02013R1380 — RO — 14.08.2019 — 003.001

---

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 1380/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354 28.12.2013, p. 22)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	REGULAMENTUL (UE) NR. 1385/2013 AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013	L 354	86	28.12.2013
►M2	REGULAMENTUL (UE) 2015/812 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 mai 2015	L 133	1	29.5.2015
►M3	REGULAMENTUL (UE) 2017/2092 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 noiembrie 2017	L 302	1	17.11.2017
►M4	REGULAMENTUL (UE) 2019/1241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019	L 198	105	25.7.2019

Rectificat prin:

►C1	Rectificare, JO L 044, 16.2.2018, p.  9 (nr. 1380/2013)
►C2	Rectificare, JO L 122, 17.5.2018, p.  35 (1385/2013)

---

▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 1380/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului

PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)  Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) cuprinde:

(2)  PCP cuprinde activitățile menționate la alineatul (1) în cazul în care acestea sunt desfășurate:

Articolul 2

Obiective

(1)  PCP garantează că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu sustenabile pe termen lung și sunt gestionate de o manieră consecventă cu obiectivele de realizare de beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și de contribuire la disponibilitatea aprovizionării cu alimente.

(2)  PCP aplică abordarea precaută a gestionării pescuitului și urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile.

În vederea atingerii obiectivului de refacere progresivă și menținere a populațiilor de stocuri de pește peste nivelurile de biomasă capabile să obțină producția maximă sustenabilă, rata de exploatare a producției maxime sustenabile trebuie obținută acolo unde este posibil, până în 2015, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020, pentru toate stocurile.

(3)  PCP pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului, pentru a garanta că impacturile negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt reduse la minimum și vizează să asigure faptul că activitățile de acvacultură și pescuit evită degradarea mediului marin.

(4)  PCP contribuie la colectarea de date științifice.

(5)  PCP, în special:

Articolul 3

Principiile bunei guvernanțe

PCP este ghidată de următoarele principii de bună guvernanță:

Articolul 4

Definiții

(1)  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(2)  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor geografice:

PARTEA II

ACCESUL LA APE

Articolul 5

Norme generale privind accesul la ape

(1)  Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

(2)  În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere regimului aplicabil navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și regimului cuprins în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

(3)  Până la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază ale regiunilor ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat, statele membre vizate au dreptul să restricționeze pescuitul la navele înregistrate în porturile teritoriilor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

(4)  Măsurile ce se aplică după expirarea regimului prevăzut la alineatele (2) și (3) se adoptă până la 31 decembrie 2022.

PARTEA III

MĂSURI PENTRU CONSERVAREA ȘI EXPLOATAREA DURABILĂ A RESURSELOR BIOLOGICE MARINE

TITLUL I

Măsuri de conservare

Articolul 6

Dispoziții generale

(1)  În scopul realizării obiectivelor PCP privind conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2, Uniunea adoptă măsuri de conservare astfel cum sunt prevăzute la articolul 7.

(2)  În aplicarea prezentului regulament, Comisia consultă consiliile consultative relevante și organismele științifice relevante. Măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile,inclusiv, atunci când este cazul, de rapoarte elaborate de CSTEP și de alte organisme consultative, de avizele primite din partea consiliilor consultative, precum și de recomandările comune emise de statele membre în temeiul articolului 18.

(3)  Statele membre pot coopera în scopul adoptării de măsuri în temeiul articolelor 11, 15 și 18.

(4)  Statele membre se coordonează înainte de adoptarea de măsuri naționale în temeiul articolului 20 alineatul (2).

(5)  În anumite cazuri, în special în ceea ce privește regiunea mediteraneeană, statelor membre ar trebui să fie împuternicite să adopte acte cu forță juridică obligatorie în domeniul PCP, inclusiv măsuri de conservare. Atunci când este cazul, se aplică articolul 18.

Articolul 7

Tipuri de măsuri de conservare

(1)  Măsurile pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor biologice marine pot include, printre altele, următoarele:

(2)  Măsurile tehnice pot include, printre altele, următoarele:

Articolul 8

Instituirea zonelor de refacere a stocurilor de pește

(1)  Ținând cont în mod corespunzător de zonele de conservare existente, Uniunea depune eforturi pentru a institui zone protejate în temeiul sensibilității lor din punct de vedere biologic, inclusiv zone în cazul cărora există dovezi clare privind concentrări puternice de pești având o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare și zone de depunere a icrelor. În astfel de zone, activitățile de pescuit pot fi limitate sau interzise pentru a contribui la conservarea resurselor acvatice vii și a ecosistemelor marine. Uniunea continuă să ofere protecție suplimentară zonelor existente sensibile din punct de vedere biologic.

(2)  În acest sens, statele membre identifică, acolo unde este posibil, zone corespunzătoare care pot face parte dintr-o rețea coerentă și pregătesc, după caz, recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (7), în vederea înaintării de către Comisie a unei propuneri în conformitate cu tratatul.

(3)  Comisia poate fi împuternicită printr-un plan multianual să instituie astfel de zone protejate care sunt sensibile din punct de vedere biologic. Se aplică articolul 18 alineatele (1)-(6). Comisia transmite periodic Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind zonele protejate.

TITLUL II

Măsuri specifice

Articolul 9

Principii și obiective ale planurilor multianuale

(1)  Planurile multianuale se adoptă în mod prioritar, pe baza avizelor științifice, tehnice și economice, și includ măsuri de conservare pentru refacerea și menținerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot asigura producția maximă sustenabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).

(2)  În cazurile în care țintele referitoare la atingerea producției maxime sustenabile menționate la articolul 2 alineatul (2) nu pot fi stabilite din cauza insuficienței datelor, planurile multianuale prevăd măsuri bazate pe abordarea precaută, care să asigure cel puțin un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.

(3)  Planurile multianuale vizează:

(4)  Măsurile care trebuie incluse în planurile multianuale și calendarul punerii lor în aplicare sunt proporționale cu obiectivele și țintele urmărite și cu calendarul preconizat. Înainte de includerea măsurilor în planurile multianuale, se ține seama de posibilul impact economic și social al acestora.

(5)  Planurile multianuale pot conține obiective și măsuri de conservare specifice bazate pe abordarea ecosistemică, pentru a aborda problemele specifice ale pescuitului mixt în legătură cu realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) pentru amestecurile de stocuri vizate de plan, în cazurile în care avizele științifice indică faptul că nu se poate obține sporirea selectivității. În cazul în care este necesar, planul multianual include măsuri de conservare alternative specifice, bazate pe abordarea ecosistemică, pentru anumite stocuri vizate de acesta,.

Articolul 10

Conținutul planurilor multianuale

(1)  După caz și fără a aduce atingere competențelor respective în temeiul tratatului, un plan multianual include:

(2)  Un plan multianual poate, de asemenea, să includă:

(3)  Un plan multianual prevede revizuirea sa după o evaluare inițială ex-post, în special pentru a lua în considerare modificările aduse avizelor științifice.

Articolul 11

Măsuri de conservare necesare pentru respectarea obligațiilor care decurg din legislația Uniunii în domeniul mediului

(1)  Statele membre sunt împuternicite să adopte măsuri de conservare care să nu afecteze navele de pescuit aparținând altor state membre și care sunt aplicabile apelor aflate sub suveranitatea sau jurisdicția acestora și care sunt necesare în scopul respectării obligațiilor care le revin în temeiul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE, al articolului 4 din Directiva 2009/147/CE, sau al articolului 6 din Directiva 92/43/CEE, cu condiția ca acele măsuri să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din prezentul regulament, să îndeplinească obiectivele legislației relevante a Uniunii pe care intenționează să le pună în aplicare și să fie cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în legislația Uniunii.

(2)  În cazul în care un stat membru ("statul membru inițiator") consideră că este necesară adoptarea de măsuri în scopul respectării obligațiilor care menționate la alineatul (1) și alte state membre au un interes direct de gestionare a pescuitului care urmează să fie afectat de astfel de măsuri, Comisia, este împuternicită să adopte aceste măsuri, la cerere, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 46. În acest sens, articolul 18 alineatele (1)-(4) și alineatul (6) se aplică mutatis mutandis.

(3)  Statul membru inițiator pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre care au un interes direct de gestionare informațiile relevante în legătură cu măsurile necesare, inclusiv motivele, dovezile științifice pe care se bazează și detaliile privind punerea în aplicare în practică și asigurarea respectării normelor. Statul membru inițiator și celelalte state membre care au un interes direct de gestionare pot prezenta o recomandare comună menționată la articolul 18 alineatul (1) în termen de șase luni de la punerea la dispoziție a unor informații suficiente. Comisia adoptă măsurile, luând în considerare orice avize științifice disponibile, în termen de trei luni de la primirea unei solicitări complete.

În cazul în care nu se ajunge la un acord al tuturor statelor membre privind o recomandare comună care să fie trimisă Comisiei în conformitate cu primul paragraf în termenul prevăzut în acel paragraf, sau în cazul în care recomandarea comună este considerată necompatibilă cu cerințele menționate la alineatul (1), Comisia poate înainta o propunere în conformitate cu tratatul.

(4)  Prin derogare de la alineatul (3), în absența unei recomandări comune menționate la alineatul (3), în situații de urgență, Comisia adoptă măsurile. Comisia ia doar acele măsuri fără de care este pusă în pericol realizarea obiectivelor asociate cu stabilirea respectivelor măsuri de conservare, în conformitate cu directivele menționate la alineatul (1) și cu intențiile statului membru.

(5)  Măsurile menționate la alineatul (4) se aplică pentru o perioadă maximă de 12 luni care poate fi prelungită cu maxim 12 luni în cazul în care condițiile prevăzute la acel alineat există în continuare.

(6)  Comisia facilitează cooperarea dintre statul membru în cauză și celelalte state membre care au un interes direct de gestionare a pescuitului vizat în cadrul procesului de punere în aplicare și de asigurare a respectării măsurilor adoptate în temeiul alineatelor (2), (3) și (4).

Articolul 12

Măsurile Comisiei în caz de amenințare gravă la adresa resurselor biologice marine

(1)  Atunci când este necesar din motive imperioase de urgență privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, pe baza unor dovezi,, Comisia, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate adopta acte de punere în aplicare aplicabile imediat, pentru o perioadă maximă de șase luni, în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (3), pentru a reduce amenințarea respectivă.

(2)  Statul membru comunică cererea menționată la alineatul (1) simultan Comisiei, celorlalte state membre și consiliilor consultative vizate. Celelalte state membre și consiliile consultative pot transmite observații scrise în termen de șapte zile lucrătoare de la primirea notificării. Comisia decide în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la alineatul (1).

(3)  Înainte de expirarea perioadei inițiale de aplicare a actelor de punere în aplicare aplicabile imediat menționate la alineatul (1), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare aplicabile imediat, în cazul în care condițiile prevăzute la alineatul (1) sunt respectate prin care prelungește aplicarea măsurii de urgență respective cu o perioadă maximă de șase luni, cu efect imediat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (3).

Articolul 13

Măsuri de urgență adoptate de un stat membru

(1)  Pe baza unor dovezi privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin legată de activități de pescuit în ape care se află sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru care necesită o acțiune imediată, respectivul stat membru poate adopta măsuri de urgență pentru atenuarea amenințării. Respectivele măsuri sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și nu sunt mai puțin severe decât cele din legislația Uniunii. Măsurile respective se aplică pentru o perioadă maximă de trei luni.

(2)  Dacă măsurile de urgență care urmează să fie adoptate de un stat membru pot afecta navele de pescuit ale altor state membre, astfel de măsuri sunt adoptate numai după consultarea Comisiei, a statului membru relevant și a consiliilor consultative relevante cu privire la un proiect de măsuri, însoțit de o expunere de motive. Statul membru care solicită consultarea poate stabili un termen rezonabil pentru consultare, care nu poate fi totuși mai scurt de o lună.

(3)  În cazul în care Comisia consideră că o măsură adoptată în temeiul prezentului articol nu întrunește condițiile stabilite la alineatul (1), aceasta poate solicita, sub rezerva furnizării motivelor corespunzătoare, ca statul membru în cauză să modifice sau să abroge măsura respectivă.

Articolul 14

Evitarea și reducerea la minimum a capturilor nedorite

(1)  În vederea facilitării introducerii obligației de debarcare integrală a tuturor capturilor în cadrul activității de pescuit respective în conformitate cu articolul 15 („obligația de debarcare”), statele membre pot realiza proiecte-pilot, pe baza celor mai bune avize științifice și ținând seama de avizele consiliilor consultative relevante, cu scopul de a explora pe deplin toate metodele practicabile de evitare, de minimizare și de eliminare a capturilor nedorite în cadrul unei activități de pescuit.

(2)  Statele membre pot elabora un atlas al aruncărilor înapoi în mare, în care prezintă nivelul aruncărilor înapoi în mare în cadrul fiecărei activități de pescuit cărora li se aplică articolul 15 alineatul (1).

Articolul 15

Obligația de debarcare

(1)  Toate capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură, iar în Marea Mediterană și capturile de specii care fac obiectul unor dimensiuni minime, astfel cum se prevede în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, care sunt capturate în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor Uniunii, în ape care nu fac obiectul suveranității sau jurisdicției unei țări terțe, în cadrul pescuitului și în zonele geografice enumerate mai jos, sunt aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate, debarcate și deduse din cote, după caz, cu excepția cazului în care se utilizează ca momeală vie, în conformitate cu următorul calendar:

(2)  Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale ale Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 în scopul punerii în aplicare a acestor obligații internaționale în dreptul Uniunii, inclusiv, în special, a derogărilor de la obligația de debarcare în temeiul prezentului articol.

(3)  Atunci când toate statele membre cu un interes direct de gestionare a unei anumite specii convin că obligația de debarcare ar trebui să se aplice altor specii decât cele menționate la alineatul (1), acestea pot prezenta o recomandare comună pentru extinderea aplicării obligației de debarcare în temeiul alineatului (1) la acele specii. În acest scop, dispozițiile articolului 18 alineatele (1)-(6) se aplică mutatis mutandis. Atunci când se prezintă o astfel de recomandare comună, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 care să conțină aceste măsuri.

(4)  Obligația de debarcare menționată la alineatul (1) nu se aplică:

▼M2

▼B

(5)  Detalii privind punerea în aplicare a obligației de debarcare menționată la alineatul (1) se specifică în planurile multianuale menționate la articolele 9 și 10 și, după caz, se specifică și în conformitate cu articolul 18, inclusiv:

▼M2

▼B

Capturile în temeiul dispozițiilor de la această literă nu se scad din cotele relevante, însă toate aceste capturi sunt înregistrate în integralitate.

În decursul unei perioade de tranziție de patru ani, procentajul din capturile anuale totale menționat la această literă se majorează:

▼M3

(6)  Atunci când, pentru pescuitul în cauză, nu se adoptă niciun plan multianual sau niciun plan de gestionare în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament, acte delegate în conformitate cu articolul 46 din prezentul regulament, de stabilire cu titlu temporar a unor planuri specifice privind obligația de debarcare care să conțină specificațiile menționate la alineatul (5) literele (a)-(e) de la prezentul articol pentru o perioadă inițială maximă de trei ani care poate fi reînnoită pentru încă o perioadă totală de până la trei ani. Statele membre pot coopera în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament la elaborarea unui astfel de plan în vederea adoptării de către Comisie a unor astfel de acte sau a prezentării unei propuneri în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

▼C1

(7)  Atunci când nu s-a adoptat nicio măsură pentru specificarea excepției de minimis, fie într-un plan multianual în conformitate cu alineatul (5), fie într-un plan specific de aruncare a capturilor înapoi în mare în conformitate cu alineatul (6), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru specificarea excepției de minimis menționate la alineatul (4) litera (c) care, sub rezerva condițiilor stabilite la alineatul (5) litera (c) punctul (i) sau (ii), să se ridice la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din toate speciile pentru care se aplică obligația de debarcare în temeiul alineatului (1). Această excepție de minimis se adoptă astfel încât să se aplice de la data aplicării obligației de debarcare relevante.

▼B

(8)  Ca derogare de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, în conformitate cu alineatul (1), capturile de specii care fac obiectul unei obligații de debarcare și care depășesc cotele stocurilor în cauză, sau capturile de specii pentru care statul membru nu deține nicio cotă, pot fi deduse din cota speciei vizate cu condiția să nu depășească 9 % din cota speciei vizate. Această dispoziție se aplică numai atunci când stocul de specii care nu sunt vizate se situează între limite biologice sigure.

(9)  Pentru stocurile care fac obiectul unei obligații de debarcare, statele membre pot utiliza o flexibilitate de la an la an de până la 10 % din debarcările lor permise. În acest scop, un stat membru poate permite debarcarea de cantități suplimentare din stocul care face obiectul obligației de debarcare, cu condiția ca aceste cantități să nu depășească 10 % din cota alocată statului membru respectiv. Se aplică articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(10)  În scopul asigurării protecției puietului de organisme marine, pot fi stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare.

(11)  Pentru speciile care fac obiectul unei obligații de debarcare în conformitate cu alineatul (1), utilizarea capturilor de specii situate sub dimensiunile minime de referință pentru conservare este permisă numai în alte scopuri decât consumul uman, incluzând făina de pește, uleiul de pește, hrana pentru animale de companie, aditivii alimentari, produsele farmaceutice și cosmetice.

▼M4

(12)  Pentru speciile care nu fac obiectul obligației de debarcare prevăzute la alineatul (1), capturile de specii sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare nu sunt reținute la bord, ci se aruncă imediat înapoi în mare, cu excepția cazului în care sunt folosite ca momeală vie.

▼B

(13)  În scopul monitorizării respectării obligației de debarcare, statele membre asigură documentarea detaliată și corectă a tuturor campaniilor de pescuit, precum și capacitățile și mijloacele adecvate, precum observatori, televiziune cu circuit închis (CCTV) și altele. În acest demers, statele membre respectă principiul eficienței și al proporționalității.

▼M2

(14)  Până la 31 mai 2016 și, ulterior, până la data de 31 mai a fiecărui an, până în 2020 inclusiv, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind punerea în aplicare a obligației de debarcare, pe baza informațiilor transmise de statele membre, de consiliile consultative și de alte surse relevante ale Comisiei.

Rapoartele anuale cuprind:

▼B

Articolul 16

Posibilitățile de pescuit

(1)  Posibilitățile de pescuit alocate statelor membre asigură fiecărui stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescuit. Interesele fiecărui stat membru sunt luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

(2)  Atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, oportunitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de schimbarea de la stabilirea oportunităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile pe baza faptului că, pentru primul an și pentru următorii ani, debarcarea stocului respectiv nu va mai fi permisă.

(3)  Atunci când noi dovezi științifice arată că există o discrepanță semnificativă între posibilitățile de pescuit care au fost stabilite pentru un stoc specific și situația reală a stocului respectiv, statele membre cu interes direct de gestionare pot prezenta Comisiei o cerere motivată pentru a prezenta o propunere de atenuare a acestei discrepanțe, respectând, în același timp, obiectivele stabilite la articolul 2 alineatul (2).

(4)  Posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) și respectă țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 10 alineatul (1) literele (b) și (c).

(5)  Măsurile privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit disponibile țărilor terțe în apele Uniunii se stabilesc în conformitate cu tratatul.

(6)  Fiecare stat membru decide modul în care pot fi alocate navelor care arborează pavilionul său posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate și care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile (de exemplu prin crearea unor posibilități de pescuit individuale). Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare.

(7)  În cazul alocării posibilităților de pescuit aferente pescuitului mixt, statele membre țin cont de compoziția probabilă a capturilor realizate de navele care participă la respectivul pescuit.

(8)  După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

Articolul 17

Criteriile utilizate de statele membre pentru alocarea posibilităților de pescuit

În momentul alocării posibilităților de pescuit disponibile în conformitate cu articolul 16, statele membre utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice. Criteriile folosite pot include, printre altele, impactul pescuitului asupra mediului, antecedentele în materie de conformitate, contribuția la economia locală și istoricul nivelurilor de capturi. În cadrul posibilităților de pescuit care le sunt alocate, statele membre fac eforturi pentru a oferi stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact scăzut asupra mediului, precum un consum redus de energie sau o deteriorare limitată a habitatelor.

TITLUL III

Regionalizarea

Articolul 18

Cooperarea regională în privința măsurilor de conservare

▼C1

(1)  În cazul în care Comisiei i se conferă competența, inclusiv printr-un plan multianual elaborate în temeiul articolelor 9 și 10, precum și în cazurile prevăzute la articolele 11 și 15 alineatul (6), de a adopta măsuri prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare în ceea ce privește o măsură de conservare a Uniunii care se aplică unei zone geografice relevante, statele membre cu un interes direct de gestionare afectat de măsurile respective, pot conveni, într-un termen care urmează să fie prevăzut în măsura de conservare și/sau în planul multianual relevant, să transmită recomandări comune vizând îndeplinirea obiectivelor măsurilor de conservare relevante ale Uniunii, ale planurilor multianuale sau ale planurilor specifice de aruncare a capturilor înapoi în mare. Comisia nu adoptă niciunul dintre actele delegate sau de punere în aplicare respective înainte de expirarea termenului pentru transmiterea recomandărilor comune de către statele membre.

▼B

(2)  În sensul alineatului (1), statele membre cu un interes direct de gestionare afectat de măsurile menționate la alineatul (1) cooperează în ceea ce privește formularea unor recomandări comune. Acestea consultă, de asemenea, consiliul consultativ/consiliile consultative relevant/relevante. Comisia facilitează cooperarea dintre statele membre, inclusiv, după caz, prin asigurarea posibilității de a obține un sprijin științific din partea organismelor științifice competente.

(3)  În cazul în care se înaintează o recomandare comună în temeiul alineatului (1), Comisiei poate adopta respectivele măsuri prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare, cu condiția ca respectiva recomandare să fie compatibilă cu măsura de conservare relevantă și/sau cu planul multianual.

(4)  În cazul în care măsura de conservare se aplică unui stoc de pește specific, partajat cu țări terțe și gestionat de organizații multilaterale de pescuit sau în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, Uniunea depune eforturi pentru a conveni cu partenerii relevanți asupra măsurilor necesare în scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2.

(5)  Statele membre se asigură că recomandările comune privind măsurile de conservare care urmează să fie adoptate în temeiul alineatului (1) se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile și îndeplinesc toate cerințele următoare:

(6)  Dacă nu toate statele membre reușesc să convină asupra recomandărilor comune care urmează să fie transmise Comisiei în conformitate cu alineatul (1) într-un termen stabilit sau dacă recomandările comune privind măsurile de conservare nu sunt considerate compatibile cu obiectivele și țintele cuantificabile ale măsurilor de conservare în cauză, Comisia poate înainta o propunere de măsuri corespunzătoare în conformitate cu tratatul.

(7)  Pe lângă cazurile menționate la alineatul (1), statele membre cu un interes direct de gestionare a pescuitului într-o zonă delimitată geografic pot, de asemenea, elabora recomandări comune adresate Comisiei privind măsurile care urmează să fie propuse sau adoptate de aceasta.

(8)  Ca metodă suplimentară sau alternativă de cooperare regională, printr-o măsură de conservare a Uniunii care se aplică unei zone geografice relevante, inclusiv un plan multianual stabilit în conformitate cu articolele 9 și 10, statele membre vor fi împuternicite să adopte, într-un termen stabilit, măsuri care aduc precizări suplimentare la măsura de conservare respectivă. Statele membre vizate cooperează strâns în vederea adoptării unor astfel de măsuri. Alineatele (2), (4) și (5) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis. Se asociază Comisia, iar observațiile acesteia sunt luate în considerare. Statul membru poate adopta respectivele măsuri naționale proprii numai dacă toate statele membre vizate ajung la un acord cu privire la conținutul măsurilor. În cazul în care consideră că o anumită măsură a unui stat membru nu se conformează condițiilor prevăzute în măsura de conservare relevantă, și sub rezerva furnizării motivelor relevante, Comisia poate să solicite statului membru vizat să modifice sau să abroge respectiva măsură.

TITLUL IV

Măsuri naționale

Articolul 19

Măsuri ale statelor membre aplicabile navelor de pescuit care arborează pavilionul acestora sau persoanelor stabilite pe teritoriul acestora

(1)  Un stat membru poate adopta măsuri pentru conservarea stocurilor de pește în apele Uniunii, cu condiția ca respectivele măsuri să îndeplinească toate cerințele următoare:

(2)  Un stat membru comunică celorlalte state membre în cauză, în scopul controlului, dispozițiile adoptate în temeiul alineatului (1).

(3)  Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 20

Măsuri ale statelor membre aplicabile în interiorul zonei de 12 mile marine

(1)  Un stat membru poate adopta măsuri nediscriminatorii pentru conservarea și gestionarea stocurilor de pește și menținerea sau îmbunătățirea stadiului de conservare a ecosistemelor marine în limita a 12 mile marine de la liniile sale de bază, cu condiția ca Uniunea să nu fi adoptat măsuri de conservare și gestionare anume pentru zona respectivă sau măsuri de abordare specifică a problemei identificate de statul membru în cauză. Măsurile statului membru trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și să fie cel puțin la fel de severe ca măsurile în temeiul dreptului Uniunii.

(2)  În cazul în care măsurile de conservare și gestionare care urmează a fi adoptate de un stat membru riscă să afecteze navele de pescuit ale altor state membre, măsurile respective sunt adoptate numai după consultarea Comisiei, a statelor membre în cauză și a consiliilor consultative relevante cu privire la proiectul măsurilor respective, care este însoțită de o expunere de motive care să demonstreze, inter alia, că aceste măsuri nu sunt discriminatorii. În scopul acestei consultări, statul membru care a inițiat consultarea poate stabili un termen rezonabil, care nu este totuși mai scurt de două luni.

(3)  Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.

(4)  În cazul în care Comisia consideră că o măsură adoptată în temeiul prezentului articol nu întrunește condițiile stabilite la alineatul (1), aceasta poate solicita, sub rezerva furnizării motivelor corespunzătoare, ca statul membru în cauză să modifice sau să revoce măsura relevantă.

PARTEA IV

GESTIONAREA CAPACITĂȚII DE PESCUIT

Articolul 21

Instituirea unor sisteme de concesiuni de pescuit transferabile

Statele membre pot institui un sistem de concesiuni de pescuit transferabile. Statele membre care au un astfel de sistem instituie și actualizează un registru al concesiunilor de pescuit transferabile.

Articolul 22

Ajustarea și gestionarea capacității de pescuit

(1)  Statele membre instituie măsuri de adaptare în timp a capacității de pescuit a flotelor lor la posibilitățile lor de pescuit, ținând cont de tendințe și bazându-se pe cele mai bune avize științifice, în vederea obținerii unui echilibru stabil și durabil între acestea.

(2)  În vederea realizării obiectivului prevăzut la alineatul (1), statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 mai a fiecărui an, un raport privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. În vederea facilitării unei abordări comune în întreaga Uniune, respectivul raport se realizează în conformitate cu orientările comune care pot fi elaborate de Comisie, indicând parametrii tehnici, sociali și economici relevanți.

Raportul conține evaluarea anuală a capacității flotei naționale și a tuturor segmentelor de flotă ale fiecărui stat membru. Raportul urmărește să identifice o eventuală supracapacitate structurală pe segment și să estimeze rentabilitatea segmentului pe termen lung. Rapoartele respective se pun la dispoziția publicului.

(3)  În ceea ce privește evaluarea menționată la alineatul (1a) al doilea paragraf, statele membre își bazează analiza pe echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. Se întocmesc evaluări separate pentru flotele care operează în regiunile ultraperiferice și pentru nave care operează exclusiv în afara apelor Uniunii.

(4)  În cazul în care evaluarea demonstrează cu claritate că nu există un echilibru eficace între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, statul membru pregătește și include în raportul său un plan de acțiune pentru segmentele de flotă pentru care s-a identificat o supracapacitate structurală semnificativă. Planul de acțiune stabilește țintele de ajustare și instrumentele pentru realizarea echilibrului, precum și un calendar clar pentru punerea sa în aplicare.

Anual, Comisia pregătește un raport pentru Parlamentul European și Consiliu privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor statelor membre și posibilitățile de pescuit ale acestora, în conformitate cu orientările menționate la alineatul (1a) primul paragraf. Raportul include planurile de acțiune menționate în primul paragraf al acestui alineat. Primul raport se transmite până la 31 martie 2015.

Neîntocmirea raportului menționat la alineatul (2) și/sau lipsa punerii în aplicare a planului de acțiune menționat la primul paragraf al prezentului alineat pot conduce la o suspendare sau la o întrerupere proporțională a asistenței financiare relevante din partea Uniunii către statul membru respectiv pentru investițiile alocate flotei în ceea ce privește segmentul sau segmentele de flotă în cauză, în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020.

(5)  Nu este permisă nicio ieșire din flotă cu ajutor public, cu excepția cazului în care această ieșire este precedată de retragerea licenței de pescuit și a autorizațiilor de pescuit.

(6)  Capacitatea de pescuit care corespunde navelor de pescuit retrase cu ajutor public nu poate fi înlocuită.

(7)  Statele membre se asigură că de la 1 ianuarie 2014 capacitatea de pescuit a flotelor lor nu depășește în niciun moment plafoanele pentru capacitatea de pescuit care figurează în anexa II.

Articolul 23

Programul de intrare/ieșire

(1)  Statele membre își gestionează intrarea în flotele lor și ieșirea din flotele lor în așa fel încât intrarea unei noi capacități în flotă fără ajutor public să fie compensată prin retragerea anterioară, fără ajutor public, a unei capacități de volum cel puțin egal.

(2)  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a dispozițiilor de aplicare a prezentului articol. Respectivele acte se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(3)  Cel târziu la 30 decembrie 2018, Comisia evaluează programul de intrare/ieșire în contextul evoluției relației dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit preconizate și propune, după caz, o modificare a respectivului program.

▼M1

(4)  Prin derogare de la alineatul (1), Franța este autorizată, până la 31 decembrie 2025, să introducă în Mayotte ca regiune ultraperiferică în înțelesul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumită în continuare „Mayotte”) noi capacități fără retragerea unei capacități echivalente pentru diferitele segmente menționate în anexa II.

▼B

Articolul 24

Registrele flotelor de pescuit

(1)  Statele membre înregistrează informațiile privind proprietatea și caracteristicile navei și ale uneltelor și privind activitatea navelor de pescuit ale Uniunii aflate sub pavilionul lor care sunt necesare pentru gestionarea măsurilor stabilite în temeiul prezentului regulament.

(2)  Statele membre prezintă Comisiei informațiile menționate la alineatul (1).

(3)  Comisia menține un registru al flotei de pescuit a Uniunii care să conțină informațiile pe care le primește în temeiul alineatului (2). Comisia pune la dispoziția publicului registrul flotei de pescuit a Uniunii, asigurând totodată protecția corespunzătoare a datelor cu caracter personal.

(4)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare, stabilind cerințe operaționale tehnice pentru înregistrarea, formatul și modalitățile de transmitere a informațiilor menționate la alineatele (1), (2) și (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

PARTEA V

BAZA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU GESTIONAREA PESCUITULUI

Articolul 25

Cerințe privind datele pentru gestionarea pescuitului

(1)  Statele membre, în conformitate cu normele adoptate în materie de colectare a datelor, culeg datele biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice necesare pentru gestionarea pescuitului, le gestionează și le pun la dispoziția utilizatorilor finali, inclusiv a organismelor desemnate de Comisie. Achiziția și gestionarea unor astfel de date este eligibilă pentru finanțare prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020. Datele respective permit, în special, evaluarea:

(2)  Colectarea, gestionarea și utilizarea datelor se bazează pe următoarele principii:

(3)  Statele membre transmit anual Comisiei un raport privind executarea programelor lor naționale de colectare a datelor, pe care îl pun la dispoziția publicului.

Comisia evaluează raportul anual privind colectarea datelor după consultarea consiliului său consultativ științific și, după caz, a organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) la care Uniunea este parte contractantă sau observator, precum și a organismelor științifice internaționale relevante.

(4)  Statele membre asigură coordonarea națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescuitului, inclusiv a datelor socioeconomice. În acest scop, statele membre desemnează un corespondent național și organizează anual o reuniune națională de coordonare. Comisia este informată cu privire la activitățile de coordonare naționale și este invitată la reuniunile de coordonare.

(5)  Statele membre, în strânsă cooperare cu Comisia, își coordonează activitățile de colectare a datelor cu cele ale altor state membre din aceeași regiune și depun toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile cu cele ale țărilor terțe care au suveranitate sau jurisdicție asupra apelor din aceeași regiune.

(6)  Colectarea, gestionarea și utilizarea datelor se desfășoară într-o manieră rentabilă.

(7)  Necolectarea și/sau nefurnizarea datelor în timp util utilizatorilor finali de către un stat membru poate avea ca rezultat suspendarea sau întreruperea proporțională a asistenței financiare relevante din partea Uniunii către respectivul stat membru, în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020.

Articolul 26

Consultarea organismelor științifice

Comisia consultă organismele științifice corespunzătoare. CSTEP este consultat, după caz, cu privire la chestiuni ce țin de conservarea și gestionarea resurselor marine vii, inclusiv cu privire la considerente de natură biologică, economică, ecologică, socială și tehnică. Consultările organismelor științifice țin cont de buna gestionare a fondurilor publice, în scopul de a evita dublarea activității respectivelor organisme.

Articolul 27

Cercetare și avize științifice

(1)  Statele membre realizează programe de cercetare și inovare în domeniul pescuitului și al acvaculturii. Acestea își coordonează programele de cercetare, inovare și consiliere științifică în domeniul pescuitului cu alte state membre, în strânsă cooperare cu Comisia, în contextul cadrelor de cercetare și inovare ale Uniunii, implicând, după caz, consiliile consultative relevante. Respectivele activități sunt eligibile pentru finanțare din bugetul Uniunii în conformitate cu actele juridice relevante ale Uniunii.

(2)  Statele membre asigură, cu implicarea părților interesate relevante, folosind, printre altele, resursele financiare disponibile ale Uniunii și prin intermediul coordonării între ele, disponibilitatea competențelor și a resurselor umane relevante necesare pentru a fi implicate în procesul de consultare științifică.

PARTEA VI

POLITICA EXTERNĂ

Articolul 28

Obiective

(1)  Pentru a asigura exploatarea, gestionarea și conservarea durabile a resurselor biologice marine și a mediului marin, Uniunea își dezvoltă relațiile externe în domeniul pescuitului în conformitate cu obligațiile sale internaționale și cu obiectivele sale generale, precum și cu obiectivele și principiile prevăzute la articolele 2 și 3.

(2)  În special, Uniunea:

(3)  Dispozițiile prezentei părți nu aduc atingere dispozițiilor specifice adoptate în conformitate cu articolul 218 din tratat.

TITLUL I

Organizații de pescuit internaționale

Articolul 29

Activitățile Uniunii în cadrul organizațiilor de pescuit internaționale

(1)  Uniunea sprijină și contribuie în mod activ la activitățile organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit, inclusiv ale ORGP.

(2)  Pozițiile Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit și al ORGP se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile, pentru a asigura gestionarea resurselor piscicole în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 și în special la alineatele (4) și (5) litera (c) ale acestuia. Uniunea depune eforturi pentru a conduce procesul de consolidare a randamentului ORGP, pentru a permite o mai bună conservare și gestionare a resurselor marine vii care intră în domeniul de competență al acestora.

(3)  Uniunea sprijină în mod activ dezvoltarea unor mecanisme corespunzătoare și transparente de alocare a posibilităților de pescuit.

(4)  Uniunea stimulează cooperarea în rândul ORGP, consecvența între cadrele de reglementare corespunzătoare ale acestora și sprijină dezvoltarea cunoștințelor științifice și a elaborării de avize științifice, pentru a se asigura că recomandările lor se bazează pe respectivele avize științifice.

Articolul 30

Respectarea dispozițiilor internaționale

Uniunea cooperează, inclusiv prin intermediul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului („agenția”), cu țările terțe și cu organizațiile internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv cu ORGP, pentru a consolida respectarea măsurilor, în special a celor de combatere a pescuitului INN, pentru a asigura respectarea strictă a măsurilor adoptate de aceste organizații internaționale.

TITLUL II

Acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

Articolul 31

Principiile și obiectivele acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

(1)  Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țările terțe creează un cadru de guvernanță juridică, de mediu, economică și socială pentru activitățile de pescuit efectuate de navele de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe.

Astfel de cadre pot include:

(2)  În scopul asigurării exploatării durabile a excedentului de resurse biologice marine, Uniunea depune eforturi pentru ca acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țări terțe să prezinte avantaje reciproce, atât pentru Uniune, cât și pentru țara terță vizată, inclusiv pentru populația locală și pentru sectorul pescuitului din țara respectivă, și să contribuie la continuarea activității flotelor Uniunii, precum și să urmărească obținerea unei părți corespunzătoare din excedentul disponibil, proporționale cu interesul flotelor Uniunii.

(3)  În scopul de a se asigura că navele Uniunii care pescuiesc în temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil operează, după caz, în conformitate cu standarde similare aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii, Uniunea face eforturi de a include dispoziții corespunzătoare privind obligațiile de debarcare și a produsele pescărești în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.

(4)  Navele de pescuit ale Uniunii pot captura numai excedentul de captură admisibilă în conformitate cu articolul 62 alineatele (2) și (3) din UNCLOS și identificat, în mod clar și transparent, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și a informațiilor relevante schimbate între Uniune și țara terță în cauză cu privire la efortul de pescuit total exercitat de către toate flotele asupra stocurilor afectate. În ceea ce privește stocurile de pești anadromi sau stocurile de pești mari migratori, stabilirea resurselor disponibile care pot fi accesibile ar trebui să țină seama în mod corespunzător de avizele științifice realizate la nivel regional, precum și de măsurile de conservare și gestionare adoptate de ORGP relevante.

(5)  Navele de pescuit ale Uniunii nu pot desfășura activități în apele unei țări terțe cu care există un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil în vigoare, în afară de cazul în care acestea dețin o autorizație de pescuit care a fost emisă în conformitate cu acordul respectiv;

(6)  Uniunea se asigură că acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil conțin o clauză referitoare la respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului care constituie un element esențial al acelor acorduri.

În măsura posibilului, respectivele acorduri includ, de asemenea:

(7)  La nivelul Uniunii se depun eforturi pentru monitorizarea activităților navelor de pescuit ale Uniunii care operează în apele din afara Uniunii dar nu în cadrul oferit de acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.

(8)  Statele membre se asigură că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul și care își desfășoară activitatea în afara apelor Uniunii sunt în măsură să pună la dispoziție documentația detaliată și corectă privind toate activitățile de pescuit și de prelucrare.

(9)  O autorizație de pescuit, astfel cum este menționată la alineatul (5), nu se acordă unei nave care s-a retras din registrul flotei de pescuit a Uniunii și care a revenit în perioada de 24 de luni ulterioară, în afara cazului în care armatorul respectivei nave a furnizat autorităților competente din statul membru de pavilion toate datele necesare pentru a constata că, în cursul respectivei perioade, nava și-a desfășurat activitatea în deplină conformitate cu standardele aplicabile unei nave care poartă pavilionul Uniunii.

În cazul în care statul care acordă pavilionul pe perioada în care nava este retrasă din registrul flotei de pescuit a Uniunii este recunoscut, în conformitate cu dreptul Uniunii, drept stat necooperant în ceea ce privește combaterea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN sau drept stat care permite exploatarea nesustenabilă a resurselor marine vii, autorizația de pescuit respectivă se acordă numai dacă se constată că operațiunile de pescuit ale navei au încetat și că armatorul a luat măsuri imediate de scoatere a navei din registrul respectivului stat.

(10)  Comisia face demersurile necesare în vederea efectuării de evaluări ex-ante și ex-post independente ale fiecărui protocol la un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și le pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului în timp util înainte de a prezenta Consiliului o recomandare de autorizare a deschiderii negocierilor în vederea unui protocol succesor. Rezumatul respectivelor evaluări se pune la dispoziția publicului.

Articolul 32

Asistență financiară

(1)  Prin intermediul unor acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, Uniunea oferă asistență financiară țărilor terțe pentru:

(2)  În temeiul fiecărui acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, asistența financiară pentru sprijinul sectorial se decuplează de plățile aferente accesului la resursele piscicole. Uniunea condiționează plățile efectuate în cadrul asistenței financiare de obținerea unor rezultate specifice și monitorizează îndeaproape evoluția în acest sens.

TITLUL III

Gestionarea stocurilor de interes comun

Articolul 33

Principii și obiective ale gestionării stocurilor de interes comun pentru Uniune și țările terțe și acorduri privind schimbul și gestiunea în comun

(1)  În cazul în care stocurile de interes comun sunt exploatate și de țări terțe, Uniunea intră în dialog cu țările terțe în cauză pentru a se asigura că respectivele stocuri sunt gestionate într-un mod durabil în concordanță cu prezentul regulament și în special cu obiectivul prevăzut la articolul 2 alineatul (2). În cazul în care nu se obține un acord oficial, Uniunea depune toate eforturile pentru a ajunge la un regim comun pentru pescuitul acestor stocuri, pentru a face posibilă gestionarea durabilă, mai ales în ceea ce privește obiectivul de la articolul 2 alineatul (2), promovând astfel condiții de concurență echitabilă pentru operatorii din Uniune.

(2)  Pentru a asigura o exploatare durabilă a stocurilor partajate cu țările terțe și a garanta stabilitatea operațiunilor de pescuit ale flotelor sale, Uniunea, în conformitate cu UNCLOS, face eforturi de a stabili acorduri bilaterale sau multilaterale cu țări terțe pentru gestionarea în comun a stocurilor, inclusiv stabilirea, după caz, a accesului la ape și la resurse, precum și a condițiilor referitoare la respectivul acces, armonizarea măsurilor de conservare și schimbul de posibilități de pescuit.

PARTEA VII

ACVACULTURA

Articolul 34

Promovarea acvaculturii sustenabile

(1)  Comisia elaborează orientări strategice ale Uniunii fără caracter obligatoriu privind prioritățile și țintele comune pentru dezvoltarea activităților sustenabile de acvacultură, cu scopul de a promova sustenabilitatea și de a contribui la siguranța alimentară și aprovizionarea cu alimente, la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă. Aceste orientări strategice țin cont de pozițiile de plecare relative și de condițiile diferite din Uniune, constituie baza pentru planurile strategice naționale multianuale și vizează:

(2)  Statele membre elaborează un plan strategic național multianual pentru dezvoltarea activităților de acvacultură pe teritoriul lor până la 30 iunie 2014.

(3)  Planul strategic național multianual include obiectivele statului membru și măsurile și calendarele necesare în vederea îndeplinirii acestora.

(4)  Planurile strategice naționale multianuale urmăresc în special următoarele:

(5)  Statele membre fac schimb de informații și de bune practici prin intermediul unei metode deschise de coordonare a măsurilor naționale prevăzute în planurile strategice naționale multianuale.

(6)  Comisia încurajează schimbul de informații și de cele mai bune practici în rândul statelor membre și facilitează coordonarea măsurilor naționale prevăzute în planul strategic național multianual.

PARTEA VIII

ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEȚELOR

Articolul 35

Obiective

(1)  Se instituie o organizare comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, pentru:

(2)  Organizarea comună a piețelor se aplică produselor pescărești și de acvacultură comercializate în Uniune și enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ).

(3)  Organizarea comună a piețelor cuprinde în special:

PARTEA IX

CONTROL ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR

Articolul 36

Obiective

(1)  Respectarea normelor PCP se asigură printr-un sistem eficace al Uniunii pentru controlul pescuitului, inclusiv prin combaterea pescuitului INN.

(2)  Controlul și asigurarea respectării PCP include următoarele aspecte, pe care se bazează în mod special:

Uniunea adoptă măsuri corespunzătoare în ceea ce privește țările terțe care permit pescuitul nesustenabil.

(3)  Statele membre adoptă măsuri corespunzătoare pentru asigurarea controlului, inspecției și asigurarea respectării normelor în ceea ce privește activitățile desfășurate în sfera PCP, inclusiv stabilirea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

▼C2

(4)  Prin derogare de la alineatul (1), Franța este scutită până la 31 decembrie 2021 de obligația de a include în registrul său de nave de pescuit ale Uniunii navele care au mai puțin de 10 metri lungime totală și care își desfășoară activitatea în Mayotte.

(5)  Până la 31 decembrie 2021, Franța ține un registru provizoriu al navelor de pescuit care au mai puțin de 10 metri lungime totală și își desfășoară activitatea în Mayotte. Registrul conține cel puțin denumirea, lungimea totală și un cod de identificare pentru fiecare navă. Navele înregistrate în registrul provizoriu se consideră drept nave înregistrate în Mayotte.

▼B

Articolul 37

Grupul de experți privind conformitatea

(1)  Comisia înființează un grup de experți privind conformitatea pentru a evalua, facilita și consolida punerea în aplicarea a obligațiilor asumate în temeiul sistemului Uniunii de control al pescuitului, precum și conformitatea cu acesta.

(2)  Grupul de experți privind conformitatea este format din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre. La cererea Parlamentului European, Comisia poate invita Parlamentul European să trimită experți care să participe la reuniunile grupului de experți. Agenția poate participa la reuniunile Grupului de experți privind conformitatea în calitate de observator.

(3)  În special, grupul de experți:

(4)  Grupul de experți privind conformitatea furnizează periodic Parlamentului European și Consiliului informații complete cu privire la activitățile în materie de conformitate menționate la alineatul (3).

Articolul 38

Proiecte-pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor

Comisia și statele membre pot desfășura proiecte-pilot privind noile tehnologii de control și sisteme pentru gestionarea datelor.

Articolul 39

Contribuția la costurile generate de control, inspecții, asigurarea respectării normelor și colectarea datelor

Statele membre pot solicita operatorilor lor să contribuie în mod proporțional la costurile operaționale legate de punerea în aplicare a sistemului Uniunii de control al pescuitului și de colectarea datelor.

PARTEA X

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 40

Obiective

Poate fi acordată asistență financiară din partea Uniunii pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2.

Articolul 41

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru statele membre

(1)  Sub rezerva condițiilor care urmează să fie specificate în actele juridice aplicabile ale Uniunii, asistența financiară din partea Uniunii pentru statele membre este condiționată de respectarea de către acestea a normelor PCP.

(2)  Nerespectarea de către statele membre a normelor PCP poate duce la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unei corecții financiare a asistenței financiare acordate de Uniune în cadrul PCP. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării.

Articolul 42

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru operatori

(1)  Sub rezerva condițiilor care urmează să fie specificate în actele juridice aplicabile ale Uniunii, asistența financiară din partea Uniunii pentru operatori este condiționată de respectarea de către aceștia a normelor PCP.

(2)  Sub rezerva normelor specifice care urmează a fi adoptate, încălcările grave de către operatori ale normelor PCP duc la interzicerea temporară sau permanentă a accesului la asistența financiară a Uniunii și/sau la aplicarea unor reduceri financiare. Aceste măsuri, luate de statul membru, sunt cu efect de descurajare, eficace și proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcărilor grave.

(3)  Statele membre trebuie să se asigure că asistența financiară din partea Uniunii se acordă numai în cazul în care operatorului în cauză nu i-au fost impuse sancțiuni pentru încălcări grave într-o perioadă de un an înainte de data cererii de asistență financiară din partea Uniunii.

PARTEA XI

CONSILIILE CONSULTATIVE

Articolul 43

Instituirea consiliilor consultative

(1)  Se instituie consilii consultative pentru fiecare dintre zonele geografice sau sferele de competență prevăzute în anexa III, pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1), și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2.

(2)  În special, se instituie, în conformitate cu anexa III, următoarele noi consilii consultative:

(3)  Fiecare consiliu consultativ își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 44

Sarcinile consiliilor consultative

(1)  Atunci când aplică prezentul regulament, Comisia consultă, după caz, consiliile consultative.

(2)  Consiliile consultative pot:

În cazul în care o chestiune este de interes comun pentru două sau mai multe consilii consultative, acestea își coordonează pozițiile în vederea adoptării unor recomandări comune cu privire la chestiunea respectivă.

(3)  Consiliile consultative sunt consultate cu privire la recomandările comune în temeiul articolului 18. Acestea pot fi de asemenea consultate de Comisie și de statele membre cu privire la alte măsuri. Avizele acestora sunt luate în considerare. Consultările respective nu aduc atingere consultării CSTEP sau a altor organisme științifice. Avizele consiliilor consultative pot fi transmise tuturor statelor membre vizate și Comisiei.

(4)  Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză răspund în termen de două luni la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1). În cazul în care măsurile finale adoptate se abat de la avizele, recomandările și sugestiile consiliilor consultative primite în temeiul alineatului (1), Comisia sau statul membru în cauză oferă explicații detaliate cu privire la motivele pentru care se abat.

Articolul 45

Compunerea, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

(1)  Consiliile consultative sunt compuse din:

(2)  Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv, inclusiv, după caz, un secretariat și grupuri de lucru menite să abordeze aspecte ale cooperării regionale în temeiul articolului 18, și adoptă măsurile necesare pentru funcționarea sa.

(3)  Consiliile consultative funcționează și primesc finanțare astfel cum se prevede în anexa III.

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru stabilirea normelor detaliate de funcționare a consiliilor consultative.

PARTEA XII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 46

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11 alineatul (2), articolul 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și articolul 45 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani începând cu 29 decembrie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (2), articolul 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și articolul 45 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (2), al articolului 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și al articolul 45 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 47

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite un aviz cu privire la un proiect de act de punere în aplicare care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 23, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

PARTEA XIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 48

Abrogări și modificări

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

(2)  Decizia 2004/585/CE se abrogă cu efect de la data intrării în vigoare a normelor adoptate în temeiul articolului 45 alineatul (4) din prezentul regulament.

(3)  Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului ( 8 ) se elimină.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 639/2004 al Consiliului ( 9 ) se abrogă.

(5)  La articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se introduce următorul alineat:

„(3a)  Prin derogare de la alineatele (2) și (3), nu se aplică niciun factor multiplicator capturilor care fac obiectul unei obligații de debarcare a capturilor în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( *1 ), cu condiția ca gradul de depășire în raport cu debarcările permise să nu fie mai mare de 10 %.

Articolul 49

Revizuire

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea PCP nu mai târziu de 31 decembrie 2022.

Articolul 50

Raportul anual

Comisia raportează anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în realizarea producției maxime sustenabile și cu privire la situația stocurilor de pește, cât mai curând posibil după adoptarea regulamentului anual al Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit disponibile în apele Uniunii și în anumite ape din afara Uniunii, pentru navele din Uniune.

Articolul 51

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

---

ANEXA I

ACCESUL LA APELE COSTIERE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 5 ALINEATUL (2)

1.    Apele costiere ale regatului unit

2.    Apele costiere ale irlandei

3.    Apele costiere ale belgiei

4.    Apele costiere ale danemarcei

5.    Apele costiere ale germaniei

6.    Apele costiere ale franței și ale departamentelor de peste mări

7.    Apele costiere ale spaniei

8.    Apele de coastă ale croației () 

9.    Apele costiere ale țărilor de jos

10.    Apele de coastă ale sloveniei () 

11.    Apele costiere ale finlandei

12.    Apele costiere ale suediei

---

ANEXA II

PLAFOANELE PENTRU CAPACITATEA DE PESCUIT

---

ANEXA III

CONSILIILE CONSULTATIVE

1.    Denumirea consiliilor consultative și zona lor de competență

2.    Funcționarea și finanțarea consiliilor consultative

---

( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

( 2 ) Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului din 22 septembrie 1986 de definire a caracteristicilor vaselor de pescuit (JO L 274, 25.9.1986, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

( 5 ) Zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

( 6 ) Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).

( 7 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind gestionarea efortului de pescuit referitor la anumite zone și resurse de pescuit comunitare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 685/95 și (CE) nr. 2027/95 (JO L 289, 7.11.2003, p. 1).

( 9 ) Regulamentul (CE) nr. 639/2004 al Consiliului din 30 martie 2004 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice ale Comunității (JO L 102, 7.4.2004, p. 9).

( *1 ) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 23)”.