This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52014DC0903
COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN CENTRAL BANK, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE, THE COMMITTEE OF THE REGIONS AND THE EUROPEAN INVESTMENT BANK An Investment Plan for Europe
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Un Plan de investiții pentru Europa
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Un Plan de investiții pentru Europa
/* COM/2014/0903 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Un Plan de investiții pentru Europa /* COM/2014/0903 final */
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL
EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL
EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Un Plan de investiții pentru Europa
„Prima mea prioritate în calitate de Președinte al Comisiei va fi aceea
de a consolida competitivitatea Europei și de a stimula investițiile în vederea
creării de locuri de muncă.” „Avem nevoie de investiții mai inteligente, mai multă atenție, mai puțină
reglementare și mai multă flexibilitate în ceea ce privește utilizarea
fondurilor publice [disponibile la nivelul UE].” „Această abordare ar trebui să ne permită mobilizarea a până la 300 de
miliarde EUR în investiții publice și private suplimentare în economia reală în
următorii trei ani.” „Această investiție suplimentară ar trebui să se axeze pe
infrastructură, în special pe rețelele de bandă largă și de energie, precum și
pe infrastructura de transport în centrele industriale; pe educație, cercetare și
inovare, energia din surse regenerabile și eficiența energetică.
O sumă semnificativă ar trebui să fie direcționată către proiectele care pot
ajuta generațiile mai tinere să revină în câmpul muncii.” (Orientările
politice prezentate de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în
fața Parlamentului European la 15 iulie 2014). 1.
Un Plan de investiții pentru Europa Europa are nevoie
urgentă de un plan de investiții. Ca urmare a crizei economice și financiare,
nivelul investițiilor din UE a scăzut semnificativ față de perioada sa de vârf
din 2007,cu aproximativ 15 %[1].
Acest nivel se situează, de asemenea, cu mult sub tendința sa istorică și se
estimează că în următorii ani se va înregistra numai o îmbunătățire parțială.
În consecință, toate acestea îngreunează redresarea economică, crearea de
locuri de muncă, creșterea pe termen lung și competitivitatea. Nu există un
răspuns simplu sau unic. Incertitudinea generală cu privire la situația
economică, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private din anumite părți
ale economiei UE, precum și impactul acestora asupra riscului de credit ne
limitează marja de manevră. Cu toate acestea, în același timp, există niveluri
semnificative de economii și - spre deosebire de acum câțiva ani - niveluri
ridicate de lichidități financiare ce ar putea fi mobilizate. În plus, în
Europa există numeroase nevoi în materie de investiții și proiecte viabile din
punct de vedere economic în căutare de finanțare. Provocarea noastră este să
utilizăm în mod productiv aceste economii și lichidități financiare pentru a
sprijini asigurarea unei creșteri și a unor locuri de muncă sustenabile în
Europa. Este nevoie de
măsuri simultane pe mai multe fronturi, atât pe partea de cerere, cât și pe
partea de ofertă economică[2].
Avem nevoie de încredere în mediul economic general, de previzibilitate și
claritate în procesul de elaborare a politicilor și în cadrul de reglementare,
de o utilizare eficientă a resurselor publice limitate, de încredere în potențialul
economic al proiectelor de investiții în curs de desfășurare și de o capacitate
suficientă de asumare a riscurilor pentru a încuraja promotorii de proiecte, a
debloca investițiile și a atrage investitorii privați. Aceste aspecte trebuie
abordate de către autoritățile publice de la toate nivelurile. Statele membre,
precum și autoritățile regionale, au rolul clar de a realiza reformele
structurale necesare, de a-și exercita responsabilitatea bugetară, de a asigura
certitudinea în materie de reglementare și de a stimula investițiile pentru a
sprijini ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Statele membre care
dispun de o marjă de manevră bugetară ar trebui să fie convinse de necesitatea
de a investi mai mult. Statele membre cu o marjă de manevră bugetară mai
limitată ar trebui să acorde prioritate, în bugetele lor naționale,
cheltuielilor care favorizează investițiile și creșterea economică, să
utilizeze mai bine fondurile UE și să creeze un mediu mai favorabil realizării
de investiții de către actorii privați. Se pot face multe la nivel național și
regional. Comisia, împreună cu celelalte instituții și cu statele membre, va
orienta și va monitoriza progresele în contextul semestrului european de
coordonare a politicilor economice. Acest Plan de
investiții va completa eforturile respective și se va baza pe trei componente
care se consolidează reciproc: în primul rând, mobilizarea unor investiții
suplimentare în valoare de cel puțin 315 miliarde EUR în următorii
trei ani, maximizând impactul resurselor publice și deblocând investițiile
private. În al doilea rând, inițiative specifice pentru a garanta că aceste
investiții suplimentare răspund nevoilor economiei reale. Și, în al treilea
rând, măsuri care să asigure un mediu mai previzibil în materie de reglementare
și să înlăture barierele din calea investițiilor, sporind atractivitatea
Europei și, astfel, amplificând impactul planului. Pentru primele două componente, Planul de investiții pentru Europa este
lansat în comun de Comisie și de Banca Europeană de Investiții (BEI), în
calitate de parteneri strategici, cu obiectivul clar de a reuni părțile
interesate de la toate nivelurile. Pentru cea de a treia componentă, Comisia va
lua măsuri în viitorul său program de lucru, precum și împreună cu celelalte
instituții ale UE și cu statele membre în contextul semestrului european. Graficul 1:
Un Plan de investiții pentru Europa Impactul planului
se va amplifica prin implicarea altor părți interesate: statele membre, băncile
naționale de promovare (BNP), autoritățile regionale și investitorii privați.
Toți au un rol în acest sens. Comisia apreciază în mod deosebit contextul
favorabil creat în jurul planului, astfel cum o demonstrează anunțurile
pozitive în sprijinul acestuia făcute la nivel european și mondial în ultimele
săptămâni[3].
Începând din acest
moment și până la sfârșitul lui 2017, avem ambiția de a mobiliza investiții
publice și private suplimentare în economia reală în valoare de cel puțin 315 miliarde EUR.
Planul de investiții completează măsurile existente și va valorifica la maximum
fiecare euro public mobilizat atât prin instrumentele noi, cât și prin cele
existente. Acționând rapid cu privire la fiecare aspect al planului, putem obține
la nivel colectiv mult mai mult decât dacă am acționa în mod necoordonat și
putem exploata resurse chiar mai mari decât cele 315 miliarde EUR. În cele din urmă, planul va servi la realizarea a trei obiective de
politică asociate: §
inversarea tendințelor descrescătoare ale investițiilor
și facilitarea creării de locuri de muncă și a redresării economice, fără
presiuni asupra finanțelor publice naționale și fără crearea de noi datorii; §
efectuarea unui pas decisiv în direcția
satisfacerii nevoilor pe termen lung ale economiei și sporirea competitivității
noastre; §
consolidarea dimensiunii europene a capitalului
uman, a capacității de producție, a cunoștințelor și a infrastructurii noastre
fizice, cu un accent deosebit pe interconexiunile vitale pentru piața noastră
unică. Trebuie să acționăm
rapid pentru a asigura rezultate rapide și sustenabile în timp. Parlamentul
European va fi strâns implicat în punerea în aplicare a Planului de investiții,
iar Consiliul European este invitat să aprobe abordarea generală cu ocazia
reuniunii sale din 1819 decembrie 2014. Comisia și BEI vor
iniția colaborarea cu părțile interesate de la toate nivelurile la începutul
anului 2015. O monitorizare strictă va garanta buna utilizare și gestionarea
judicioasă a capacității publice de asumare a riscurilor, precum și faptul că
proiectele cu obiective precise duc la crearea de locuri de muncă și la creștere
economică și sporesc competitivitatea Europei. 2.
Mobilizarea unor investiții suplimentare
în valoare de cel puțin 315 miliarde EUR la nivelul UE Prima componentă a
acestui plan constă în mobilizarea unor investiții suplimentare în valoare de
cel puțin 315 miliarde EUR în următorii trei ani. Măsurile prezentate
în continuare se bazează exclusiv pe acțiuni întreprinse la nivelul UE: Comisia
invită statele membre și ceilalți actori economici să i se alăture și să
completeze această inițiativă. În scopul de a asigura o realizare rapidă,
modalitatea de acțiune propusă poate fi finanțată din actualul cadru financiar
multianual pentru bugetul UE aferent perioadei 2014-2020. Pentru ca acest
lucru să fie posibil, anumite părți din bugetul UE ar trebui să fie utilizate
diferit, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Ideea principală este de
a asigura o capacitate mai mare de asumare a riscurilor prin intermediul
fondurilor publice în vederea încurajării promotorilor de proiecte și a
atragerii de fonduri private pentru proiecte de investiții viabile care, în caz
contrar, nu ar fi fost realizate. Astfel, resursele publice ale UE vor fi
utilizate în mod optim. La nivelul UE,
acest lucru se va realiza prin instituirea unui nou Fond european pentru investiții
strategice care să acopere riscurile aferente investițiilor pe termen lung și
să asigure un acces sporit la finanțare de risc pentru IMM-uri și
întreprinderile cu capitalizare medie[4].
La nivel național, o utilizare mai strategică a fondurilor structurale și de
investiții europene poate avea o importanță hotărâtoare. Consiliul
European este invitat să aprobe instituirea Fondului european pentru investiții
strategice și să se angajeze la o utilizare mai eficace a fondurilor
structurale și de investiții europene, mai ales prin dublarea globală a
utilizării instrumentelor financiare. Propunerea
legislativă[5]
necesară pentru Fondul european pentru investiții strategice ar trebui adoptată
prin procedura accelerată de către Parlamentul European și Consiliu, în
calitate de organ legislativ al UE, pentru a intra în vigoare până în iunie 2015. 2.1. Un nou
Fond european pentru investiții strategice Va fi înființat un
nou Fond european pentru investiții strategice (FEIS), în parteneriat al
Comisiei cu BEI, pentru a beneficia de competențele recunoscute ale BEI și de
capacitatea sa dovedită de a obține rezultate (a se vedea graficul 2). Fondul
va fi înființat în cadrul Grupului BEI[6]. În comparație cu
structurile existente, fondul va avea un profil de risc diferit, va furniza
surse suplimentare de capacitate de asumare a riscurilor și va viza proiecte
care să producă o mai mare valoare societală și economică, completând
proiectele finanțate în prezent prin intermediul BEI sau prin programele
existente ale UE. Gama produselor posibile va fi deschisă, pentru a le putea
adapta în funcție de evoluția nevoilor pieței. Pentru instituirea
Fondului european pentru investiții strategice, în cadrul bugetului UE va fi
creată o garanție de 16 miliarde EUR în sprijinul acestuia. BEI va
angaja 5 miliarde EUR. Fondul va dispune astfel de la bun început de
resurse semnificative, fiind totodată în măsură să își extindă activitățile în
timp. Statele membre, direct sau prin intermediul băncilor lor naționale de
promovare, vor avea posibilitatea să contribuie la fond sub formă de capital.
Este important de notat că, în contextul evaluării finanțelor publice în
temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia va evalua în mod
favorabil astfel de contribuții de capital la fond. La fond vor putea contribui
și investitori privați. Graficul 2: Noul Fond european pentru investiții strategice – structura
inițială (doar UE) Garanția UE va fi
susținută de fondurile UE existente din marja de flexibilitate a bugetului UE,
Mecanismul pentru interconectarea Europei și programul Orizont 2020. Datorită
noului fond, impactul acestor instrumente existente ale UE asupra economiei
reale va fi multiplicat, față de rezultatele pe care le-ar fi obținut altfel.
Toate intervențiile Fondului european pentru investiții strategice vor face
obiectul procedurilor de aprobare stabilite în materie de ajutoare de stat[7]. Rolul fondului este
de a asigura o capacitate mai mare de asumare a riscurilor și de a mobiliza
investiții suplimentare, în principal din surse private, dar și din surse
publice, în anumite sectoare și domenii, care sunt descrise mai jos. Estimăm că fondul
ar putea atinge un efect multiplicator global de 1:15 în investiții reale în
economie, având în vedere că va oferi o capacitate inițială de asumare a
riscurilor care îi va permite să furnizeze fonduri suplimentare și să atragă
mai mulți investitori care să i se alăture, așa cum se indică în graficul 3.
Acest lucru înseamnă că 1 EUR de protecție a riscurilor de către fond
poate genera, în medie, investiții de 15 EUR în economia reală, ceea ce,
altfel, nu s-ar fi întâmplat. Acest efect multiplicator de 1:15 reprezintă o
medie prudentă, bazată pe experiența din trecut în materie de programe ale UE și
BEI. Efectul multiplicator final va depinde, desigur, de gama de activități și
de caracteristicile specifice ale fiecărui proiect. Graficul 3:
Efectul multiplicator al fondului (medie bazată pe experiență) Ca referință,
majorarea de capital a BEI din 2012 a avut un efect multiplicator estimat de 1:18
și se concretizează conform previziunilor. În mod similar, în cadrul actualului
mecanism de garantare a împrumuturilor pentru IMM-uri din programul COSME,
fiecare finanțare de 1 miliard EUR are drept rezultat cel puțin20 de miliarde EUR
în resurse de capital pentru IMM-uri, echivalentul unui efect multiplicator de 1:20. Fondul va avea
propria structură de administrare și va fi gestionat în conformitate cu
orientările privind investițiile convenite. Organul său de conducere se va
asigura că orientările privind investițiile sunt respectate și că prioritățile și
activitățile fondului reflectă aceste orientări. Proiectele concrete vor fi
validate de un comitet independent de investiții pe baza viabilității acestora și
garantându-se că sprijinul public nu exclude și nu poate avea un efect de evicțiune
asupra investițiilor private. Promotorii de proiecte și investitorii vor putea
să se bazeze pe consilierea profesionistă, pe experiența și pe sprijinul
Grupului BEI. Grupul BEI va contribui cu personal specific în domenii precum
conceperea de produse, identificarea și structurarea împrumuturilor, asistența
tehnică, capacitatea de finanțare, gestiunea trezoreriei, gestionarea activelor
și pasivelor, garanțiile, gestionarea portofoliului, contabilitatea și
raportarea. Dacă este instituit
rapid, cu o contribuție inițială de 21 de miliarde EUR la
nivelul UE, fondul are potențialul global de a genera finanțări suplimentare de
cel puțin 315 miliarde EUR în trei ani. Impactul va fi, în mod evident,
mai ridicat pe măsură ce se vor alătura statele membre și băncile naționale de
promovare. 2.2. Noul fond va sprijini proiecte de investiții pe termen lung Fondul european
pentru investiții strategice va sprijini investițiile strategice de importanță
europeană în infrastructură, în special rețelele de bandă largă și de energie,
precum și infrastructura de transport, mai ales în centrele industriale, în
educație, cercetare și inovare, în energia din surse regenerabile și în eficiența
energetică. Nu ar trebui să existe nicio prealocare tematică sau geografică,
pentru a se garanta că proiectele sunt selectate pe baza meritelor lor și a
maximiza valoarea adăugată a fondului. Având în vedere că diferitele regiuni au
nevoi diferite, fondul va fi flexibil pentru a relansa investițiile. Activitățile
fondului din aceste domenii vor completa sfera mai tradițională a activităților
BEI și a programelor UE aflate în curs de desfășurare, cum ar fi Mecanismul
pentru interconectarea Europei (pentru investiții în infrastructură) și Orizont
2020 (pentru inovare și C&D). De regulă, Fondul european pentru investiții
strategice va asigura o acoperire sporită a riscurilor aferente diferitelor
proiecte, facilitând astfel considerabil investițiile private în părțile mai
sigure ale proiectelor. Ar trebui remarcat faptul că, în timp ce Fondul
european pentru investiții strategice este în curs de înființare, în programele
de lucru aprobate deja aferente Mecanismului pentru interconectarea Europei și
programului Orizont 2020 există surse importante de finanțare, care vor fi
disponibile în 2015 pentru finanțarea de proiecte. De asemenea, Grupul
BEI va iniția activitățile la începutul anului 2015, utilizându-și resursele
proprii, asigurând astfel un demaraj excelent al planului. Printre domeniile
de intervenție avute în vedere, Fondul european pentru investiții strategice ar
trebui să aibă posibilitatea de a finanța nu doar proiecte individuale, ci și
de a sprijini structuri de fonduri private, cum ar fi fondurile europene de
investiții pe termen lung (FEITL)[8],
înființate de către investitori privați și/sau BNP. Acest lucru va crea un
efect multiplicator suplimentar și va maximiza impactul pe teren. După cum se
sugerează în graficul 2, pentru aceste tipuri de activități se preconizează
utilizarea a trei sferturi din resursele Fondului european pentru investiții
strategice (ducând la investiții de aproximativ 240 de miliarde EUR). 2.3. Noul
fond va sprijini și investițiile de către IMM-uri și întreprinderile cu
capitalizare medie În plus, Fondul european pentru investiții strategice va sprijini finanțarea
de risc pentru IMMurile și întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga
Europă, bazându-se pe Fondul european de investiții (FEI, care face parte din
grupul BEI) în ceea ce privește implementarea operațională[9]. Acest lucru ar trebui
să le ajute să depășească deficitele de capital prin furnizarea unui volum mai
mare de participații directe, precum și garanții suplimentare pentru
securitizarea de înaltă calitate a creditelor IMM-urilor. Aceasta este o modalitate
eficace de a lansa crearea de locuri de muncă și creșterea, inclusiv în ceea ce
privește recrutarea tinerilor. FEI are multă experiență în aceste tipuri de activități. Fondul
european pentru investiții strategice ar trebui, prin urmare, să servească la
amplificarea proporțională a activităților FEI și, astfel, să creeze noi canale
pentru ca BNP să își dezvolte propriile activități în acest domeniu. Acest
demers va completa activitățile existente pentru IMM-uri inițiate prin programe
precum COSME și Orizont 2020, care vor furniza în special surse importante de
finanțare încă din 2015. După cum se
sugerează în graficul 2, pentru aceste tipuri de activități va fi utilizat un
sfert din resursele Fondului european pentru investiții strategice (ducând la
investiții de aproximativ 75 de miliarde EUR). 2.4. Pe lângă
cele 315 miliarde EUR mobilizate de Fondul european pentru investiții
strategice, impactul fondurilor structurale și de investiții europene poate fi
amplificat și mai mult În perioada 2014-2020,
prin fondurile structurale și de investiții europene vor deveni disponibile
pentru investiții 450 de miliarde EUR (630 de miliarde EUR,
dacă se include și cofinanțarea națională). Este esențial ca statele membre și
autoritățile regionale să asigure un impact maxim al fondurilor UE,
concentrându-se asupra unor domenii esențiale și valorificând, prin efectul de
multiplicare, fiecare euro investit. O modalitate
deosebit de eficace de amplificare a impactului fondurilor este utilizarea
instrumentelor financiare sub formă de împrumuturi, capital propriu și garanții,
în loc de granturile tradiționale. Aceste instrumente sunt relativ noi pentru
multe autorități publice, dar au un potențial ridicat și, acolo unde există,
s-a dovedit că obțin rezultate. În contextul acestui plan, statele membre ar
trebui să se angajeze să utilizeze mult mai mult instrumentele financiare
inovatoare în domenii-cheie de investiții precum sprijinirea IMM-urilor,
eficiența energetică, tehnologiile informației și comunicațiilor, transporturile
și sprijinirea cercetării și dezvoltării. Astfel, s-ar asigura cel puțin
dublarea globală a utilizării instrumentelor financiare din cadrul
fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada de
programare 2014-2020[10]. Fondurile puse la
dispoziție prin aceste instrumente, combinate cu resursele mobilizate de la alți
investitori și beneficiari, vor avea drept rezultat investiții suplimentare în
economie, datorită efectului multiplicator. Efectul multiplicator final din
economie va depinde de proiectele și instrumentele utilizate efectiv. Pe lângă
recenta Inițiativă privind IMM-urile[11],
în toate domeniile menționate se pot folosi alte instrumente financiare de la
nivelul UE, precum și așa-numitele instrumente „gata de utilizare”, disponibile
imediat, pentru a facilita utilizarea instrumentelor financiare de către
autoritățile de management. Comisia va discuta cu fiecare stat membru măsurile
concrete care trebuie să fie luate și va oferi îndrumări în acest sens. Pentru
a urmări rezultatele, va fi instituit un sistem de monitorizare specific. Pe parcursul
întregii perioade de programare 2014-2020, această nouă abordare ar duce la
angajarea a aproape30 de miliarde EUR în instrumente financiare
inovatoare, cu un efect direct de levier ce va genera investiții suplimentare
de 40 până la 70 de miliarde EUR și un efect multiplicator și
mai amplu în economia reală. Potrivit unei estimări conservatoare, investițiile
suplimentare care ar putea fi mobilizate în perioada 2015-2017 s-ar ridica la 20 de miliarde EUR. Pe lângă acestea,
statele membre și regiunile pot, de asemenea, să mărească efectul multiplicator
al fondurilor UE prin majorarea cofinanțării naționale peste cerințele legale
minime. Întrucât fondurile publice naționale sunt limitate, această creștere ar
putea fi alimentată de fonduri private, cum este deja cazul în anumite state
membre[12]. În al treilea rând,
statele membre sunt invitate să utilizeze în mod optim fondurile UE care încă
mai sunt disponibile pentru perioada de programare 2007-2013 și să se asigure
că acestea sunt utilizate pe deplin în sprijinul acestui Plan de investiții.
Comisia va oferi asistență și îndrumări în acest scop. În fine, având în
vedere că BEI va acorda noi împrumuturi în paralel cu punerea în aplicare a
planului de investiții, statele membre sunt, de asemenea, încurajate să
colaboreze cu BEI pentru a mobiliza resursele naționale existente. 3.
Garantarea faptului că finanțarea investițiilor
ajunge în economia reală Cea de a doua
componentă a planului are drept obiectiv luarea unor inițiative specifice
pentru a se asigura că finanțarea suplimentară a investițiilor răspunde
nevoilor economiei reale. Aceasta presupune canalizarea fondurilor publice și
private suplimentare înspre proiecte viabile cu o valoare adăugată reală pentru
economia de piață socială europeană. Acest lucru este valabil pentru noul Fond
european pentru investiții strategice și pentru fondurile structurale și de
investiții europene, reprezentând totodată o provocare mai amplă pentru Europa
în ansamblul ei. Principalul
obiectiv al acestei componente este să ofere o perspectivă complet nouă asupra
identificării și a elaborării de proiecte de investiții în Europa, prin
îmbunătățirea modului în care investitorii privați și autoritățile publice
abordează și accesează informațiile referitoare la proiectele de investiții.
Acest obiectiv este strâns legat - însă depășește cu mult - chestiunea
referitoare la identificarea unor proiecte în valoare de 300 de miliarde EUR
care ar putea beneficia de sursele de finanțare suplimentare discutate în
cadrul primei componente a acestui plan. Consiliul
European este invitat să aprobe propunerea privind crearea unei rezerve de
proiecte la nivelul UE și consolidarea asistenței tehnice prin intermediul unei
„Platforme” de consiliere în materie de investiții, care să fie pusă în
practică până în luna iunie 2015. 3.1. La nivelul UE va fi stabilită o rezervă de proiecte Pentru o serie de
părți interesate, principala preocupare nu este lipsa de finanțare, ci impresia
că nu există proiecte viabile. Cu toate acestea, potrivit activității inițiale
a „Grupului operativ pentru investiții” (desfășurată în comun de BEI și de
Comisie, împreună cu statele membre, și care ar trebui să se soldeze cu
publicarea unui raport înainte de sfârșitul anului), există un număr
considerabil de proiecte potențial viabile ce se pretează la investiții la
nivelul UE. Acestea fiind spuse, de multe ori, investitorii privați nu sunt conștienți
de potențialul acestor proiecte și au rețineri să facă investiții de unii
singuri, dată fiind natura intrinsec complexă a acestor proiecte și lipsa de
informații necesare în vederea evaluării adecvate a riscurilor. Acest lucru
este valabil în special pentru proiectele de investiții pe termen lung, de mare
anvergură în infrastructură. Pentru ca investițiile
să poată fi realizate este absolut necesar să se efectueze evaluări
independente și transparente care să poată confirma dacă un proiect este viabil
din punct de vedere economic și, mai ales, dacă acesta îndeplinește toate cerințele
de reglementare și administrative relevante. O mai mare transparență și o mai
bună înțelegere a riscurilor va contribui la atragerea și la deblocarea investițiilor
private. Împreună cu statele
membre, „Grupul operativ pentru investiții” efectuează un prim exercițiu de
examinare a proiectelor potențial viabile care au o relevanță europeană.
Comisia consideră că aceste lucrări ar trebui să continue permanent la nivelul
UE, pentru a contribui la identificarea și la deblocarea proiectelor-cheie de
investiții de importanță europeană, precum și pentru a informa cu regularitate
investitorii asupra gradului de pregătire a diferitelor proiecte. Băncile naționale
de promovare ar putea contribui în mod util la aceste lucrări. În acest context, ar
trebui să fie stabilită o rezervă de proiecte de importanță europeană, cu potențial
investițional[13].
Lista proiectelor ar fi dinamică și s-ar baza pe o serie de criterii economice
simple și recunoscute. Ar urma să se adauge în mod constant noi proiecte, în
timp ce altele ar fi eliminate pe parcurs. Acest lucru nu înseamnă că orice
proiect din rezerva europeană ar trebui să fie sau va fi finanțat în cadrul
planului sau prin intermediul noului fond, ci că aceasta va permite
investitorilor publici și privați să aibă acces la informații relevante și
transparente. Lista proiectelor evaluate și a celor neevaluate ar trebui pusă
la dispoziția publicului pe un site internet, care, la rândul său, ar putea fi
conectat la liste similare de la nivel național și regional. Cu timpul, acest
demers ar putea duce la un sistem de certificare europeană pentru proiecte de
investiții viabile care îndeplinesc anumite criterii. O asemenea certificare ar
putea fi folosită ulterior de către BEI și de băncile naționale de promovare pentru
a atrage investitori privați. Acest lucru ar fi util pentru a furniza o
„etichetă de credibilitate” clară pentru proiectele de investiții europene.
Aceasta este, de asemenea, în concordanță cu eforturile depuse la nivel mondial
în contextul G20 pentru a împărtăși bunele practici în materie de proiecte de
investiții. 3.2. Va fi instituită o „Platformă” unică de consiliere în materie de
investiții în vederea reunirii surselor de informații de specialitate și a
consolidării asistenței tehnice la toate nivelurile Numeroase proiecte și
numeroși promotori de proiecte din Europa sunt în continuare în căutarea celor
mai adecvate surse de finanțare, adaptate nevoilor lor. De asemenea, sunt
necesare, adesea, îndrumări cu privire la modul în care trebuie îndeplinite
cerințele de reglementare. O prioritate a Planului de investiții va fi să ofere
un sprijin consolidat pentru elaborarea de proiecte în întreaga UE,
întemeindu-se pe cunoștințele de specialitate de care dispun Comisia, BEI,
băncile naționale de promovare și autoritățile de management aferente
fondurilor structurale și de investiții europene. Aceasta include, în
special, asistența tehnică pentru structurarea proiectelor, utilizarea unor
instrumente financiare inovatoare la nivel național și european, precum și
recurgerea la parteneriate public-privat. În acest scop, se va institui un ghișeu
unic în vederea coordonării tuturor chestiunilor legate de asistența tehnică.
Acesta va lua forma unei „Platforme” de consiliere în materie de investiții,
orientată spre trei categorii de public: promotorii de proiecte, investitorii și
autoritățile publice de management. Platforma va furniza îndrumări cu privire
la obținerea celei mai adecvate consilieri pentru un anumit investitor,
indiferent dacă aceasta este oferită de BEI, de băncile naționale de promovare
sau de alte instituții financiare internaționale. Această nouă
platformă se va baza pe instrumentele de succes deja disponibile, cum ar fi
programul JASPERS, care va fi actualizat și extins și, de asemenea, noua
platformă de consiliere pentru utilizarea instrumentelor financiare inovatoare
(Fi-Compass). Platforma va fi elaborată de către BEI în strânsă cooperare cu
băncile naționale de promovare și cu entități similare din întreaga Europă și
va permite acestora să își intensifice tot mai mult cooperarea în cadrul unei
rețele. 3.3.
Stabilirea unui dialog cu părțile interesate la nivel european, național și
regional Cu sprijinul
autorităților naționale și regionale, Comisia și BEI vor iniția un dialog cu
investitorii, cu promotorii de proiecte și cu părțile interesate din sectorul
instituțional pentru a facilita lansarea unor proiecte esențiale de investiții și
pentru a se asigura că proiectele potrivite au acces la surse de finanțare
adecvate. De asemenea, la nivel național, transnațional și regional vor fi
organizate ateliere pe tema „Investiții în Europa” pentru a aborda, împreună cu
BEI, unele provocări specifice. Se va pune accentul pe atragerea promotorilor
de proiecte privați și publici, precum și a investitorilor privați, pe
sensibilizarea cu privire la instrumentele financiare ale UE, pe capacitatea
suplimentară de asumare a riscurilor aferentă Fondului european pentru investiții
strategice și pe maximizarea sinergiilor dintre sistemele naționale și cele europene. 4.
Îmbunătățirea mediului de investiții Cea de a treia
componentă a planului constă în furnizarea unei mai mari previzibilități în
materie de reglementare, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor în
întreaga Europă și consolidarea în continuare a pieței unice prin crearea condițiilor-cadru
optime pentru investiții în Europa. Piața unică este cea mai importantă
realizare a Europei în materie de reformă structurală. Multe acțiuni pot
fi întreprinse la nivel național. Comisia, împreună cu celelalte instituții ale
UE, va orienta și va monitoriza progresele înregistrate în contextul
semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. La nivelul UE,
Comisia va prezenta, în curând, inițiativele sale prioritare în cadrul
programului său de lucru pentru 2015, primele acțiuni urmând a fi inițiate în
săptămânile viitoare. Consiliul
European este invitat să aprobe abordarea generală, iar Parlamentul European și
Consiliul, în calitate de organ legislativ al UE, ar trebui să asigure
adoptarea rapidă a măsurilor legislative viitoare care sunt necesare în vederea
îmbunătățirii mediului de reglementare în materie de investiții. 4.1.
Reglementări mai simple, mai bune și mai previzibile la toate nivelurile Este esențial să se
asigure condiții-cadru optime pentru întreprinderi în cadrul pieței unice în
vederea deblocării întregului potențial al investițiilor în Europa. Cadrul de
reglementare, atât la nivel național, cât și la nivel european, trebuie să fie
simplu, clar, previzibil și stabil pentru a stimula investițiile pe termen mai
lung. Tentativele de reducere a sarcinii administrative și de simplificare a
reglementărilor rămân lente și inegale, în ciuda eforturilor semnificative
depuse de Uniune și de statele sale membre. Această situație este extrem de
problematică pentru IMM-uri, care reprezintă sursa de locuri de muncă și
coloana vertebrală a economiei europene. Îmbunătățirea condițiilor necesare creșterii
economice este, prin urmare, esențială pentru a garanta că proiectele de
investiții pot prospera și că banii cheltuiți pe investiții strategice în
cadrul acestui plan – și ulterior – sunt utilizați în mod eficace. Statele membre și
instituțiile europene trebuie să își asume în comun răspunderea pentru o mai
bună reglementare. Nu este vorba de o dereglementare, ci de o reglementare
inteligentă în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor deopotrivă.
Aceasta cuprinde reducerea sarcinilor normative inutile și îmbunătățirea
mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, pentru a se garanta că toate
reglementările necesare sunt simple, clare și adecvate scopului pentru care
sunt concepute. Aceasta înseamnă, de asemenea, îmbunătățirea eficacității
cheltuielilor naționale, a eficienței regimurilor fiscale și a calității
administrației publice la toate nivelurile. Statele membre sunt, de asemenea,
responsabile de aplicarea integrală și la timp a legislației UE. Acestea
trebuie să se asigure că măsurile de transpunere sunt cât mai simple, mai clare
și mai puțin constrângătoare cu putință, pentru a se evita crearea unor sarcini
suplimentare sau a așa-numitei „suprareglementări” în momentul transpunerii
legislației UE în legislația națională. Comisia a stabilit
că o mai bună legiferare este una dintre prioritățile absolute ale mandatului
său. Aceasta se va reflecta deja în programul de lucru al Comisiei pentru 2015.
Comisia își va consolida în continuare abordarea sa globală privind o mai bună
legiferare în 2015, conferindu-i un nou impuls. Reglementarea ar trebui să
elimine obstacolele din calea creșterii economice, să permită dezvoltarea de
noi oportunități, să minimizeze costurile și să garanteze sustenabilitatea
socială și de mediu. În special, Comisia își va intensifica eforturile în
cadrul „Programului privind o reglementare adecvată și funcțională” (REFIT) și
va colabora cu organul legislativ al UE pentru a se asigura că orice propunere
de simplificare legislativă este efectiv pusă în practică. 4.2. Noi surse pentru finanțarea pe termen lung, inclusiv măsuri în
direcția unei uniuni a piețelor de capital Reformele recente
ale cadrului de reglementare financiară al UE și finalizarea uniunii bancare
vor contribui la dezvoltarea unui sector financiar transparent, sigur,
responsabil și rezistent, care să contribuie la stabilitate și la crearea unui
climat de încredere. Însă investițiile depind încă în mare măsură de
intermedierea din partea băncilor, iar finanțarea pe termen lung în favoarea
infrastructurilor rămâne limitată. Multe IMM-uri au încă un acces limitat la
finanțare, iar libera circulație a capitalurilor în UE este „în curs de
realizare”. În timp, crearea
unei uniuni a piețelor de capital (CMU) va reduce fragmentarea piețelor
financiare ale UE și va contribui, de asemenea, la o mai mare diversitate a
ofertei de finanțare pentru IMM-uri și la demararea unor proiecte pe termen
lung prin completarea finanțării bancare cu piețe de capital mai profunde și
mai dezvoltate. O adevărată piață de capital unică va contribui la diminuarea
costurilor de finanțare pentru restul economiei. Uniunea piețelor de capital
este, prin urmare, o componentă importantă pe termen mediu spre lung a acestui
plan. O amplă consultare
care urmează să aibă loc la începutul anului 2015 va contribui la dezvoltarea
ulterioară și la acordarea priorității principalelor domenii de acțiune în
vederea eliminării obstacolelor din calea finanțării investițiilor și a
realizării de progrese către o uniune a piețelor de capital. Principalele
domenii de acțiune pe termen scurt cuprind: §
Adoptarea până la sfârșitul anului 2014 a propunerii
de Regulament privind fondurile europene de investiții pe termen lung
(FEITL). Obiectivul este ca FEITL să devină operaționale până la jumătatea
anului 2015, ca vehicule utile pentru investiții în proiecte pe termen lung.
FEITL ar putea, de asemenea, să joace un rol în furnizarea unui vehicul
complementar pentru realizarea de investiții publice sau private/publice în
restul economiei. §
Revigorarea unor piețe ale securitizărilor de
înaltă calitate[14],
fără a repeta greșelile comise înainte de criză. Comisia va reflecta asupra
celor mai bune modalități de a prezenta criterii pentru o securitizare simplă,
transparentă și coerentă, bazându-se pe măsurile adoptate recent în sectorul
asigurărilor și în sectorul bancar, precum și pe lucrările desfășurate la nivel
internațional în acest domeniu. Revigorarea acestei clase de active va
contribui la dezvoltarea unei piețe secundare profunde și lichide, la atragerea
unei game mai largi de investitori și la îmbunătățirea alocării finanțărilor în
domeniile în care acestea sunt cele mai necesare. §
Examinarea modalităților de remediere a lipsei
actuale de informații standardizate despre IMM-uri referitoare la credite,
întemeindu-se pe lucrările care au fost deja inițiate în acest domeniu și
îmbunătățind informațiile referitoare la planificarea proiectelor de
infrastructură, precum și istoricul creditării. §
Explorarea, împreună cu sectorul privat, a celor
mai bune modalități de a reproduce la scară mai largă în întreaga UE succesul regimurilor
de plasamente private în unele piețe europene. §
Revizuirea măsurilor existente, cum ar fi Directiva
privind prospectul, în vederea reducerii sarcinii administrative pentru
IMM-uri, facilitându-le acestora îndeplinirea obligațiilor legate de prospect. 4.3.
Consolidarea condițiilor de concurență echitabile și eliminarea barierelor din
calea investițiilor în cadrul pieței unice Sunt necesare
eforturi susținute pentru a valorifica la maximum piața unică și pentru a o
transforma într-o rampă de lansare eficace pentru întreprinderi. În timp ce unele
măsuri pot fi orientate pe un termen mai lung decât altele, îmbunătățirea condițiilor-cadru
pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții reprezintă
o dimensiune intrinsecă a acestui plan. Printre domeniile deosebit de
importante pe termen scurt și mediu se numără următoarele:
Sectorul energetic și al transporturilor
reprezintă dimensiuni importante ale pieței unice, iar punerea în aplicare
a reformelor recente trebuie să fie accelerată. Uniunea Europeană a
Energiei va juca un rol important în acest context. Trebuie să se
asigure punerea în aplicare integrală a celui de al treilea pachet privind
energia. Normele referitoare la comerțul transfrontalier în domeniul
energiei rămân în continuare extrem de fragmentate. Reglementarea prețurilor
cu amănuntul care denaturează concurența continuă să se aplice în unele
state membre și trebuie să fie abordată. De asemenea, Comisia va lua
măsurile necesare pentru a da curs deciziilor recente referitoare la
cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.
Reformele
structurale menite să elimine obstacolele din calea investițiilor în infrastructura
și sistemele de transport, în special cele cu o dimensiune
transfrontalieră, trebuie, de asemenea, să fie puse în aplicare rapid.
Pentru a profita pe deplin de avantajele oferite de piața unică, ar trebui
să se îndeplinească obiectivele privind cerul unic european și să se
asigure adoptarea rapidă și punerea în aplicare ulterioară a celui de al
patrulea pachet feroviar.
§
Europa trebuie să realizeze o piață unică
digitală cu adevărat conectată, inclusiv prin adoptarea unor măsuri
legislative rapide și ambițioase în domeniul protecției datelor, prin adoptarea
de reglementări în domeniul telecomunicațiilor și prin modernizarea și
simplificarea normelor privind drepturile de autor și protecția consumatorilor
pentru achizițiile online și cele digitale. Piața unică digitală ar trebui să
creeze un climat de încredere și securitate în privința tranzacțiilor online, a
interoperabilității diferitelor soluții tehnologice și a accesului la resurse și
infrastructuri digitale (în special politicile de acordare a licențelor în
domeniul spectrului de frecvențe radio). Piața unică ar trebui să fie deschisă
la noi modele de afaceri, garantându-se în același timp că sunt îndeplinite
obiectivele esențiale ce țin de interesul public. Consumatorii ar trebui să
beneficieze de acces neîngrădit la conținutul și serviciile digitale în
întreaga Europă, fără a fi discriminați în funcție de naționalitate sau de
locul de reședință.
Piețele de servicii și produse prezintă
un grad de interdependență din ce în ce mai ridicat. Este necesară
intensificarea reformelor pentru a aborda cerințele disproporționate în
materie de formă juridică, structură a acționariatului și autorizare, precum
și pentru a îmbunătăți recunoașterea reciprocă, în special în ceea ce
privește sectoarele și profesiile cu un mare potențial comercial
transfrontalier. Ar trebui să fie asigurată aplicarea eficientă a normelor
privind achizițiile publice la toate nivelurile, precum și promovarea unor
instrumente de achiziții publice electronice.
Pentru
a impulsiona cercetarea și inovarea, competitivitatea UE ar avea de
câștigat dacă ar exista mai puține piedici în ceea ce privește transferul
de cunoștințe, accesul liber la cercetările științifice și o mai mare
mobilitate a cercetătorilor.
§
Angajamentul față de partenerii noștri internaționali
va contribui la promovarea fluxurilor de investiții deschise. Internaționalizarea
companiilor europene îmbunătățește competitivitatea acestora, iar investitorii
din țări terțe pot juca un rol important în sprijinirea economiei europene. 5.
Următoarele etape Acest Plan de
investiții nu reprezintă o măsură cu caracter excepțional, ci este o strategie
de investiții ofensivă care se va derula pe parcursul următorilor trei ani.
Planul va transforma radical politica publică și instrumentele de finanțare ce
stau la baza investițiilor în Europa, pentru a obține cea mai mare
rentabilitate economică și societală pentru fiecare euro cheltuit. Planul prezentat
astăzi constituie primul pas întreprins într-o nouă direcție. Statele membre
sunt invitate să se alăture acestei inițiative, inclusiv contribuind la finanțarea
suplimentară a Fondului european pentru investiții strategice și accentuând
astfel impactul planului asupra economiei reale. Este necesar să se întreprindă
acțiuni la toate nivelurile în mod rapid și eficace, astfel încât efectele
tangibile ale acestora să poată fi constatate începând din 2015. Comisia
invită Consiliul European din 18-19 decembrie 2014 să aprobe planul, cu toate
componentele sale, și solicită Parlamentului European și Consiliului ca, în
calitate de organ legislativ al UE, să adopte rapid măsurile legislative
necesare astfel încât Fondul european pentru investiții strategice să devină
operațional până în iunie 2015 și să dea curs rapid celorlalte aspecte ale
planului. O evaluare
periodică în cadrul Parlamentului European, al reuniunilor șefilor de stat și
de guvern, al formațiunilor relevante ale Consiliului, efectuată în colaborare
cu Comitetul Economic și Social European și cu Comitetul Regiunilor va asigura
asumarea răspunderii politice necesară pentru a garanta că aceste inițiative
dau rezultatele scontate. Comisia și BEI vor aborda principalele părți
interesate de la nivel național și regional în vederea organizării unor
activități ulterioare pentru a discuta și a elabora soluții specifice. Prezentul plan se
bazează pe ipoteza că nu se vor efectua modificări ale cadrului financiar
multianual sau ale capitalului BEI în acest stadiu. În funcție de progresele
înregistrate, se va avea în vedere întreprinderea unor acțiuni suplimentare
până la mijlocul anului 2016, ceea ce va coincide, de asemenea, cu pregătirea
evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual. ANEXA 1. CARE
ESTE IMPACTUL PROBABIL AL PLANULUI DE INVESTIȚII? ANEXA 2. CUM VA
FUNCȚIONA NOUL FOND ÎN CAZUL INVESTIȚIILOR PE TERMEN LUNG? BEI = Banca Europeană de
Investiții ANEXA 3. CUM VA
SPRIJINI NOUL FOND IMM-URILE ȘI ÎNTREPRINDERILE CU CAPITALIZARE MEDIE? FEI = Fondul european de
investiții ANEXA 4.
CALENDAR ȘI ETAPE [1] În
unele state membre, scăderea este și mai dramatică. Este în special cazul
Italiei (-25 %), al Portugaliei (‑36 %), al Spaniei (-38 %),
al Irlandei (-39 %), și al Greciei (-64 %). [2]
Astfel cum a explicat Mario Draghi, președintele BCE, în discursul său de la
Jackson Hole, la 22 august 2014.
A se vedea: http://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2014/html/sp140822.en.html [3]
Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014, p. 8. „Consiliul
European sprijină intenția viitoarei Comisii de a lansa o inițiativă prin care
se mobilizează 300 de miliarde EUR în investiții suplimentare din surse publice
și private pe perioada 2015-2017”, și Planul de acțiune al G20 de la
Brisbane, publicat la 16 noiembrie 2014: „În plus, în octombrie,
Uniunea Europeană a anunțat o inițiativă importantă privind mobilizarea de
investiții publice și private suplimentare în perioada 2015-2017. Solicităm
punerea în aplicare rapidă a [acestor] pachete.” A se vedea și discursul
pronunțat de Mario Draghi, președintele BCE, la Jackson Hole, la 22 august 2014,
la care se face trimitere în nota de subsol 2. [4] În
contextul acestui plan, sunt considerate a fi întreprinderi cu capitalizare
medie cele care au între 250 și 3 000 de angajați. [5]
Instrumentul legislativ va fi probabil un regulament, întemeiat pe articolele 172
și 182, pe articolul 175 alineatul (3) și, eventual, pe articolul 173 din TFUE. [6] Comisia și BEI au convenit ca fondul să fie instituit în cadrul BEI ca
fond fiduciar specific.
În acest fel se va asigura o înființare rapidă, iar fondul va beneficia de
finanțare și de competențe specializate în materie de creditare și gestionare a
riscurilor din partea structurilor existente ale BEI. [7]
Pentru a asigura faptul că investițiile în proiecte de infrastructură și de alt
tip sprijinite în cadrul acestei inițiative sunt conforme cu normele în materie
de ajutoare de stat, proiectele ar trebui să vizeze nevoile nerezolvate (de
exemplu, să nu dubleze infrastructura existentă), să atragă cât mai multe
finanțări private posibil și să evite producerea unui efect de evicțiune al
proiectelor finanțate din fonduri private. Proiectele care beneficiază de
sprijin ar trebui, în general, să fie deschise tuturor utilizatorilor, inclusiv
operatorilor concurenți, în condiții echitabile, rezonabile și adecvate, astfel
încât să se evite crearea de bariere în calea intrării pe piață. Pentru a
maximiza impactul acestor investiții, Comisia va formula o serie de principii
fundamentale, destinate evaluării ajutoarelor de stat, pe care proiectele vor
trebui să le respecte pentru a fi eligibile să primească sprijin în temeiul
Fondului european pentru investiții strategice. Dacă un proiect îndeplinește
aceste criterii și primește sprijin din partea fondului, orice sprijin național
complementar va fi evaluat în conformitate cu o procedură simplificată și
accelerată de evaluare a ajutoarelor de stat, în care singurul element
suplimentar care trebuie verificat de Comisie va fi proporționalitatea
sprijinului public (absența supracompensării). [8]
COM(2013) 462 final, care în prezent face obiectul negocierilor dintre
Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în cadrul așa-numitului trilog.
Odată intrat în vigoare, regulamentul va stabili un cadru de reglementare comun
al UE pentru a permite fondurilor specializate în investițiile pe termen lung,
de exemplu în proiecte de infrastructură sau IMM-uri, să își desfășoare
activitatea în întreaga UE, cu intenția de a atrage investitorii cu un orizont
de investiții pe termen mai lung. [9]
Acest sprijin va respecta Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat
pentru finanțarea de risc sau va fi evaluat conform condițiilor pieței. [10]
Pentru a realiza acest lucru, statelor membre li se recomandă să repartizeze,
prin instrumente financiare inovatoare, un anumit procentaj din alocările
prevăzute în acordurile lor de parteneriat fiecărui domeniu-cheie de investiții,
după cum urmează: 50 % pentru sprijinirea IMM-urilor, 20 % pentru
măsuri de reducere a CO2, 10 % în domeniul tehnologiilor
informației și comunicațiilor, 10 % în domeniul transporturilor
sustenabile, 5 % pentru sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării și
5 % în domeniul mediului și al utilizării eficiente a resurselor.
Utilizarea mecanismelor de microfinanțare cu scopul de a oferi împrumuturi
preferențiale ar putea, de asemenea, contribui la promovarea activităților
independente și a spiritului antreprenorial și la crearea de
microîntreprinderi. [11]
Inițiativa privind IMM-urile este un instrument financiar care reunește resurse
provenind de la fondurile structurale și de investiții, programele COSME și
Orizont 2020, FEI și BEI. Inițiativa prevede două tipuri de produse pentru a
îmbunătăți finanțarea IMM-urilor: garanții neplafonate pentru intermediarii
financiari și securitizarea portofoliilor de împrumuturi existente. [12]
Luând în considerare acțiunile care pot fi întreprinse fără a afecta programarea
în curs a fondurilor, se poate estima că, în perioada de programare 2014-2020,
ar putea deveni disponibile alte finanțări suplimentare pentru investiții în
valoare de 26 de miliarde EUR. Această sumă se adaugă la dublarea
utilizării instrumentelor financiare și nu este luată în considerare în anexa 1. [13] Consiliul European din 23-24
octombrie 2014 „a salutat instituirea unui grup operativ, condus de Comisie
și de BEI, în vederea identificării unor acțiuni concrete de stimulare a
investițiilor, inclusiv a unei rezerve de proiecte potențial viabile relevante
la nivel european care să fie realizate pe termen scurt și mediu.” [14]
Securitizarea este o practică financiară, utilizată adesea de către bănci, care
constă în punerea în comun și în reorganizarea diferitelor tipuri de creanțe
contractuale, cum ar fi, de exemplu, ipotecile rezidențiale. Aceasta poate fi
utilizată ca o modalitate de finanțare a activelor sau ca un mijloc de transfer
și de diversificare a riscurilor.