15/Volumul 08

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

196

L 189/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Atingerea unui nivel înalt de protecție a sănătății și a mediului este parte a politicii comunitare, iar unul dintre obiectivele care trebuie urmărite este protecția împotriva zgomotului. În Cartea verde asupra strategiei viitoare privind zgomotul, Comisia a desemnat zgomotul ambiental ca fiind una din principalele probleme de mediu din Europa.

(2)

În Rezoluția sa din 10 iunie 1997 (5) privind Cartea verde a Comisiei, Parlamentul European și-a exprimat susținerea pentru această Carte verde, a solicitat instituirea unor măsuri și inițiative specifice printr-o directivă privind reducerea zgomotului ambiental și a constat lipsa unor date fiabile și comparabile despre situația diferitelor surse de zgomot.

(3)

În comunicarea Comisiei din 1 decembrie 1999 privind transportul aerian și mediul au fost definite un indicator de zgomot comun și o metodologie comună pentru determinarea și măsurarea zgomotului în zonele din jurul aeroporturilor. Această comunicare a fost luată în considerare de dispozițiile prezentei directive.

(4)

Legislația comunitară acoperă deja anumite categorii de emisii sonore provenite de la produse, de exemplu Directiva nr. 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind nivelul sonor admis și sistemul de evacuare al autovehiculelor (6), Directiva nr. 77/311/CEE a Consiliului din 29 martie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roți (7), Directiva nr. 80/51/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind limitarea emisiilor sonore de la aeronavele subsonice (8) și directivele complementare ale acesteia, Directiva nr. 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți (9) și Directiva nr. 2000/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2000 privind armonizarea legislației statelor membre cu privire la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exterior (10).

(5)

Prezenta directivă ar trebui să asigure, inter alia, o bază pentru dezvoltarea și completarea măsurilor comunitare existente privind zgomotul emis de sursele principale, în special vehiculele rutiere și feroviare și infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele utilizate în exterior și cele industriale și mecanismele mobile, precum și pentru elaborarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt, mediu și lung.

(6)

Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice anumitor categorii de zgomot, cum ar fi zgomotul produs în interiorul mijloacelor de transport și zgomotul produs de activitățile casnice.

(7)

În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat, obiectivele tratatului de atingere a unui nivel înalt de protecție a mediului și a sănătății se pot îndeplini mai bine prin completarea acțiunii statelor membre cu o acțiune comunitară, care să ducă la o înțelegere comună a problemei zgomotului. De aceea, ar trebui culese, compilate și raportate date privind nivelurile de zgomot din mediul înconjurător, în conformitate cu criterii comparabile. Aceasta presupune utilizarea unor indicatori și a unor metode de evaluare armonizate, precum și a unor criterii pentru alinierea cartografierii zgomotului. Astfel de criterii și metode pot fi cel mai bine stabilite de către Comunitate.

(8)

Este necesar, de asemenea, să se stabilească metode comune de evaluare a „zgomotului ambiental” și o definiție a „valorilor limită”, din perspectiva unor indicatori armonizați pentru determinarea nivelurilor de zgomot. Cifrele concrete ale oricăror valori limită urmează să fie stabilite de statele membre, luând în considerare, inter alia, nevoia de a se aplica principiul prevenirii pentru a menține zone de liniște în aglomerații.

(9)

Indicatorii comuni de zgomot selectați sunt Lden, pentru evaluarea disconfortului, și Lnight, pentru evaluarea perturbării somnului. De asemenea, este util să se permită statelor membre să utilizeze indicatori suplimentari pentru a monitoriza sau a controla situațiile speciale de zgomot.

(10)

Cartografierea acustică strategică ar trebui să fie impusă în anumite zone de interes deoarece astfel se pot înregistra datele necesare pentru a oferi o reprezentare a nivelurilor de zgomot percepute în zona respectivă.

(11)

Planurile de acțiune ar trebui să se concentreze asupra priorităților din acele zone de interes și ar trebui să fie elaborate de autoritățile competente în urma consultării publicului.

(12)

Pentru a asigura o diseminare cât mai largă a informațiilor către public, ar trebui selectate cele mai adecvate canale de informații.

(13)

Culegerea de date și consolidarea rapoartelor adecvate elaborate în întreaga Comunitate sunt necesare ca bază pentru politica comunitară viitoare și pentru informarea ulterioară a publicului.

(14)

Comisia ar trebui să efectueze, în mod regulat, evaluări ale punerii în aplicare a prezentei directive.

(15)

Dispozițiile tehnice care reglementează metodele de evaluare ar trebui completate și adaptate, în cazul în care este necesar, la progresul științific și tehnic și la evoluția standardizării la nivel european.

(16)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia nr. 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (11),

(a)

determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin cartografierea acustică cu ajutorul metodelor de evaluare comune statelor membre;

(b)

garantarea faptului că informațiile privind zgomotul ambiental și efectele acestuia sunt puse la dispoziția publicului;

(c)

adoptarea planurilor de acțiune de către statele membre, pe baza rezultatelor obținute prin cartografierea zgomotului, în vederea prevenirii și a reducerii zgomotului ambiental unde este necesar și, în special, acolo unde nivelurile de expunere pot provoca efecte nocive asupra sănătății umane, și în vederea menținerii calității zgomotului ambiental acolo unde această calitate este corespunzătoare.

(a)

„zgomot ambiental” înseamnă sunetul exterior nedorit sau dăunător, generat de activitățile umane, inclusiv zgomotul emis de mijloacele de transport, traficul rutier, feroviar, aerian și din amplasamentele unde se desfășoară activități industriale, cum sunt cele definite în anexa I la Directiva nr. 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (12);

(b)

„efecte dăunătoare” înseamnă efecte negative asupra sănătății umane;

(c)

„disconfort” înseamnă gradul de neplăcere provocat de zgomotul ambiental, determinat prin anchete de teren;

(d)

„indicator de zgomot” înseamnă o scală concretă pentru descrierea zgomotului ambiental, în relație directă cu efectele nedorite ale acestuia;

(e)

„evaluare” înseamnă orice metodă utilizată pentru calculul, prognozarea, estimarea sau măsurarea valorii unui indicator de zgomot ori a efectelor dăunătoare corelate;

(f)

„Lden” (indicator de zgomot pentru zi-seară-noapte) înseamnă indicatorul de zgomot asociat disconfortului general, definit în anexa I;

(g)

„Lday” (indicator de zgomot pentru zi) înseamnă indicatorul de zgomot asociat disconfortului din timpul zilei, definit în anexa I;

(h)

„Levening” (indicator de zgomot pentru seară) înseamnă indicatorul de zgomot asociat disconfortului din timpul serii, definit în anexa I;

(i)

„Lnight” (indicator de zgomot pentru noapte) înseamnă indicatorul de zgomot asociat disconfortului din timpul nopții, definit în anexa I;

(j)

„relația doză-efect” înseamnă relația dintre valoarea unui indicator de zgomot și un efect dăunător;

(k)

„aglomerare” înseamnă o parte a unui teritoriu, delimitată de statul membru, cu o populație mai mare de 100 000 de locuitori și cu o astfel de densitate a populației, încât statul membru o consideră a fi zonă urbană;

(l)

„zonă liniștită într-o aglomerare” înseamnă o zonă, delimitată de către autoritatea competentă, care nu este expusă unei valori a indicatorului Lden sau a unui alt indicator de zgomot relevant mai mare decât o anumită valoare stabilită de statul membru, indiferent de sursa de zgomot;

(m)

„zonă liniștită în spațiu deschis” înseamnă o zonă, delimitată de către autoritatea competentă, care nu este expusă la zgomotului provenit din trafic, industrie sau activități recreative;

(n)

„drum principal” înseamnă un drum regional, național sau internațional, desemnat de statul membru, cu un trafic mai mare de trei milioane de treceri ale vehiculelor anual;

(o)

„cale ferată principală” înseamnă o cale ferată, desemnată de statul membru, cu un trafic mai mare de 30 000 treceri ale trenurilor anual;

(p)

„aeroport principal” înseamnă un aeroport civil, desemnat de statul membru, în care se înregistrează peste 50 000 de mișcări pe an (o mișcare însemnând o decolare sau o aterizare), cu excepția celor executate exclusiv pentru antrenament cu aeronave ușoare;

(q)

„cartografierea acustică” înseamnă prezentarea, pentru o anumită zonă, a datelor privind situațiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, în funcție de un indicator de zgomot, și care evidențiază depășirile valorilor limită în vigoare, numărul persoanelor afectate dintr-o anumită zonă ori numărul de locuințe expuse la anumite valori ale indicator de zgomot;

(r)

„hartă acustică strategică” înseamnă o hartă concepută pentru evaluarea globală a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zonă dată sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectivă;

(s)

„valoare limită” înseamnă o valoare a Lden sau Lnight și, dup caz, a Lday și Levening, stabilită de statele membre, la depășirea căreia autoritățile competente trebuie să ia în considerare sau să pună în aplicare măsuri menite să micșoreze această valoare; valorile limită pot varia în funcție de tipurile de zgomot (zgomot provocat de trafic rutier, feroviar sau aerian, zgomot industrial etc.), de zonele înconjurătoare și de sensibilitatea la zgomot a populației; valorile limită pot fi, de asemenea, diferite pentru situațiile existente și pentru situații noi (în care intervine o schimbare privind sursa de zgomot sau utilizarea ariilor învecinate);

(t)

„planurile de acțiune” înseamnă planurile destinate gestionării problemei zgomotului și efectelor acestuia, incluzând planuri de diminuare a zgomotului, după caz;

(u)

„planificare acustică” înseamnă controlarea zgomotului viitor prin măsuri planificate, cum ar fi amenajarea teritoriului, ingineria sistemelor de gestionare a traficului, planificarea circulației, reducerea prin măsuri de izolare acustică a zgomotului și controlul surselor de zgomot;

(v)

„public” înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în conformitate cu legislația sau practicile interne, asociațiile, organizațiile sau grupurile de astfel de persoane.

(a)

elaborarea și, unde este cazul, aprobarea hărților acustice și a planurilor de acțiune pentru aglomerări, drumuri principale, căi ferate principale și aeroporturi principale;

(b)

colectarea hărților acustice și a planurilor de acțiune.

(a)

zonele din apropierea drumurilor principale cu un trafic mai mare de șase milioane de treceri de vehicule anual, a căilor ferate principale cu un trafic mai mare de 60 000 de treceri de trenuri anual și a aeroporturilor principale;

(b)

aglomerările cu mai mult de 250 000 de locuitori. Scopul acestor planuri este, de asemenea, protejarea zonelor liniștite împotriva unei creșteri a nivelului de zgomot.

(a)

obiective pe termen lung și pe termen mediu pentru reducerea numărului de persoane afectate de efectele dăunătoare ale zgomotului ambiental, luând în considerare, în special, diferențele dintre climate și culturi;

(b)

măsuri suplimentare pentru reducerea zgomotului ambiental emis de surse specifice, în special de echipamentele utilizate în exterior, de mijloacele și infrastructurile de transport și de anumite categorii de activități industriale, pe baza măsurilor puse deja în aplicare sau aflate în discuție în vederea adoptării;

(c)

protecția zonelor liniștite în spațiu deschis.

—

posibilitatea instituirii unei înălțimi de măsurare de 1,5 m în anexa I alineatul (1) pentru zonele cu case cu un singur etaj;

—

o limită mai joasă a numărului estimat de persoane expuse la diferite frecvențe ale Lden și Lnight din anexa VI.

—

Lday este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din ISO 1996-2: 1987, determinat pentru suma perioadele de zi dintr-un an;

—

Levening este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din ISO 1996-2: 1987, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr-un an;

—

Lnight este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform definiției din ISO 1996-2: 1987, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an;

—

ziua are 12 ore, seara 4 ore și noaptea 8 ore. Statele membre pot reduce perioada de seară cu una sau două ore și pot prelungi perioada de zi și/sau de noapte corespunzător, cu condiția ca această alegere să fie valabilă pentru toate sursele și să îi furnizeze Comisiei toate informațiile privind orice diferență sistematică față de opțiunea implicită;

—

începutul zilei (și, prin urmare, începutul serii și începutul nopții) sunt decise de către statul membru (alegerea trebuie să fie aceeași pentru toate sursele de zgomot); intervalele orare implicite sunt 07.00 – 19.00, 19.00 – 23.00 și 23.00 – 07.00, ora locală;

—

un an este un an relevant în ceea ce privește emisia de sunet și un an mediu în privința condițiilor meteorologice;

—

se ia în considerare sunetul incident, ceea ce înseamnă că nu se ia în considerare sunetul reflectat de fațada locuinței în cauză (ca regulă generală, acest lucru implică o corecție de 3 dB în cazul măsurătorilor).

—

în cazul calculelor în scopul cartografierii acustice strategice în raport cu expunerea la zgomot în interiorul sau în apropierea clădirilor, punctele de evaluare trebuie să se situeze la 4,0 ± 0,2 m (între 3,8 și 4,2 m) deasupra nivelului solului și pe fațada cea mai expusă; în acest scop, fațada cea mai expusă va fi peretele exterior care se află în fața și cel mai aproape de sursa de zgomot specifică; pentru alte scopuri se pot alege și alte poziții;

—

în cazul măsurătorilor în scopul cartografierii acustice strategice în raport cu expunerea la zgomot în interiorul sau în apropierea clădirilor, pot fi alese alte înălțimi, dar niciodată mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, iar rezultatele se corectează pentru o înălțime echivalentă de 4 m;

—

pentru alte scopuri, cum ar fi planificarea acustică și zonarea acustică, pot fi alese, dar acestea nu se pot situa mai jos de 1,5 m deasupra nivelului solului, ca de exemplu, pentru:

—

durata nopții este de opt ore, conform definiției din alineatul (1);

—

un an este un an relevant în ceea ce privește emisia de sunet și un an mediu în privința condițiilor meteorologice, conform definiției din alineatul (1);

—

sunetul incident se ia în considerare după cum se arată la alineatul (1);

—

punctul de evaluare este același ca și pentru Lden.

—

sursa de zgomot analizată funcționează doar o perioadă scurtă de timp (de exemplu, mai puțin de 20 % din timp, raportat la suma perioadelor de zi dintr-un an sau la suma perioadelor de seară dintr-un an ori la suma perioadelor de noapte dintr-un an);

—

când numărul evenimentelor sonore, în cursul uneia sau a mai multor perioade considerate, este foarte mic (de exemplu, mai puțin de un eveniment sonor pe oră; un eveniment sonor poate fi definit ca un zgomot care durează mai puțin de cinci minute; de exemplu, zgomotul produs la trecerea unui tren sau a unui avion);

—

componenta de joasă frecvență a zgomotului este puternică;

—

LAmax sau SEL (nivelul de expunere la sunet) pentru protecția în perioada de noapte, în cazul unor vârfuri de zgomot;

—

protecția suplimentară la sfârșit de săptămână sau într-o perioadă anume a anului;

—

protecția suplimentară în perioada de zi;

—

protecția suplimentară în perioada de seară;

—

o combinație a zgomotelor mai multor surse;

—

zone liniștite în spații deschise;

—

zgomotul conține componente tonale importante;

—

zgomotul are un caracter de impuls.

—

ISO 8297: 1994 „Acustică – Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru instalațiile industriale cu multe surse pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în mediul înconjurător – metoda tehnică”;

—

EN ISO 3744: 1995 „Acustică – Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustică – metoda tehnică aproximativă, în condiții asemănătoare de câmp liber, deasupra unui plan reflectant”;

—

EN ISO 3746: 1995 „Acustică – Determinarea nivelurilor de putere acustică ale surselor de zgomot, cu ajutorul unei suprafețe înconjurătoare de măsurare, deasupra unui plan reflectant”.

—

relația dintre disconfort și Lden pentru zgomotul produs de traficul rutier, feroviar și aerian, precum și pentru zgomotul industrial;

—

relația dintre tulburarea somnului și Lnight pentru zgomotul produs de traficul rutier, feroviar și aerian, precum și pentru zgomotul industrial.

—

locuințele cu izolație specială împotriva zgomotului, conform definiției din anexa VI;

—

locuințele cu fațadă liniștită, conform definiției din anexa VI;

—

diferitele climate/diferitele culturi;

—

grupurile vulnerabile de populației;

—

zgomotul industrial cu componente tonale importante;

—

zgomotul industrial cu caracter de impuls și alte cazuri speciale.

—

o situație de zgomot existentă, anterioară sau viitoare, în funcție de un indicator de zgomot;

—

depășirea unei valori limită;

—

numărul estimat de locuințe, școli și spitale dintr-o anumită zonă, expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;

—

numărul estimat de persoane care se află într-o zona expusă la zgomot.

—

grafice;

—

date numerice în tabele;

—

date numerice în format electronic.

—

traficul rutier;

—

traficul feroviar;

—

aeroporturi;

—

zonele industriale, inclusiv porturile.

—

furnizarea de date care trebuie trimise Comisiei în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) și cu anexa VI;

—

constituirea unei surse de informații pentru cetățeni în conformitate cu articolul 9;

—

constituirea unei baze pentru planurile de acțiune în conformitate cu articolul 8.

—

o prezentare grafică;

—

hărți care să arate depășirea unei valori limită;

—

hărți comparative, prin care situația existentă poate să fie comparată cu diferite situații viitoare posibile;

—

hărți prezentând valoarea unui indicator de zgomot, după caz, la o altă înălțime decât cea de 4 m, unde este cazul.

1.

Un plan de acțiune trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

2.

Printre acțiunile pe care autoritățile competente doresc să le întreprindă în domeniile lor de competență se numără, de exemplu:

3.

Fiecare plan de acțiune trebuie să conțină estimări privind reducerea numărului de persoane afectate (disconfort tulburarea somnului sau altele).

4.

Comisia poate elabora linii directoare care să ofere indicații suplimentare pentru planurile de acțiune, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2).

1.   Pentru aglomerări

1.1.   Scurtă descriere a aglomerării: localizare, mărime, număr de locuitori.

1.2.   Autoritatea responsabilă.

1.3.   Programele de control al zgomotului care au fost desfășurate anterior și măsurile în vigoare împotriva zgomotului.

1.4.   Metodele de calcul sau de măsurare care au fost utilizate.

1.5.   Numărul estimativ de persoane (exprimat în sute) care locuiesc în locuințele expuse la fiecare dintre următoarele intervalele de valori ale Lden în dB la 4 m deasupra solului pe cea mai expusă fațadă: 55-59, 60-64, 65-69, 70-74, > 75, măsurate separat de zgomotul produs de traficul rutier, feroviar și aerian și de sursele industriale. Valorile se rotunjesc până la cea mai apropiată valoare desută (de exemplu, 5 200 = între 5 150 și 5 249; 100 = între 50 și 149; 0 = sub 50).

În plus, unde este cazul și unde sunt disponibile astfel de informații, trebuie să se precizeze câte persoane din categoriile menționate anterior locuiesc în locuințele care sunt dotate cu:

De asemenea, trebuie să se indice modul în care drumurile, căile ferate și aeroporturile principale, definite la articolul 3, contribuie la valorile menționate anterior.

1.6.   Numărul estimativ de persoane (exprimat în sute) care locuiesc în locuințele expuse la fiecare din intervalele de valori ale Lden în dB la 4 m deasupra solului pe fațada cea mai expusă: 50-54, 55-59, 60-64, 65-69, > 70, măsurate separat de zgomotul generat de traficul rutier, feroviar și aerian sau de sursele industriale. De asemenea, aceste date pot fi evaluate și pentru intervalul de valori 45-49 înainte de data stabilită la articolul 11 alineatul (1).

În plus, unde este cazul și unde sunt disponibile astfel de informații, trebuie să se precizeze câte persoane din categoriile menționate anterior locuiesc în locuințele care sunt dotate cu:

De asemenea, trebuie să se indice modul în care drumurile, căile ferate și aeroporturile principale contribuie la valorile menționate anterior.

1.7.   În cazul unei reprezentări grafice, hărțile strategice trebuie să indice cel puțin curbele pentru valorile de 60, 65, 70 și 75 dB.

1.8.   Un rezumat al planului de acțiune care cuprinde toate aspectele importante menționate în anexa V, care să nu depășească zece pagini.

2.   Pentru drumurile, căile ferate și aeroporturile principale

2.1.   O descriere generală a drumurilor, căilor ferate și aeroporturilor: localizare, mărime și date despre trafic.

2.2.   O caracterizare a împrejurimilor: aglomerări, sate, zonă rurală sau altele, informații privind exploatarea terenurilor, alte surse majore de zgomot.

2.3.   Programe de control al zgomotului care au fost desfășurate anterior și măsurile în vigoare privind zgomotul.

2.4.   Metodele de calcul sau de măsurare care au fost utilizate.

2.5.   Numărul estimativ de persoane (exprimat în sute) care locuiesc în afara aglomerărilor în locuințele expuse la fiecare din intervalele de valori ale Lden în dB la 4 m deasupra solului pe fațada cea mai expusă: 55-59, 60-64, 65-69, 70-74, > 75.

În plus, unde este cazul și unde sunt disponibile astfel de informații, trebuie să se precizeze câte persoane din categoriile menționate anterior locuiesc în locuințele care sunt dotate cu:

2.6.   Numărul total estimativ de persoane (exprimat în sute) care locuiesc în afara aglomerărilor în clădiri expuse la fiecare dintre intervalele de valori ale Lden în dB la 4 m deasupra solului pe cea mai expusă fațadă: 50-54, 55-59, 60-64, 65-69, > 70. De asemenea, aceste date pot fi evaluate și pentru intervalul de valori 45-49 înainte de data stabilită la articolul 11 alineatul (1).

În plus, unde este cazul și unde sunt disponibile astfel de informații, trebuie să se precizeze câte persoane din categoriile menționate anterior locuiesc în locuințele care sunt dotate cu:

2.7.   Suprafața totală (exprimată în km2) expusă la valori ale Lden mai mari de 55, 65 și, respectiv, 75 dB. De asemenea, trebuie să se indice numărul total estimat de locuințe (exprimat în sute) și numărul total estimat de persoane (exprimat în sute) care locuiesc în fiecare dintre aceste zone. Cifrele respective trebuie să cuprindă și aglomerările.

Curbele trasate pentru valorile de 55 și 65 dB trebuie să fie reprezentate pe una sau mai multe din hărțile care oferă informații privind localizarea satelor, orașelor și aglomerărilor cuprinse în aceste curbe.

2.8.   Un rezumat al planului de acțiune care cuprinde toate aspectele importante menționate în anexa V, care să nu depășească zece pagini.

3.   Linii directoare

Comisia poate elabora linii directoare pentru a oferi indicații suplimentare asupra furnizării de informații, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2).