EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 31999R1545
Commission Regulation (EC) No 1545/1999 of 14 July 1999 amending Regulation (EC) No 1091/94 laying down certain detailed rules for the implementation of Council Regulation (EEC) No 3528/86 on the protection of forests against atmospheric pollution
Regulamentul (CE) nr. 1545/1999 al Comisiei din 14 iulie 1999 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor împotriva poluării atmosferice
Regulamentul (CE) nr. 1545/1999 al Comisiei din 14 iulie 1999 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor împotriva poluării atmosferice
OJ L 180, 15.7.1999, p. 9–32
(ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Estonian: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Latvian: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Lithuanian: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Hungarian Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Maltese: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Polish: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Slovak: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Slovene: Chapter 03 Volume 026 P. 109 - 132
Special edition in Bulgarian: Chapter 03 Volume 028 P. 274 - 297
Special edition in Romanian: Chapter 03 Volume 028 P. 274 - 297
No longer in force, Date of end of validity: 02/12/2006; abrogare implicită prin 32006R1737
03/Volumul 28 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
274 |
31999R1545
L 180/9 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1545/1999 AL COMISIEI
din 14 iulie 1999
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1091/94 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului privind protecția pădurilor împotriva poluării atmosferice
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3528/86 al Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind protecția pădurilor Comunității împotriva poluării atmosferice (1), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 307/97 (2), în special articolul 3 alineatul (2),
(1) |
întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) liniuța a treia din Regulamentul (CEE) nr. 3528/86, scopul sistemului comunitar este de a ajuta statele membre să realizeze o supraveghere intensivă și continuă a ecosistemelor forestiere în parcele sub observație permanentă; |
(2) |
întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3582/86, statele membre trebuie să trimită Comisiei datele colectate de rețeaua de parcele sub observație permanentă pentru supraveghere intensivă și continuă; |
(3) |
întrucât rețeaua a fost constituită de către statele membre în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1091/94 al Comisiei (3), modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1390/97 (4); întrucât au fost stabilite în anexele III-X la Regulamentul (CE) nr. 1091/94 metodologia comună și formatul pentru transmiterea datelor privind inventarul continuu al stării coronamentului, inventarul stării solului și a frunzișului, măsurătorile de creștere și depunere, observațiile meteorologice și monitorizarea naturii solului; |
(4) |
întrucât rezultatele evaluării vegetației erbacee și arbustive sunt deja înregistrate și metodologia comună și formatul pentru transmiterea datelor se alătură Regulamentului (CE) nr. 1091/94; întrucât metodologia comună pentru măsurătorile meteorologice trebuie actualizată; |
(5) |
întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului forestier permanent, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1091/94 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolul 1 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Pe parcelele sub observație permanentă se va realiza o supraveghere intensivă și continuă a ecosistemelor forestiere. Această supraveghere include inventarierea continuă a stării coronamentului, inventarierea stării solului și a frunzișului și măsurători privind modificările de creștere, ratele de depunere, condițiile meteorologice, eșantionarea și analiza naturii solului și evaluarea vegetației erbacee și arbustivă, conform unor metode de eșantionare obiective și unor metode stabilite de analiză recunoscute.” |
2. |
Articolul 1 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „Detaliile tehnice pentru prevederile prezentului articol sunt stabilite în anexele de la III la XI.” |
3. |
La articolul 2 alineatul (1), după ultima liniuță se introduce următoarea liniuță:
|
4. |
Anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezentul regulament. |
5. |
Anexa II se înlocuiește cu anexa II la prezentul regulament. |
6. |
Anexa VIIa se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament. |
7. |
Anexa IX se înlocuiește cu anexa IV la prezentul regulament. |
8. |
Anexa V la prezentul regulament se adaugă ca anexa XI. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 iulie 1999.
Pentru Comisie
Franz FISCHLER
Membru al Comisiei
(1) JO L 326, 21.11.1986, p. 2.
(3) JO L 125, 18.5.1994, p. 1.
(4) JO L 190, 19.7.1997, p. 3.
ANEXA I
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1091/1994 se înlocuiește cu următoarea anexă:
ANEXA I
METODE COMUNE PENTRU CONSTITUIREA UNEI REȚELE DE PARCELE SUB OBSERVAȚIE PERMANENTĂ PENTRU MONITORIZARE INTENSIVĂ ȘI CONTINUĂ
[Articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3528/86 și modificările acestuia]
I. Remarci generale
Scopul sistemului menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul 3528/86 și al modificărilor sale este constituirea unei rețele de parcele sub observație permanentă în statele membre ale Comunității și colectarea de date prin supraveghere intensivă și permanentă.
Obiectivele sistemului sunt:
— |
să realizeze o monitorizare intensivă și continuă a ecosistemelor forestiere în ceea ce privește daunele cauzate de poluarea atmosferică și alți factori care influențează starea pădurii; |
— |
să îmbunătățească înțelegerea relației cauzale dintre modificările ecosistemului forestier și factorii care îl influențează, în special poluarea atmosferică, prin concentrarea diverselor măsurători și prin monitorizarea într-un singur loc a ecosistemelor forestiere și a componentelor acestora; |
— |
să obțină informații relevante privind evoluția unor ecosisteme forestiere comunitare. |
II. Constituirea rețelei de parcele sub observație permanentă
II.1. Selectarea parcelelor
Statele membre au selectat până la 30 iunie 1994 un număr suficient de mare de parcele sub observație permanentă pe teritoriile lor. De atunci, unele state membre și-au completat programul de monitorizare intensivă cu parcele suplimentare. Numărul maxim de astfel de parcele ar trebui să fie în principiu limitat pentru fiecare stat membru la maximum 15 parcele, dar li se permite statelor membre să selecteze un număr mai mare de parcele, cu condiția ca numărul acestora să nu depășească 20 % din numărul de parcele naționale din rețeaua comunitară de 16 × 16 km [Regulamentul (CEE) nr. 1696/87].
Statele membre sunt responsabile pentru selectarea parcelelor, cu toate că ar trebui respectate următoarele criterii:
— |
parcelele ar trebui astfel localizate încât să fie reprezentate speciile forestiere cele mai importante și condițiile de creștere cele mai răspândite din țara respectivă; |
— |
suprafața minimă a unei parcele este de 0,25 hectare, măsurată în plan orizontal; |
— |
pentru a minimiza efectele activităților din zonele înconjurătoare, parcela este înconjurată de o zonă tampon. Lățimea efectivă a zonei depinde de tipul și de vârsta pădurii. Dacă aria parcelei și a zonelor înconjurătoare este relativ uniformă din punctul de vedere al structurii pe înălțime și vârstă, lățimea zonei tampon poate fi limitată la 5 sau 10 m. Dacă aria de pădure în care este amplasată parcela este formată dintr-o populație mixtă, specii diferite sau cu o structură diferită de vârstă, zona tampon va fi lărgită până la de cinci ori înălțimea maximă potențială a pădurii din parcelă; |
— |
întrucât parcela va trebui să fie accesibilă pentru monitorizare pe termen lung, este necesar să fie marcate clar colțurile și/sau limitele acesteia și să se dea un număr permanent fiecărui arbore eșantion din parcelă; |
— |
parcelele ar trebui să fie ușor accesibile în orice moment și n-ar trebui să existe nici un fel de restricții privind accesul și eșantionarea; |
— |
n-ar trebui să existe diferențe în gestionarea parcelei, a zonei sale tampon și a pădurii înconjurătoare (de ex., operațiunile de gestionare ar trebui să fie comparabile), iar perturbațiile cauzate de monitorizare ar trebui limitate la minimum posibil; |
— |
poluarea directă din surse locale cunoscute trebuie evitată. Parcelele nu trebuie să fie amplasate în imediata vecinătate a fermelor, foarte aproape de șosele principale și în vecinătatea directă a industriilor poluante; |
— |
ar trebui să fie disponibili pentru eșantionare un număr suficient de arbori pe parcelă sau în apropierea acesteia; |
— |
parcelele și zona tampon ar trebui să fie cât mai uniforme posibil, de exemplu în ceea ce privește speciile sau amestecul de specii, vârsta, mărimea, solul și panta; |
— |
parcelele ar trebui să fie amplasate suficient de departe de liziera pădurii. |
Se recomandă selectarea parcelelor care au fost monitorizate în ultimii ani în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3528/86 sau în cadrul altor programe. Când trebuie selectate alte parcele se recomandă ca acestea să fie identice sau amplasate în apropierea parcelelor existente în rețeaua comunitară de 16 × 16 km și ca parcelele să fie amplasate astfel încât să poate fi folosite informații din alte surse (de ex., stații meteorologice).
II.2. Constituirea și descrierea parcelelor
Statele membre au prezentat Comisiei în 1994 datele generale și o descriere detaliată pentru fiecare parcelă.
Descrierea detaliată a parcelei include: amplasamentul exact al parcelei, o schiță de hartă care arată marcajul permanent al colțurilor și/sau limitelor parcelei, numărul de arbori de pe parcelă și orice alte elemente permanente relevante de pe parcelă sau din apropierea acesteia (de ex. drumuri de acces, râuri). Pe viitor, pe această hartă va fi marcat exact și amplasamentul zonelor de eșantionare (de ex., fosele pedologice).
II.3. Definirea unei sub-parcele
În principiu, toți arborii de pe întreaga parcelă trebuie incluși în eșantionul pentru evaluarea arborilor (de ex., inventarierea coronamentului, evaluarea creșterii). Când parcela conține mulți arbori (populație densă), se poate defini o sub-parcelă pentru astfel de studii. La constituirea parcelelor, mărimea sub-parcelei ar trebui să fie suficient de mare pentru a furniza estimări fiabile pentru aceste studii pentru minimum 20 de ani, de preferat pe întreaga durată de viață a populației. În această perioadă, în sub-parcelă ar trebui să fie disponibili minimum 20 de arbori.
II.4. Informații generale privind fiecare parcelă
La constituire și pe parcursul primelor studii trebuie colectate următoarele date cu privire la fiecare parcelă sub observație permanentă pentru monitorizare intensivă și continuă:
Constituire |
Primele studii |
||||||||||||||||
- Cod descriptiv |
|||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
- Date privind amplasamentul |
|||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
- Date privind populația |
|||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||
- Alte observații |
|||||||||||||||||
|
|
Dacă se constituie parcele suplimentare pentru completarea programului național de monitorizare intensivă, statele membre transmit Comisiei, pentru fiecare parcelă constituită, informațiile colectate la constituire într-un fișier de date (vezi anexa VIIa, formularul 1a) și rapoarte (vezi anexa VIIa, formularul 1b) până la sfârșitul anului în care a avut loc (re)constituirea. Informațiile importante obținute pe parcursul perioadei de monitorizare se transmit anual folosind formularele 1a și 1b (anexa VII). Celelalte informații se transmit imediat după efectuarea primului studiu relevant și sunt actualizate când este necesar.
III. Înlocuirea parcelelor distruse
III.1. Remarci generale
Statele membre sunt responsabile pentru selectarea parcelelor pentru monitorizare intensivă. Prezenta anexă prevede o serie de criterii pentru această selecție. Cele mai multe state membre și-au elaborat propria strategie pentru monitorizarea ecosistemelor lor forestiere naționale, cu scopul de a observa cele mai importante specii de arbori și condiții de creștere.
Deși parcelele trebuiau selectate astfel încât să fie disponibile pentru monitorizare pe termen lung, o distrugere prematură a parcelei este întotdeauna posibilă, datorită incendiilor etc. În unele cazuri se mai pot lua probe finale înainte de dispariția tuturor arborilor de pe parcelă. Următoarea etapă ar fi revizuirea strategiei care stă la baza criteriilor de selecție și luarea unei decizii privind criteriile care urmează a fi aplicate procedurii de selectare a noii parcele.
III.2. Închiderea unei parcele
Ar trebui utilizată oportunitatea de a face măsurători/evaluări finale. Dacă mai este posibil, înainte de distrugerea (finală a) parcelei se poate face o ultimă eșantionare (distructivă) pe arborii monitorizați. După tăiere se poate măsura înălțimea exactă a arborilor, se pot preleva secțiuni de trunchi și se poate face o eșantionare precisă a frunzișului.
III.3. Strategie
Strategia de monitorizare a celor mai multe state membre include aspecte privind zona împădurită, ecosistemul forestier, specii și deseori aspecte privind solul, meteorologia și nivelurile de depunere. Când trebuie înlocuită o parcelă, ar trebui profitat de această ocazie pentru a verifica dacă strategia inițială este încă valabilă și cum poate fi umplut cel mai bine golul. În acest context ar trebui avut în vedere faptul că pe lângă studiile inițiale (starea coronamentului, sol, frunziș și creștere), în ultimii ani au mai fost adăugate programului studii suplimentare (depunere, meteorologie, natura solului, vegetația erbacee și arbustivă, control de la distanță (1). Se recomandă deci să se țină cont de evoluția programului de monitorizare intensivă la planificarea înlocuirii de parcele.
În general, ar putea fi totuși recomandabil ca noile parcele să fie situate în aceeași regiune și să aibă același tip de sol, nivel de depuneri și specii de arbori ca și parcelele distruse.
III.4. Reconstituirea parcelei
Pentru selectarea noilor parcele se aplică aceleași criterii ca și pentru parcelele distruse. După constituirea noilor parcele, ar trebui efectuate cât mai curând posibil studii care nu se repetă curând (de ex., asupra solului și controlul de la distanță). Întrucât, anual sau din doi în doi ani, se fac studii cu privire la starea coronamentului și a frunzișului, nu sunt necesare studii de acest tip imediat după constituire. În cazurile în care următorul studiu privind creșterea este planificat la mai mult de trei ani după constituirea parcelei, ar trebui efectuate măsurători de creștere imediat după constituirea parcelei.
III.5. Puncte care necesită atenție specială
Parcelele reconstituite vor primi un nou număr. Statele membre prezintă Comisiei, o dată cu următoarea predare regulată de date, informații privind motivul înlocuirii parcelelor, rezultatele ultimelor observații/măsurători făcute și criteriile aplicate pentru selectarea noilor parcele.
(1) Detaliile tehnice pentru aplicarea opțională a fotografierii aeriene a parcelelor monitorizate sunt prevăzute în Manualul de aplicații de control de la distanță editat de Comisia Europeană.
ANEXA II
ANEXA II
CERERE DE AJUTOR DIN PARTEA COMUNITĂȚII PENTRU MĂSURILE CARE TREBUIE LUATE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 DIN REGULAMENTUL (CEE) NR. 3528/86 ȘI MODIFICĂRILE SALE
Cererile de ajutor trebuie prezentate în conformitate cu anexa A la Regulamentul (CEE) nr. 526/87 al Comisiei (1), împreună cu un rezumat al informațiilor de mai jos și cu tabelul completat în conformitate cu formularul 2a din prezenta anexă.
Pentru fiecare dintre măsurile aplicate în conformitate cu articolul 2, vor fi furnizate informații asupra următoarelor aspecte:
1. |
Scurtă descriere a măsurilor |
2. |
Solicitant Legături între solicitant și măsuri |
3. |
Agenția responsabilă pentru aplicarea măsurilor Obiectul și domeniul principal de activitate |
4. |
Descriere detaliată a măsurilor când:
|
5. |
Costul măsurilor de la punctele 4(a)–4(i) (formularul 2a)
|
6. |
Formularele 2a și 2b completate |
Data și semnătura
(1) JO L 53, 21.2.1987, p. 14.
ANEXA III
În anexa VIIa la Regulamentul (CE) nr. 1091/94 se adaugă următoarea parte:
— |
la alineatul (1) (revizuirea numelor de fișiere pentru fiecare studiu) se adaugă următoarele cuvinte:
|
— |
ultimul paragraf se înlocuiește după cum urmează: „Numele fiecărui fișier este format din codul de țară de două litere (reprezentat de XX în lista de nume), urmat de anul evaluării (1996 în exemplu) sau GENER când informațiile sunt prezentate o dată, un punct (.), iar extensia este formată dintr-un cod de trei litere. Acest cod de trei litere pentru fișierele privind parcelele este format din literele PL și prima literă/primele litere pentru evaluarea solului, creșterea frunzișului, depunere, meteorologie, natura solului și vegetația erbacee și arbustivă. Codul de trei litere pentru fișierele de date este format din două litere (sau una) pentru sol, frunziș, creștere, depunere, meteorologie, natura solului sau vegetația erbacee și arbustivă și o literă (sau două) pentru a simboliza caracterul obligatoriu sau opțional și diversele părți ale evaluării creșterii, evaluării depunerilor (aer).”; |
— |
formularul 5b se înlocuiește cu formularul 5b anexat; |
— |
formularele 8a, 8b, 8c, 8d, 8e și 8f se înlocuiesc cu formularele 8a, 8b și 8c anexate; |
— |
se adaugă următoarele 2 formulare (formularele 10a și 10b); |
— |
în „Listele codurilor pentru datele studiilor asupra parcelelor sub observație permanentă care vor fi transmise Comisiei” se fac următoarele modificări:
|
ANEXA IV
Anexa IX la regulamentul (CE) nr. 1091/94 se înlocuiește cu următoarea:
ANEXA IX
METODE COMUNE PENTRU MĂSURĂTORI METEOROLOGICE PE PARCELE SUB OBSERVAȚIE PERMANENTĂ
I. Remarci generale
Măsurătorile meteorologice se efectuează pe cel puțin 10 % din parcelele sub observație permanentă. Se recomandă efectuarea monitorizării meteorologice pe parcelele unde se monitorizează și depunerile. Instalarea echipamentelor pentru măsurători meteorologice trebuie finalizată până la 30 iunie 1999.
Prezenta anexă se bazează pe recomandările tehnice ale grupului ad-hoc de experți în meteorologie (UE/PIC Păduri). Se face referire la sub-manualul (1996/1997) întocmit de acest grup de experți.
II. Metodologia de inventariere
II.1. Amplasarea echipamentului de eșantionare
Pentru a reprezenta condițiile climaterice specifice terenurilor împădurite, măsurătorile ar trebui efectuate în interiorul zonei forestiere în cauză. În general măsurătorile (cu excepția temperaturii solului, umidității solului și precipitațiilor care afectează populația) pot fi făcute fie deasupra coronamentului pădurii pe parcelă, fie într-o stație în câmp deschis în zona forestieră din imediata apropiere (în general nu mai departe de 2 km) de populația parcelei. Distanța de la punctul de măsurare din stații în câmp deschis la populațiile înconjurătoare sau la alte obstacole este de cel puțin două ori înălțimea unui arbore matur/obstacolului. Temperatura solului, umiditatea în sol și precipitațiile care afectează populația trebuie măsurate în interiorul populației de pe parcela permanentă sub observație.
Ori de câte ori este posibil ar trebui făcută o combinație cu echipamentele de măsurare a depunerilor. Pentru a evita perturbarea stării rădăcinilor și a solului, echipamentele ar trebui amplasate astfel încât să se poate ajunge la ele și să poată fi întreținute fără a se trece prin parcelă.
II.2. Metode de măsurare a stării meteorologice reale pe parcelă sau în apropierea acesteia
Starea vremii ar trebui monitorizată continuu prin instalarea unei stații meteorologice într-o zonă deschisă în apropierea parcelei sau instalarea unui turn în interiorul populației din apropierea parcelei. Echipamentele tehnice, senzorii și amplasarea acestora trebuie să respecte standardul internațional al Organizației Meteorologice Mondiale și să fie compatibile cu rețelele serviciului meteorologic național. Trebuie măsurate următoarele variabile:
Obligatoriu |
Opțional |
Precipitații |
Radiații UV-B |
Temperatura aerului |
Temperatura solului |
Umiditatea aerului |
Umiditatea solului |
Viteza vântului (1) |
(potențial matriceal, conținut de apă) |
Direcția vântului (1) |
Precipitații care afectează populația |
Radiații solare (1) |
(cantitatea de precipitații la sol și apa absorbită de plante) |
Se recomandă utilizarea de stații automate cu variabile de citire cvasi continue (cca 1 s) și memorare electronică a valorilor globale pentru perioade de o oră sau fracțiuni de oră.
II.3. Colectarea, prelucrarea, memorarea și transmiterea informațiilor
Datele vor fi procesate pentru a obține valori zilnice (sumă sau medie, minimum, respectiv maximum) înainte de a fi transmise.
Trebuie colectate și transmise următoarele informații privind parcela:
— |
numărul parcelei; |
— |
detaliile exacte privind echipamentele utilizate; |
— |
amplasamentul parcelelor (longitudine, latitudine, altitudine) și al echipamentelor (raportat la parcelă); |
— |
data începerii și data finalizării măsurătorilor; |
— |
frecvența (numărul de perioade). |
Informațiile privind variabilele sunt transmise zilnic.
LISTA PARAMETRILOR
Parametri |
Unități |
Medie |
Suma |
Minimum |
Maximum |
Remarci |
Precipitații |
(mm) |
|
X |
|
|
Precipitații totale (inclusiv zăpadă etc.) |
Temperatura aerului |
(°C) |
X |
|
X |
X |
|
Umiditate relativă |
(%) |
X |
|
X |
X |
|
Viteza vântului |
(m/s) |
X |
|
|
X |
|
Direcția vântului |
(o) |
X |
|
|
|
Direcția predominantă a vântului |
Radiații solare |
(W/m2) |
X |
|
|
|
|
Radiații UV-B |
(W/m2) |
X |
|
|
|
|
Temperatura solului |
(°C) |
X |
|
X |
X |
|
Umiditatea solului (potențialul matriceal, conținut de apă) |
(hPa) |
X |
|
X |
X |
|
Precipitații care afectează populația |
(mm) |
|
X |
|
|
|
Altele |
|
|
|
|
|
Se specifică în raportul de însoțire a datelor |
Pentru fiecare parcelă la care se efectuează măsurători, se întocmește un rezumat al măsurătorilor efectuate. Rezumatul va fi transmis anual Comisiei, folosind formularele XX1996.PLM, XX1996.MEM și XX1996.MEO (formularele 8a, 8b, 8c)
(1) Dacă sunt probleme tehnice pe plan local la parcelele sub observație permanentă, viteza și direcția vântului și radiațiile solare pot fi omise pentru aceste parcele.
ANEXA V
Se adaugă Anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 1091/94:
ANEXA XI
METODE COMUNE PENTRU EVALUAREA VEGETAȚIEI ERBACEE ȘI ARBUSTIVE PE PARCELE SUB OBSERVAȚIE PERMANENTĂ
I. Remarci generale
Evaluarea vegetației erbacee și arbustive trebuie efectuată pe cel puțin 10 % din parcelele sub observație permanentă. Prima evaluare comună se finalizează înainte de toamna anului 1999. Evaluarea vegetației erbacee și arbustive are două obiective:
— |
caracterizarea stării curente a ecosistemelor forestiere pe baza compoziției acestora, |
— |
monitorizarea modificărilor vegetației datorate factorilor de mediu naturali sau antropologici. |
Datele privind vegetația erbacee și arbustivă care au fost colectate și analizate înainte de 1997 pot fi de asemenea folosite dacă au fost aplicate metodele descrise mai jos.
Prezenta anexă are la bază recomandările grupului ad-hoc de experți în evaluarea (UE/PIC Păduri) vegetației erbacee și arbustive. Se face referire la sub-manualul (1996/1997) întocmit de acest grup.
II. Metodologia de inventariere
II.1. Selectarea amplasamentului eșantion
Evaluarea vegetației erbacee și arbustive se efectuează pe parcelele sub observație permanentă. Zona selectată pentru evaluarea vegetației erbacee și arbustive trebuie să fie reprezentativă pentru parcelă. Pot fi folosite mai multe unități de eșantionare pentru a obține o iterație statistică. Statele membre sunt libere să aleagă numărul sau forma unităților de eșantionare. Dacă parcela a fost împrejmuită, unitățile de eșantionare trebuie să fie localizate în afara împrejmuirii. În plus, pot fi evaluate și unități de eșantionare din interiorul împrejmuirii. Zonele perturbate trebuie evitate (ex. fose pedologice, zone de monitorizare a naturii solului, cărări). Amplasamentul unităților de eșantionare trebuie marcat permanent. Metoda precisă de marcare este lăsată la inițiativa statelor membre, dar materialul utilizat ar trebui să fie inert, pentru a evita contaminarea.
II.2. Informații contextuale generale
Se colectează următoarele informații generale:
— |
numărul parcelei; |
— |
data eșantionării și analizei; |
— |
împrejmuire; |
— |
suprafața totală eșantionată; |
— |
informații privind întregul strat de vegetație erbacee și arbustivă (suprafața), stratul arbustiv și de erbacee (suprafață și înălțime medie), stratul de mușchi (suprafață). |
II.3. Măsurarea abundenței/ariei de răspândire a speciilor
Statele membre sunt libere să aplice în cadrul evaluării propriul sistem de măsurare, cu condiția ca sistemul să poată fi convertit direct în procente din suprafață, între 0,01 % (foarte rar) și 100 % (răspândire completă).
II.4. Specii
Toate fanerogamele, criptogamele vasculare și speciile principale de mușchi (briofite) tericoli trebuie incluse în evaluare. Se recomandă includerea lichenilor tericoli. Speciile și ciupercile ne-tericole pot fi incluse opțional. Nomenclatura va respecta Flora Europaea. În situațiile în care Flora Europaea nu este valabilă, când este disponibilă o identificare taxonomică mai exactă, Comitetul național forestier implicat poate elabora o completare a acestei liste standard de specii. Comisia trebuie informată despre aceste liste extinse de specii.
II.5. Frecvența și momentul evaluării
Din cinci în cinci ani trebuie efectuate studii ale vegetației fiecărei parcele. Se recomandă efectuarea evaluării vegetației erbacee și arbustive anual pe un număr restrâns de parcele (de ex. 10 %). În cazul unei compoziții sezoniere complexe a vegetației, ar putea fi nevoie de o a doua evaluare în cursul anului pentru a evalua întregul strat de vegetație. Evaluările ulterioare ale vegetației erbacee și arbustive se vor efectua în jurul aceleiași date a anului.
II.6. Analiza și transmiterea
Informațiile evaluate pe unitățile de eșantionare vor fi prelucrate la nivelul parcelei. Dacă au fost evaluate unități de eșantionare în afara și în interiorul împrejmuirii, se fac două prelucrări. Rezultatele evaluării vegetației erbacee și arbustive se transmit anual Comisiei în format standardizat, conform indicațiilor din formularele 10a și 10b. (numele fișierelor XX1996.PLV și XX1996.VEM).
Rezultatele transmise pentru evaluarea vegetației erbacee și arbustive includ la nivelul parcelei: numărul parcelă/studiu, coordonatele parcelei, împrejmuirea și informații despre principalele straturi. Informațiile la nivelul evaluării includ: numărul parcelă/studiu, codul standard al speciilor, utilizând abrevierea de opt litere conform listei anexate sau listei extinse pentru specii suplimentare, precum și un indicator de răspândire exprimat în procent la nivel de parcelă.
III. Informații de însoțire a datelor
III.1. Informații de însoțire a datelor privind metodele aplicate (DAR-Q)
Se dau detalii într-un document separat despre:
— |
planul de eșantionare al unităților de eșantionare (numărul și suprafața sub-parcelelor); |
— |
definiția straturilor luate în considerare (mușchi, erbacee, arbuști, arbori); |
— |
scări de măsurare aplicate și conversia acestor scări în procente; |
— |
informații prin devierile de la lista standard a speciilor și codurilor acestora; |
— |
metodele de prelucrare utilizate pentru a obține informațiile la nivelul parcelei. |
Se recomandă ca aceste informații să fie transmise Comisiei utilizând chestionarele DAR menționate în anexa C.
III.2. Raportul de însoțire a datelor privind devierile de la metodele standard (DAR)
Orice deviere importantă de la standarde care ar fi putut influența evaluarea și orice perturbări relevante care ar putea să fi avut loc se înregistrează și se raportează separat.
III.3. Informați de însoțire a datelor privind evaluarea și interpretarea (raport anual de activitate)
Informațiile privind evaluarea și interpretarea datelor privind vegetația erbacee și arbustivă (combinate sau nu cu alte date) se transmit Comisiei în raportul anual de activitate.