Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Voluntarii – cetățeni care construiesc viitorul Europei”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 152/04)

Raportor:

Krzysztof PATER

Decizia Adunării plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	24.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	214/3/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE remarcă faptul că, în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei, responsabilii de elaborarea politicilor trebuie să fie conștienți de faptul că viitorul Europei nu va fi modelat doar de politicieni și de instituții, inclusiv de organizațiile societății civile, ci, mai ales, de milioane de cetățeni – voluntari care investesc timp și energie în fiecare zi, acționând în mod solidar pentru binele comun, atât în cadrul, cât și în afara organizațiilor societății civile.

1.2.

Voluntariatul implică milioane de cetățeni din Uniunea Europeană, care acționează din solidaritate față de alții, în mod individual sau în cadrul unor structuri organizate (atât informale, cât și formale). Această mișcare necesită un sprijin sistematic și atent, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, întrucât impactul său asupra dezvoltării sociale este de multe ori mai mare decât costul potențial. CESE ar dori să vadă, în anii următori, schimbări calitative pozitive în ceea ce privește acest sprijin, care să reflecte mai bine valoarea voluntarilor pentru viitorul Europei.

1.3.

CESE solicită Comisiei Europene să facă demersuri pentru a declara anul 2025 Anul european al voluntarilor, considerând că acest lucru ar fi: — un mod de a aduce un omagiu milioanelor de voluntari care și-au demonstrat rolul social semnificativ, în special în ultimele luni, prin activitatea de combatere a efectelor pandemiei; — un mod de a promova în continuare ideea de voluntariat în societățile statelor membre, încurajând mai multe persoane să devină voluntari și demonstrând că aceasta este o activitate favorabilă incluziunii și universală, care implică persoane din toate grupurile și contextele, indiferent de vârstă și de locul lor în societate; — o oportunitate de a face schimb de experiență și de cunoștințe între autoritățile statelor membre privind instrumentele juridice și politice menite să sprijine activitățile voluntarilor; — o sursă de inspirație pentru Comisia Europeană în sensul extinderii și creării de noi programe dedicate voluntarilor de toate vârstele; — o modalitate de a promova înțelegerea proiectelor de importanță majoră pentru viitorul Europei și al cetățenilor săi, furnizând date și fapte obiective și combătând informațiile false și părtinitoare.

1.4.

Activitatea voluntarilor are o reală valoare economică (în multe țări, ridicându-se la peste 2 % din PIB); în multe domenii sociale, voluntarii sunt necesari pentru a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, inclusiv siguranța acestora; voluntarii joacă un rol esențial în punerea în aplicare a tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU; voluntarii sunt prezenți în fiecare grup social și în fiecare grupă de vârstă. Prin urmare, CESE consideră că nu este rezonabilă limitarea doar la tineri a programelor de sprijin pentru voluntari de la nivelul UE și finanțate de UE.

1.5.

În urma avizului adoptat în 2013 (1), CESE solicită încă o dată Comisiei Europene să adopte măsuri decisive pentru a elabora norme detaliate, care să permită colectarea de date comparabile privind activitatea de voluntariat din toate statele membre, subliniind faptul că fără date fiabile este imposibilă introducerea unei politici eficace, indiferent de domeniul vizat.

2.   Conceptul de voluntariat

2.1.

Nu există o definiție oficială a termenului „voluntariat”, dar el este înțeles, în general, ca înglobând toate formele de activitate voluntară, formală sau informală, desfășurată de o persoană, la alegerea sa sau fără preocuparea de a obține un câștig material și care contribuie la binele comun.

2.2.

Definiția activității de voluntariat, publicată în 2011 de Organizația Internațională a Muncii în manualul său privind măsurarea activității de voluntariat, este coerentă cu înțelegerea comună a voluntariatului. În conformitate cu această definiție, activitatea de voluntariat înseamnă „munca neremunerată neobligatorie, adică timpul pe care oamenii îl alocă fără plată activităților derulate prin intermediul unei organizații sau direct pentru cei din afara propriei gospodării” (2). Definiția poate fi utilizată în cercetările comparative internaționale pentru măsurarea activității formale de voluntariat (descrisă deseori ca activitate de voluntariat indirectă) și a activității informale de voluntariat (denumită „activitate de voluntariat directă” de către OIM (3)) în diverse sisteme culturale și juridice. CESE subliniază că Rezoluția privind statisticile referitoare la muncă, ocuparea și subutilizarea forței de muncă, adoptată în cadrul celei de-a 19-a Conferințe internaționale a statisticienilor din domeniul muncii a OIM, din octombrie 2013 (4) (care include o nouă definiție a muncii ce face o distincție între munca remunerată și cea neremunerată și modificări legate de colectarea de date privind ocuparea forței de muncă), ar trebui să îmbunătățească capacitatea de măsurare a activității de voluntariat ca activitate separată de alte forme de muncă neremunerată, precum îngrijirea persoanelor la domiciliu.

2.3.

Analizele voluntariatului se bazează adesea pe o distincție între activitățile formale și cele informale de voluntariat. Voluntariatul formal, ce cuprinde activități în cadrul unui context organizațional, implică persoane angajate prin organisme (structurate) organizate precum ONG-uri, cluburi sau instituții publice. Voluntariatul informal se referă la ajutorul neremunerat oferit de persoane fizice altor persoane, care nu locuiesc împreună cu ele, sau unor membri ai propriei familii, dar nu în contextul unei organizații formale. CESE regretă că voluntariatul informal este rareori recunoscut ca voluntariat de către persoanele care își oferă asistența, de către beneficiarii acțiunilor acestora sau de cadrele juridice care reglementează voluntariatul în unele state membre ale UE. Acesta este unul dintre motivele pentru care rolul voluntarilor este subestimat în prezent.

2.4.

Voluntariatul poate avea caracter episodic, cu ocazia unui eveniment sau pentru a acorda ajutor în caz de dezastre, de exemplu, în urma unui incendiu sau a unei inundații. Voluntariatul poate reprezenta și un angajament mai constant. Acesta se poate manifesta în sectoare „centrate pe oameni”, de exemplu, în serviciile sociale, sănătate, educație, sport etc. sau poate viza proiecte de mediu și de infrastructură, precum protejarea sau refacerea resurselor naturale sau conservarea grădinilor publice. Voluntariatul episodic se poate derula și în aceste contexte, dar aceste sectoare sunt sprijinite de voluntari cu o activitate mai constantă.

2.5.

CESE subliniază că cadrele juridice din Europa care reglementează voluntariatul ar trebui să ofere un mediu favorabil și propice unui voluntariat de calitate și nu ar trebui să creeze bariere inutile în calea voluntariatului. Cerințe precum asigurarea pentru voluntari, acordurile de voluntariat și verificările cazierelor judiciare ar trebui puse în aplicare atent, având drept principii directoare calitatea și accesul.

2.6.

În avizul său din 2013, CESE a subliniat că „[p]e baza datelor disponibile în prezent privind activitatea de voluntariat, nu este posibil să se efectueze analiza solicitată în documentele Comisiei, ale Parlamentului European, ale Consiliului European și ale CESE. În prezent, este imposibil să se monitorizeze în mod fiabil importanța economică a voluntariatului sau contribuția sa la politicile de la nivelul UE. Nu este posibil să se determine timpul total dedicat voluntariatului sau echivalentul monetar și să se evalueze astfel cât de extinsă este această activitate din perspectiva indicatorilor economici universali, cum ar fi ocuparea forței de muncă naționale (numărul de persoane care lucrează în economia națională) sau PIB-ul”. CESE a solicitat, de asemenea, lucrări pregătitoare, care, bazate pe propunerea-cadru a OIM, ar trebui să conducă la definirea unor norme detaliate pentru efectuarea cercetării în UE. CESE regretă că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește stabilirea unui sistem comun pentru măsurarea valorii voluntariatului în Europa. Prin urmare, Comitetul solicită din nou Comisiei Europene să acționeze în mod decisiv pentru a pune în aplicare recomandările CESE, subliniind că, fără date fiabile, este imposibilă introducerea unei politici eficace, indiferent de domeniul vizat.

2.6.1.

CESE subliniază că îmbunătățirea colectării datelor, dincolo de PIB și de valoarea economică, pentru a analiza, de exemplu, timpul dedicat de voluntari, vârsta, genul, domeniul lor de activitate și, la modul mai general, valoarea adăugată pentru societate, precum indicatorii privind sănătatea și bunăstarea, calitatea vieții și coeziunea socială, ar putea fi extrem de utilă.

2.6.2.

Doar câteva institute naționale de statistică au inițiat și au efectuat cercetări privind activitatea de voluntariat pe baza metodologiei OIM, iar Polonia este singura țară al cărei institut național de statistică a efectuat deja această cercetare de două ori, în 2011 și 2016, cu un studiu suplimentar prevăzut pentru începutul anului 2022. Studiul din 2011 a calculat valoarea activității de voluntariat la aproape 2,8 % din PIB (5), iar studiul din 2016 la aproape 1,2 % din PIB (6). Această amplă discrepanță a rezultat din anumite modificări aduse metodologiei. Una dintre acestea a constat în faptul că, spre deosebire de 2011, când întrebările au inclus activitatea de voluntariat desfășurată de respondenți în beneficiul unor membri ai familiei, cu care însă nu locuiesc, în 2016 această activitate nu a fost luată în considerare. O alta a constat în faptul că întrebările din 2011 au vizat activitatea desfășurată pe tot parcursul anului 2010, în timp ce întrebările din 2016 au luat în considerare doar voluntariatul care s-a desfășurat pe o perioadă de patru săptămâni din primul trimestru care a precedat sondajul. Acest exemplu ilustrează în mod clar că nu este posibilă obținerea unor date comparabile fără elaborarea unei metodologii comune la nivelul UE, inițiată de Eurostat.

2.7.

Voluntariatul are o valoare pentru persoanele fizice, comunități, mediu, economie și societate în ansamblu, fiind una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității. El promovează și facilitează incluziunea socială, construiește capitalul social și are un efect transformativ asupra societății. Dezvoltarea unei societăți civile prospere cu voluntari implicați poate oferi provocărilor comune soluții creative și inovatoare. Voluntariatul contribuie la creșterea economică și, ca atare, merită o măsurare specifică și țintită din punctul de vedere al capitalului economic și al celui social. În plus, el joacă un rol tot mai important în protecția mediului și reprezintă o sursă esențială de învățare pentru mulți voluntari. Având în vedere aceste aspecte, politicile publice, deși vizează în mod direct sprijinirea voluntarilor, ar trebui să reflecte și nevoia unei infrastructuri favorabile pentru voluntariat, inclusiv a unei finanțări suficiente și adecvate pentru măsurile de sprijin, precum costurile de formare și de asigurare.

3.   Activitățile de voluntariat la nivelul UE

3.1.

CESE regretă că, după încheierea ediției din 2011 a Anului european al voluntariatului (EYV2011), voluntariatul a început să dispară de pe agenda europeană. În documentele oficiale el figurează doar sporadic – pe durata instituirii Corpului voluntar european de ajutor umanitar și a Corpului european de solidaritate, și ca temă prioritară în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”.

3.2.

CESE subliniază că în statele membre există relativ puține studii de cercetare privind voluntariatul. Ele au acoperit diverse aspecte ale voluntariatului (de exemplu, nivelul de participare, profilul demografic al persoanelor implicate și motivația lor). Aceste cercetări sunt imposibil de utilizat pentru o analiză la nivelul UE din cauza lipsei de coerență în ceea ce privește abordările metodologice, incluzând chiar domeniul de aplicare a definiției voluntariatului și diferențele în ceea ce privește datele cercetării. Raportul realizat în 2010 la cererea Comisiei Europene prin firma de consultanță GHK (7) este în continuare cea mai recentă sursă de date disponibilă, cuprinzătoare și valoroasă, în ciuda limitărilor privind comparabilitatea datelor.

3.2.1.

Raportul GHK a arătat că 22-23 % dintre cetățenii UE cu vârsta de peste 15 ani au fost implicați în voluntariat, definit drept o activitate desfășurată de o persoană din propria dorință, în special în cadrul unei organizații neguvernamentale, pentru o cauză non-profit.

3.2.2.

În același timp, raportul a indicat faptul că, din cauza diferențelor metodologice, abaterile în ceea ce privește rezultatele pot fi deseori chiar de 30 până la 40 de puncte procentuale.

3.3.

Modulul ad-hoc „Participarea socială/culturală și deprivarea materială” (8), adăugat în 2015 sondajului anual al Eurostat pe tema „Venitul și condițiile de trai”, a conținut câteva întrebări privind activitățile de voluntariat. Pe baza datelor obținute în urma sondajului, se estimează că aproape 18,9 % dintre cetățenii UE au fost implicați în activități formale de voluntariat și aproape 22,5 % în activități informale de voluntariat, un nivel al implicării cetățenilor UE similar cu cel indicat în raportul GHK.

3.4.

Sondajul Eurobarometru Flash „Tineretul european”, publicat în aprilie 2015 (9), conține cele mai recente date disponibile privind activitatea tinerilor cetățeni europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani. CESE remarcă faptul că asemănările dintre datele privind tinerii din acest studiu și datele privind toți cetățenii adulți ai UE din alte studii demonstrează în mod clar că toate grupele de vârstă sunt implicate în voluntariat.

3.4.1.

Potrivit sondajului „Tineretul european”, 25 % dintre tinerii din UE au fost implicați în ultimele 12 luni într-o activitate de voluntariat organizată, dar această proporție variază considerabil (de la 10 % la 42 %) între diferite țări.

3.4.2.

Același sondaj trage concluzia, de asemenea, că: „[e]xistă două principale domenii de interes în ceea ce privește activitățile de voluntariat desfășurate de tineri: caritate, ajutor umanitar și pentru dezvoltare (44 %), educație, formare și sport (40 %)”. Acestea sunt cele mai răspândite activități de voluntariat ale tinerilor din fiecare stat membru.

3.4.3.

Un procent de 93 % dintre respondenți au indicat că nu au desfășurat niciodată activități de voluntariat în străinătate.

3.4.4.

Noul Corp european de solidaritate, care include în prezent activități de voluntariat în situații de ajutor umanitar (acoperite anterior de Corpul voluntar european de ajutor) ar trebui să fie suficient de solid și cu un domeniu de aplicare suficient de vast pentru a genera mai multe activități de voluntariat din partea tinerilor, în special în alte țări, atât în cadrul, cât și în afara programului. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui puse la dispoziție resursele necesare. Ar trebui explorată, de asemenea, posibilitatea de a extinde programul pentru a sprijini implicarea în activități de voluntariat a tinerilor cu vârsta de peste 30 de ani sau, alternativ, ar trebui asigurate resurse suplimentare din partea UE pentru a elabora un program paralel fără limită de vârstă.

3.5.

În ianuarie 2021, Comisia Europeană și-a publicat inițiativa „Cartea verde privind îmbătrânirea populației”, care a subliniat că un număr mare de persoane în vârstă continuă să aducă o contribuție activă și valoroasă societății și economiei, 20 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani fiind implicate în voluntariatul formal, iar persoanele în vârstă de peste 75 ani rămânând, de asemenea, implicate, în măsura în care le permite starea de sănătate.

3.6.

În septembrie 2020, Consiliul Uniunii Europene și-a publicat concluziile finale pe tema „Drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării” (10), în care, printre alte aspecte, a invitat Comisia să aibă în vedere instituirea unei platforme digitale privind „Participarea și voluntariatul după viața profesională”.

3.6.1.

Această platformă ar putea oferi informații persoanelor în vârstă privind implicarea în activități de voluntariat în alte țări decât propria țară. Ea ar putea, de asemenea, să ofere informații autorităților locale și altor actori cu privire la implicarea persoanelor în vârstă în activitatea de voluntariat și ar putea oferi orientări și informații persoanelor interesate să găsească oportunități de voluntariat potrivite pentru persoanele în vârstă, pretutindeni în Europa.

3.6.2.

CESE sprijină cu fermitate instituirea unei astfel de platforme, care s-ar integra în platformele existente și ar evita duplicarea eforturilor, subliniind totodată că activitățile de voluntariat desfășurate de persoanele în vârstă joacă un rol important atât pentru cei sprijiniți prin activitățile respective, cât și pentru voluntarii înșiși, prin faptul că le permit să rămână activi după încheierea vieții profesionale, întrucât voluntariatul are un impact pozitiv semnificativ asupra stării lor mintale și fizice.

3.6.3.

CESE subliniază că Corpul european de solidaritate pentru tineri și platforma propusă pentru sprijinirea voluntarilor în vârstă ar trebui să asigure baza pentru o politică europeană în materie de voluntariat mai cuprinzătoare și transversală, prin care să se promoveze solidaritatea și responsabilitatea pentru și între cetățenii de toate vârstele, care contribuie în mod liber la viitorul Europei pe baza solidarității și a valorilor europene.

3.6.4.

CESE recomandă ca această platformă să includă treptat grupe de vârstă mai ample de voluntari și să fie însoțită de eforturi mai susținute menite să reducă barierele din calea voluntariatului transfrontalier, precum pierderea drepturilor la beneficii publice și la sistemele de sprijin, a drepturilor de ședere, precum și de dispoziții conexe precum accesul la contracte de telefonie mobilă și de conectare la internet.

3.7.

Mulți voluntari din întreaga Europă sunt implicați în activități care sunt în concordanță cu proiectele UE de lungă durată ale Comisiei Europene (de o importanță crucială pentru viitorul Europei, de exemplu în ceea ce privește vaccinarea, digitalizarea, aspectele climatice, reformele financiare, dezbaterea privind energia nucleară, reformele în domeniul muncii etc.). Întrucât cetățenii trebuie să înțeleagă în mod concret și imparțial principalele propuneri ale instituțiilor UE pentru a fi în măsură să le sprijine, CESE solicită Comisiei Europene să sprijine în mod activ acele activități desfășurate de voluntari care pot contribui la câștigarea sprijinului cetățenilor pentru proiecte-cheie ale UE, inclusiv prin reducerea riscului de informații false și părtinitoare.

3.8.

Creșterea finanțării ratei forfetare și a sumei forfetare a proiectelor ar trebui să permită recunoașterea contribuției voluntarilor drept cofinanțare pentru granturi UE. Totuși, acest aspect nu funcționează bine în practică, întrucât contribuțiile în materie de timp ale voluntarilor nu pot fi incluse, în general, în contabilitatea organizațiilor. În plus, multe agenții care gestionează granturi UE solicită furnizarea de chitanțe de plată pentru cuantumul integral al plăților de rate forfetare și sume forfetare, ceea ce contrazice, ca metodă de calcul, intenția și spiritul abordării în materie de finanțare. CESE își reiterează solicitările în această privință, incluse în avizele adoptate în 2006 (11) și 2013 (12), și regretă că ele nu au fost încă puse în aplicare pe deplin. CESE remarcă faptul că programele de finanțare ale Consiliului Europei dispun de un mecanism care permite includerea timpului petrecut de voluntari sub formă de cofinanțare pentru granturile lor.

3.9.

CESE sprijină puternic concursul „Capitala europeană a voluntariatului” (13), lansat de Centrul pentru voluntariat european în 2013 ca parte a moștenirii EYV2011, care conectează politicile și practicile locale în materie de voluntariat la contextul european și la valorile și cadrele de politică europene. CESE solicită ca inițiativa să fie încurajată și sprijinită de toate instituțiile UE, dar să se acorde o atenție deosebită și nivelului subnațional, ca mod de a apropia cetățenii de responsabilii de elaborarea politicilor din UE și de a demonstra sprijinul de la nivelul UE pentru activitățile bazate pe solidaritate și pentru cetățenii activi care contribuie la viitorul Europei. CESE solicită Comisiei Europene să sprijine în mod activ diseminarea bunelor practici în politicile publice care sprijină activitățile de voluntariat la nivel local, utilizând în special exemple din partea autorităților locale care au fost candidate și câștigătoare ale concursului „Capitala europeană a voluntariatului”.

4.   Tendințe ale activității de voluntariat

4.1.

CESE subliniază că actualele schimbări demografice vor avea un impact asupra activității voluntarilor în anii următori.

4.1.1.

Europa are o populație care îmbătrânește și rate mai scăzute ale natalității. Aceasta înseamnă că există mai mulți voluntari calificați disponibili un timp mai îndelungat, dar și multe persoane în vârstă care au nevoie de sprijinul voluntarilor, dat fiind că au o viață mai lungă. Odată cu scăderea ratelor natalității, însă, tinerii ar putea să nu mai fie disponibili pentru voluntariat, și vor fi necesare mai multe proiecte inter pares pentru voluntarii adulți și în vârstă.

4.1.2.

Europa are populații tot mai diverse și fluctuante, și vor fi necesare mai multe eforturi pentru a asigura incluziunea socială. Statele membre nu pot plăti pentru toate acestea din fondurile publice, și, chiar dacă ar dispune de fonduri, nu este vorba doar despre bani. Pentru o reală incluziune este nevoie de o abordare mai umană și bazată pe solidaritate. În acest sens, sunt necesari voluntari care acționează din solidaritate unul față de celălalt. Este necesar un efort mai susținut pentru a combate singurătatea și pentru a oferi sprijin de tipul serviciilor sociale atunci când familiile sunt mai dispersate în diferite țări și pe continent. CESE consideră că autoritățile publice de la nivelul UE, al statelor membre și de la nivel local ar trebui să fie pregătite pentru aceasta. În egală măsură, procesul trebuie să includă crearea condițiilor favorabile pentru extinderea activităților de voluntariat.

4.1.3.

În statele membre se percep mai puține impozite, iar bugetele publice sunt reduse, dar, în același timp, există o nevoie mai mare de servicii. Un grad mai ridicat de inegalitate și sărăcie generează nevoi mai mari în rândul populației, dar acest lucru contrastează cu reducerea finanțării pentru organizațiile societății civile, care – cu sprijinul voluntarilor – ar putea îmbunătăți situația cetățenilor și a familiilor. CESE atrage atenția că trebuie asigurat un echilibru mai bun.

4.2.

CESE subliniază că schimbările constante ale stilului de viață și ale tipurilor de activități care duc la recunoașterea socială sau nevoia de a dezvolta noi competențe ce le-ar putea fi utile din punct de vedere profesional generațiilor tinere pot duce la o necorelare a interesului cetățenilor în ceea ce privește voluntariatul și oportunitățile reale în materie de voluntariat, și că nivelul voluntariatului poate, în consecință, să scadă, în pofida nivelului ridicat al „cererii și ofertei”. Acest fenomen trebuie monitorizat constant pentru a putea ajusta, în timp util, politicile publice.

4.3.

La scară largă, se observă o trecere de la voluntariatul tradițional, regulat și pe termen lung, bazat pe angajamente planificate și de o durată mai lungă, la voluntariatul episodic. Mulți voluntari sunt pregătiți să participe la o activitate episodică, chiar pentru un eveniment excepțional, dar nu doresc să își asume niciun angajament personal pe termen lung. Această tendință este reflectată în creșterea „volunturismului”, prin care cetățenii călătoresc în scopuri specifice de voluntariat sau răspund unor oportunități de voluntariat în timp ce se află în vacanță. Trebuie avut în vedere să se garanteze că fondul acestui tip de voluntariat este bazat pe adevăratele nevoi societale. Acolo unde voluntariatul poate aduce mai multe prejudicii decât beneficii, de exemplu în centrele instituționale pentru copii sau alte persoane vulnerabile (precum orfelinatele), el ar trebui interzis.

4.4.

O altă tendință observată în ultimii ani este apariția intermediarilor, cum ar fi centrele de asistență sau instituțiile educaționale, organizațiile religioase, organizatorii de acțiuni de voluntariat familial, centrele locale de voluntari sau voluntariatul în rândul angajaților (corporativ). Aceste organisme îi ajută pe voluntari să găsească un loc pentru a-și desfășura activitatea, căutând organizații care plasează în mod direct voluntari. Pe această cale, se oferă sprijin persoanelor care caută o oportunitate pentru a începe o activitate de voluntariat. Totuși, există riscul ca activitățile acestor intermediari să poată afecta negativ percepția voluntariatului în societate, în special dacă, de exemplu, activitățile lor sunt comercializate.

4.5.

Progresul în ceea ce privește capacitatea online și platformele de comunicare socială le permit cetățenilor să se organizeze singuri mai ușor pentru activități de voluntariat ad-hoc. Și acest aspect face ca toate tipurile de oportunități de voluntariat să fie imediat mai accesibile cetățenilor, cu platforme online ce corelează oferta cu cererea. Evoluția rapidă a noilor tehnologii a permis extinderea noilor forme de voluntariat, cum ar fi voluntariatul online, care nu depinde de ore și de locații specifice și care se poate desfășura în orice loc în care voluntarul are acces online și un dispozitiv cu care să se conecteze.

4.5.1.

Cu toate acestea, CESE subliniază că trebuie avut grijă pentru a nu-i exclude din aceste forme de voluntariat pe cei care nu au acces la internet.

4.5.2.

CESE evidențiază că cadrele juridice care reglementează voluntariatul în statele membre trebuie să țină pasul cu această schimbare și să garanteze, asigurând respectarea protecției datelor, de exemplu, că persoanele vulnerabile continuă să fie protejate, iar voluntarii sunt instruiți în mod adecvat, chiar și atunci când voluntariatul este organizat în mod informal și ad-hoc. Responsabilii de elaborarea politicilor nu ar trebui să considere că nu este nevoie ca organizațiile de sprijin și infrastructuri pentru voluntariat să fie finanțate, din moment ce oamenii se pot organiza singuri online.

4.6.

CESE apreciază că este nevoie de o cooperare cu un caracter transsectorial mai marcat între partenerii sociali în cadrul voluntariatului în rândul angajaților. Pentru a avea cel mai mare impact, angajatorii și angajații ar trebui mai degrabă să încheie un parteneriat cu organizațiile societății civile, care sunt experte în domeniul și/sau cauza pe care vor să îl/o sprijine, decât să încerce să implementeze ei înșiși programe de voluntariat.

4.7.

CESE recunoaște că „volunturismul” este o industrie în creștere în Europa și că acesta ar trebui reglementat pentru a proteja integritatea voluntariatului, a potențialilor voluntari și a comunităților locale.

4.8.

54 % dintre tinerii care au răspuns unui sondaj Eurobarometru (14) au afirmat că nu au suportat nicio cheltuială în cadrul activităților lor de voluntariat, deși 28 % au indicat că au suportat cheltuieli, dar nu au primit nicio contribuție, iar 16 % au suportat cheltuieli și au primit contribuții pentru respectivele cheltuieli. Aceste date trebuie luate în considerare de beneficiari sau de coordonatorii activităților voluntarilor, astfel încât cheltuielile să nu devină o barieră care să limiteze implicarea tinerilor. CESE subliniază importanța rambursării chiar și a micilor cheltuieli ale voluntarilor și se așteaptă ca autoritățile naționale și locale din statele membre să promoveze și să sprijine această abordare, fără nicio consecință fiscală defavorabilă voluntarilor sau organizațiilor respective.

4.9.

Există inconsecvențe la nivelul cadrelor juridice și al cerințelor juridice și de siguranță pentru voluntari și pentru beneficiarii lor din întreaga Europă. CESE subliniază că ar trebui adoptate măsuri pentru a raționaliza sistemul, pentru siguranța și în beneficiul tuturor. Asigurarea de răspundere civilă pentru voluntari ar trebui pusă la dispoziție pe piața asigurărilor din toate țările și ar trebui instituit un sprijin guvernamental și/sau din partea fundațiilor pentru a acoperi aceste costuri. Certificatele de cazier judiciar pentru voluntarii care lucrează cu copii sau persoane vulnerabile ar trebui să fie obligatorii în fiecare stat membru, iar obținerea lor ar trebui să fie simplă și necostisitoare pentru potențialii voluntari. CESE invită toate statele membre să implementeze aceste soluții și îndeamnă Comisia Europeană să promoveze cele mai bune practici din acest domeniu. Aceste activități vor promova, de asemenea, voluntariatul transfrontalier.

4.10.

CESE consideră că, cu cât sunt mai tinere persoanele care descoperă voluntariatul, cu atât mai mare este probabilitatea ca ele să devină adulți bine integrați și implicați din punct de vedere social, care își aduc partea de contribuție la viitorul Europei. Inițiativele precum programele de învățare prin furnizarea de servicii în școli și voluntariatul familial ar trebui încurajate. Dacă este necesar, cadrele juridice ar trebui adaptate pentru a oferi și tinerilor și copiilor posibilitatea de a deveni voluntari. Organizațiile de tineret joacă un rol foarte important în acest proces. Prin urmare, ar trebui să beneficieze de un sprijin suficient și adecvat din partea autorităților publice.

5.   Rolul voluntarilor în comunitate

5.1.

Fără nicio îndoială, voluntarii creează o valoare economică, de mediu și socială considerabilă. În cadrul organizațiilor non-profit, voluntarii sunt considerați deseori esențiali pentru asigurarea îndeplinirii eficiente a sarcinilor, fiind una dintre cele mai importante resurse ale acestor organizații. Ei sunt frecvent recunoscuți de mediul exterior ca un simbol al activităților respectivelor entități. Pentru mulți, în special pentru tineri, voluntariatul are o valoare specială. Deseori, este prima activitate prin care sunt abilitați să răspundă unor nevoi sociale reale și în urma căreia pot vedea rapid efectele acțiunilor lor ca cetățeni implicați, reducând semnificativ riscul excluziunii sociale.

5.2.

În multe cazuri, a fost mai dificil din punct de vedere juridic ca cetățenii să se organizeze în jurul unor chestiuni de interes comun și astfel să îi implice pe cetățeni ca voluntari care își aduc contribuția în societate fără a căuta un câștig personal. Ar trebui asigurate drepturile de asociere și fondurile și sprijinul public pentru organizațiile societății civile. CESE subliniază că finanțarea publică pentru organizațiile societății civile contribuie foarte mult nu doar la funcția și rolul lor în societate, ci și la menținerea independenței și a capacității lor de a asigura procese interne democratice care să permită ca dorințele membrilor lor să fie recunoscute și reprezentate fără interferențe exterioare.

5.2.1.

O societate civilă funcțională este semnul unei democrații sănătoase și contribuie foarte mult la calitatea vieții și la pace și stabilitate. Democrația participativă este complementară democrației reprezentative, și nu o amenințare.

5.2.2.

În cazul organizațiilor care coordonează activitățile voluntarilor, fondurile publice permit obținerea unor beneficii mai mari pentru societate, beneficii care au o reală valoare economică, printr-un mecanism specific de pârghie.

5.3.

În prezent, cetățenii din Europa sunt din ce în ce mai înclinați să se implice mai curând în activități de voluntariat pe termen scurt, precum voluntariatul în cadrul unui festival sau al unui concert, decât în angajamente pe termen lung pentru a răspunde unei nevoi societale identificate. CESE ar dori ca responsabilii de elaborarea politicilor să depună mai multe eforturi pentru a promova valoarea adăugată a voluntariatului ca formă de capital social și nu doar ca sursă de oportunități personale sau ca mecanism de economisire a cheltuielilor cu resursele umane. Autoritățile publice trebuie să ofere sprijin voluntarilor și organizațiilor care le sprijină activitățile pentru a demonstra mai bine valoarea și impactul acestora, cu scopul de a atrage în continuare voluntari, având în vedere că cetățenii au de ales dintr-un evantai tot mai larg de moduri de a-și petrece timpul liber.

5.4.

Pe durata pandemiei de COVID-19, mulți dintre responsabilii de elaborarea politicilor și mulți cetățeni obișnuiți au putut vedea potențialul deosebit și impactul efectiv al voluntariatului – atât al activităților structurate, coordonate de o instituție sau o organizație publică, cât și al activităților individuale ad-hoc, organizate în mod spontan pe baza dorinței de a ajuta. CESE a adus un omagiu sutelor de mii de voluntari din întreaga Europă care au oferit ajutor persoanelor aflate în dificultate în 2020 ca urmare a pandemiei, prin acordarea Premiului CESE pentru solidaritate civilă (15) organizațiilor și persoanelor fizice care s-au implicat în activități de voluntariat legate de impactul pandemiei de COVID-19.

5.5.

Lucrătorii cu un program de lucru mai puțin regulat și cu o viață profesională mai puțin stabilă consideră mai dificilă implicarea lor în angajamente de voluntariat pe termen lung. De exemplu, lucrătorii din comerț care sunt anunțați cu doar 24 de ore în avans dacă este necesar să lucreze consideră că este extrem de dificil să se implice în voluntariat. Același lucru este valabil, de exemplu, și pentru mulți lucrători ocazionali. CESE subliniază că organizațiile de voluntariat ar trebui sprijinite prin cunoștințe, inclusiv bune practici, pentru a consolida capacități suplimentare mulțumită cărora să facă față acestei disponibilități variabile a potențialilor voluntari și pentru a dezvolta noi modalități de gestionare a voluntarilor.

5.6.

Terapiile prin activități sociale (16) reprezintă un mijloc de a îmbunătăți o stare de sănătate precară, indiferent că sunt însoțite sau nu de prescrierea unor medicamente. Voluntariatul a devenit o parte eficientă și tot mai populară a schemelor de terapie prin activități sociale. Cercetările demonstrează că voluntariatul are un impact pozitiv asupra sănătății mintale, iar participarea la activități de voluntariat în cadrul terapiei prin activități sociale este benefică. CESE consideră că voluntariatul ca practicare a terapiei prin activități sociale ar trebui implementat pe o scară mai largă în Europa în cadrul redresării în urma pandemiei de COVID-19 și că impactul său ar trebui monitorizat atent. Ar trebui să se garanteze că organizațiile care asigură plasarea voluntarilor în cadrul schemelor de terapie prin activități sociale respectă principiile etice și aderă la orientările în materie de calitate privind acțiunile de mare impact, axate pe nevoi, cu valoare adăugată și bazate pe voluntariat.

5.7.

Având în vedere efectele pozitive ale ediției din 2011 a Anului european al voluntariatului, nevoia acută de a institui un cadru juridic și social pentru dezvoltarea voluntariatului și schimbările semnificative ale comportamentului voluntarilor și potențialilor voluntari, CESE solicită Comisiei Europene să adopte măsuri pentru a proclama anul 2025 Anul european al voluntarilor.

5.7.1.

Un An european al voluntarilor ar fi modul cuvenit de a omagia eforturile și impactul tuturor voluntarilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ar evidenția contribuția și importanța lor pentru o redresare și un viitor al Europei care să fie bazate pe solidaritate, respect, egalitate și valori comune.

5.7.2.

CESE consideră că pachetul de măsuri coordonate de Comisia Europeană va oferi un elan statelor membre pentru a sprijini în mod exhaustiv activitățile de voluntariat, ținând seama de propunerile prezentate de CESE, și că aspectul legat de activitățile desfășurate de voluntari va fi un element permanent, nu ocazional, al politicii europene.

---

(1)  ECO/343 – Instrumentele statistice de măsurare a voluntariatului (JO C 170, 5.6.2014, p. 11).

(2)  ILO Manual on the Measurement of Volunteer Work (Manualul privind măsurarea activității de voluntariat al OIM).

(3)  Indicator Description: Volunteer Work (Descrierea indicatorilor: activitatea de voluntariat), OIM.

(4)  ILO International Conference of Labour Statisticians Resolution (Rezoluția Conferinței internaționale a statisticienilor din domeniul muncii a OIM).

(5)  Statistics Poland – Volunteering 2011 (Statistici Polonia – Voluntariat 2011).

(6)  Statistics Poland – Volunteering 2016 (Statistici Polonia – Voluntariat 2016).

(7)  GHK report on Volunteering in the European Union, GHK 2010 (Raportul GHK privind voluntariatul în Uniunea Europeană).

(8)  2015 EU-SILC Module on Social/Culture Participation and Material Deprivation (Modulul privind participarea socială/culturală și deprivarea materială).

(9)  Sondajul Eurobarometru Flash 408: Tineretul european.

(10)  Concluziile Consiliului, 9 octombrie 2020.

(11)  SOC/243 – Activitatea de voluntariat: rolul și impactul acesteia în societatea europeană (JO C 325, 30.12.2006, p. 46)..

(12)  ECO/343 – Instrumentele statistice de măsurare a voluntariatului (JO C 170, 5.6.2014, p. 11).

(13)  Capitala europeană a voluntariatului – CEV.

(14)  Sondajul Eurobarometru Flash 408: Tineretul european.

(15)  Premiul CESE pentru solidaritate civilă.

(16)  The Healing Power of Social Prescribing [Puterea vindecătoare a terapiilor sociale] și Policy Statement on Volunteering & Social Prescribing [Declarație de politică privind voluntariatul și terapiile sociale] – CEV 2019.