, energie, transporturi şi spaţiu. Prin cooperarea cu statele membre şi prin intermediul platformelor tehnologice naţionale, PTE produc un efect de structurare care depăşeşte limitele programului cadru[7]. În anumite cazuri, acestea au determinat crearea unor ITC.

Evoluţia către obiectivul de 15% pentru participarea IMM-urilor a fost sub aşteptări. Ţinând seama că unele scheme de sprijin concepute special pentru IMM-uri, precum nou lansata iniţiativă EUROSTARS care se adresează IMM-urilor cu o activitate intensă în domeniul cercetării, pot deveni mai atrăgătoare, ar trebui să se analizeze şi să se reflecteze mai mult pe tema utilităţii obiectivelor instrumentelor actuale pentru IMM-uri.

Noua Facilitate de finanţare cu partajarea riscurilor (RSFF), finanţată în comun de PC7 şi de Banca Europeană de Investiţii şi oferind împrumuturi pentru investiţii cu risc ridicat în domeniul C&D, a făcut obiectul unei cereri puternice din partea întreprinderilor, şi mai ales a celor mijlocii. În prezent se efectuează operaţiuni de împrumut pentru societăţi din domeniul energiei, TIC, al ştiinţelor vieţii şi al automobilelor, operaţiuni care urmează a fi extinse în 2009.

…. şi exploatând la maximum potenţialul UE în domeniul C&D prin optimizarea coerenţei şi sinergiei dintre politici şi instrumente

În confruntarea cu diverse priorităţi, este mai important ca niciodată să se sublinieze valoarea cercetării comunitare în contextul îndeplinirii obiectivelor UE de creştere durabilă şi de ocupare a forţei de muncă. Cu toate acestea, exploatarea întregului potenţial de cercetare al UE poate fi realizată printr-o mai bună coerenţă şi coordonare între politici şi instrumente cu referire la cercetare, inovare şi educaţie, la nivel naţional şi la nivelul UE, şi în special între instrumentele de finanţare comunitare, inclusiv Programul pentru competitivitate şi inovare (PCI), programele pentru educaţie şi învăţare de-a lungul vieţii şi Fondurile structurale. Această coordonare ar trebui să intervină atât în faza de concepere a proiectului, cât şi în cea de implementare a acestuia.

Europa este încă în urmă în ceea ce priveşte transformarea cunoştinţelor şi a rezultatelor cercetării în produse şi servicii inovatoare. Trebuie eliminate barierele din calea liberei circulaţii a cunoştinţelor şi tehnologiilor, şi a produselor în care sunt încorporate, iar măsurile axate pe cerere, precum standardizarea, achiziţiile publice şi reglementarea pot contribui la apariţia unor pieţe pentru produse inovatoare, care răspund necesităţilor societăţii („pieţe-pilot”)[8].

O provocare continuă, în special în contextul crizei actuale, este punerea în echilibru a necesităţii de acţiuni pe termen scurt care impulsionează cererea şi a instrumentelor „inteligente” pentru C&D, care susţin Europa în direcţia realizării unei economii pe bază de cunoaştere şi cu emisii scăzute de carbon. Acest lucru este reliefat în contextul Planului european de redresare economică[9]: prin investiţii în eficienţa energetică pentru a crea locuri de muncă şi pentru a economisi energie, prin investiţii în tehnologii curate pentru a susţine sectoare precum cel al construcţiilor şi cel al automobilelor pe viitoarele pieţe de produse cu emisii scăzute de carbon şi prin investiţii în infrastructură şi interconectare pentru a promova eficienţa şi inovaţia.

3.3 Deschiderea către lume a cercetării din UE

Provocările globale majore precum schimbările climatice, sărăcia, bolile infecţioase, ameninţările legate de aprovizionare cu energie, hrană şi apă şi securitatea cetăţeanului subliniază necesitatea unei cooperări internaţionale eficiente în domeniul cercetării. PC7 vizează să susţină activităţile comune din cercetare în domenii de interes comun care sunt benefice atât pentru UE, cât şi pentru ţările terţe, printr-o varietate de noi scheme, cum ar fi acţiunile specifice de cooperare internaţională, cererile deschise de proiecte cu ţintă precisă, „proiectele de înfrăţire” sau cererile de proiecte coordonate la nivelul programului. Activităţile de cooperare internaţională sunt astfel mai bine integrate în ansamblul programului şi nu mai sunt tratate drept activităţi separate.

Cadrul strategic european pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică internaţională, recent elaborat, subliniază necesitatea unui parteneriat mai strâns între statele membre şi Comunitate pentru a putea contribui efectiv la stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în lume. Cadrul facilitează deschiderea SEC către lume prin integrarea vecinilor Europei în SEC prin asocierea la PC7, stimulând cooperarea cu ţări terţe cheie prin obiective precise geografice şi tematice şi ameliorând condiţiile cadru pentru cooperarea ştiinţifică şi tehnică internaţională, cum ar fi pentru infrastructurile mondiale de cercetare, pentru mobilitatea cercetătorilor, pentru a se permite accesul reciproc la programe de cercetare şi pentru drepturile de proprietate intelectuală.

Ştiinţa şi tehnologiile oferă numeroase soluţii pentru reducerea sărăciei şi pentru dezvoltare socio-economică în Africa. Parteneriatul Africa-UE privind ştiinţa, societatea informaţională şi spaţiul[10] oferă baza pentru combinarea fondurilor pentru dezvoltare şi cercetare din surse europene şi naţionale pentru proiecte care răspund nevoilor identificate de Uniunea Africană şi de statele membre ale acesteia.

Reactorul experimental termonuclear internaţional (ITER) reprezintă o etapă majoră în efortul de a demonstra viabilitatea furnizării de energie curată şi îndestulătoare prin tehnologia fuziunii nucleare. Fiind un proiect mondial unic şi cu adevărat colaborativ, el reprezintă un test important şi incitant de concepere, gestionare şi finanţare a unei infrastructuri ştiinţifice internaţionale de scară largă.

3.4 Ameliorarea gestionării, controlul şi simplificarea

Obiectivul fundamental de gestionare al PC7 este creşterea la maximum a impactului pentru cercetare al fiecărui euro investit (performanţă), oferind asigurări că finanţarea cercetării respectă normele (legalitate şi regularitate) şi garantând că impactul financiar al erorilor este redus la minimum (corecţie). Deşi nu se exclud reciproc, aceste obiective fac obiectul unor compromisuri, iar realizarea unui echilibru corect între acestea şi la nivelul resurselor limitate alocate fiecăruia dintre ele constituie un aspect crucial pentru reuşita programului.

Performanţa programului este garantată prin cereri de proiecte extrem de competitive şi prin evaluarea ştiinţifică independentă a acestora. Procesele, procedurile şi instrumentele de gestionare trebuie să fie simple şi eficiente pentru a asigura realizarea în mod responsabil a unor investiţii de fonduri comunitare şi pentru a evita sarcina administrativă. Pe lângă realizările înfăţişate la secţiunea 2, progresul în direcţia simplificării este evident.

- Rambursarea costurilor este simplificată prin introducerea treptată a ratelor fixe şi a sumelor forfetare, menţinându-se raportarea costului real acolo unde beneficiarii consideră că este mai simplu.

- Se introduc progresiv metode pentru costurile medii cu personalul. Acesta reprezintă un pas important deoarece costurile cu personalul rămân principala cauză a erorilor. Cu toate acestea, utilizarea lor va fi posibilă doar pentru un număr limitat de beneficiari într-o primă fază pilot.

- Documentaţia a fost raţionalizată şi armonizată pentru întregul program, iar noile instrumente electronice facilitează negocierea de contracte.

- Frecvenţa raportării a fost redusă şi a fost lansat un sistem web de colectare a rapoartelor financiare.

- Sunt puse la dispoziţie îndrumări scrise clare pentru a ajuta beneficiarii să evite cele mai frecvente erori.

Însă simplificarea poate avea loc doar în cadrul unui anumit context juridic, în special Regulamentul financiar al Comunităţilor şi Normele de participare şi diseminare. Deoarece nu poate modifica singură aceste norme, Comisia face eforturi, după cum s-a subliniat mai sus, pe linia eliminării obstacolelor administrative, a raţionalizării procedurilor şi a furnizării unor îndrumări clare. Deşi aceste modificări treptate se îndreaptă în direcţia bună, apare tot mai clar faptul că o simplificare reală şi substanţială va impune modificarea normelor în sine[11], menţinând rata erorilor din tranzacţii la un nivel acceptabil. Aceasta va presupune:

- Acordul tuturor actorilor implicaţi privind echilibrul just dintre responsabilitate şi asumarea de riscuri. Comitetul consultativ european pentru cercetare a făcut un apel la Parlamentul European şi la Consiliu să permită, în contextul finanţării cercetării, o abordare bazată pe toleranţa faţă de risc şi pe încredere. În acest sens, Comisia a lansat propuneri de dezbatere interinstituţională în Comunicarea „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare”[12] şi are intenţia de a înainta o analiză a riscului admisibil de eroare, printre altele, pentru domeniul politicii de cercetare în 2010, dacă vor exista încurajări suficiente din partea autorităţii bugetare.

- O examinare aprofundată a normelor financiare comunitare legate de programele cadru, în viitor, de către autorităţile legislative. Aceasta ar putea netezi calea către o mai mare claritate şi mai puţine sarcini şi, de asemenea, ar permite exploatarea eficientă a noilor instrumente, care formează baza pentru o abordare mai strategică a gestionării programului de cercetare.

Pentru 2010 este planificată o comunicare a Comisiei, care ar reprezenta un prilej de reflecţie asupra acestor probleme.

Agenda cercetării în UE este tot mai mult îndreptată către obiective politice care se leagă de provocări mai ample, economice, societale şi de mediu. Prin urmare, trebuie avute în vedere alternative la gestionarea directă în scopul de a spori efectul de pârghie şi impactul de structurare al politicii de cercetare a UE şi finanţarea aferentă, în sprijinul obiectivelor politice globale ale UE. Cele două agenţii create pentru a implementa unele părţi din PC7 - Agenţia executivă pentru cercetare (REA) şi Agenţia executivă a Consiliului European pentru Cercetare – au permis gestionarea eficientă a bugetului sporit al PC7, fără o creştere directă a numărului de angajaţi din Comisie. Acestea îşi vor asuma pe deplin responsabilitatea pe parcursul anului 2009. Evaluările acestor agenţii vor contribui la continuarea optimizării funcţionării lor pentru a permite gestionarea unor bugete pentru cercetare mult mai mari, separând gestionarea de proiect şi gestionarea financiară de elaborarea de politici. De asemenea, poate fi nevoie să se pună mai mult accentul pe abordările care vizează mărirea efectului de structurare al sprijinului financiar, în parteneriat cu părţile interesate şi cu statele membre, ca în cazul iniţiativelor tehnologice comune şi a investiţiilor în baza articolului 169.

4. CONCLUZII

Cel de-al şaptelea Program-cadru se adaptează pentru a susţine UE în îndeplinirea obiectivelor sale de creare a unei societăţi bazate pe cunoaştere şi cu emisii scăzute de carbon. Acesta vizează mărirea efectului său catalizator asupra investiţiilor publice şi private în C&D şi diversificarea instrumentelor sale în scopul de a creşte la maximum valoarea adăugată europeană.

PC7 rămâne un instrument esenţial pentru promovarea excelenţei ştiinţifice şi dezvoltarea tehnologică, răspunzând priorităţilor politice ale UE şi necesităţilor întreprinderilor şi societăţii. Contextul economic actual nefavorabil îi accentuează mai mult importanţa. PC7 contribuie la eforturile susţinute din cercetare, atât în sectorul privat, cât şi în cel public, ca de exemplu în iniţiativele de parteneriate publice-private pentru automobile ecologice, clădiri cu eficienţă energetică şi fabrici ale viitorului, lansate ca parte din Planul european de redresare.

Pentru a primi sfaturi referitoare la ameliorarea şi poate la adaptarea PC 7, Comisia va consulta un grup de experţi independenţi, care vor întreprinde o evaluare intermediară a PC7 . Mandatul acestora ar trebui să fie adoptat în toamna anului 2009, iar evaluarea ar trebui să fie finalizată în toamna anului 2010.

Analiza şi problemele specifice prezentate în prezenta comunicare şi în documentele de însoţire ale acesteia oferă baza pentru evaluarea intermediară ce se va realiza în curând şi pentru continuarea discuţiilor politice în Consiliu, Parlament şi cu părţile interesate. Acestea ar trebui să abordeze următoarele întrebări fundamentale:

- Cum se poate ameliora impactul PC7 şi impactul viitoarelor PC referitoare la construirea Spaţiului european de cercetare?

- Sunt noile măsuri (CEC, ITC, articolul 169, RSFF) eficiente în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor vizate?

- Cum se pot intensifica impactul şi valoarea adăugată a cercetării colaborative, care acoperă mai multe discipline ştiinţifice, sectoare industriale şi domenii politice, pentru o înfruntare mai eficientă a unor mari provocări ale societăţii?

- Joacă PC7 un rol corespunzător în poziţionarea Europei pe harta mondială a ştiinţei şi tehnologiei?

- În ce măsură au fost eficiente măsurile de simplificare? Vor crea etapele ulterioare rezultatele dorite sau va trebui să examinăm posibilitatea de a propune noi abordări radicale?

Pe lângă faptul că vor fi relevante pentru o posibilă revizuire a PC7, constatările acestei evaluări intermediare vor avea şi o mare influenţă asupra noilor dezbaterilor cu privire la viitoarele cadre financiare ale Uniunii Europene, la strategia de la Lisabona după 2010 şi la următorul program cadru.

[1] În 2007 au fost lansate două programe intitulate cel de-al şaptelea Program-cadru, în temeiul Tratatelor CE şi Euratom (ambele denumite „PC7”). Pentru informaţii referitoare la obiectivele şi structura PC7, precum şi la implementarea realizată până în prezent, a se consulta, de exemplu, rapoartele anuale din 2007 şi 2008 la adresa http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=reports.

[2] Articolul 7 alineatul (2) din JO L 412, 30,12,2006, p.1.

[3] Prezentul raport beneficiază de avizul Comitetului consultativ european pentru cercetare (ERAB) din 19 februarie 2009, reprodus în anexa la documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[4] Viziunea 2020 asupra SEC adoptată de Consiliul pentru competitivitate la 2 decembrie 2008, a se vedea documentul 16767/08

[5] Propunerea BONUS va fi prezentată înainte de sfârşitul anului 2009.

[6] JO 2008/C 226/06.

[7] ftp://ftp.cordis.europa.eu/pub/technology-platforms/docs/evaluation-etps.pdf

[8] COM(2009) 116: O strategie europeană pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în domeniul tehnologiilor informaţiei şi ale comunicaţiilor este momentul să ridicăm ştacheta

[9] COM(2008) 800: Un plan european de redresare economică

[10] http://ec.europa.eu/development/icenter/repository/EAS2007_action_plan_science_en.pdf

[11] Raport privind evaluarea ex-post a PC6:http://ec.europa.eu/research/reports/2009/pdf/fp6_evaluation_final_report_en.pdf

[12] COM(2008)866.