1)

Efectul expresiei „nu creează obligații” utilizate la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 (1) exclude posibilitatea unui profesionist și a unui consumator de a modera, prin intermediul unui acord privat, o clauză care nu îndeplinește cerința privind redactarea clară și inteligibilă, prevăzută la articolul 4 alineatul (2), fie prin reducerea valorii menționate în clauza respectivă, fie prin înlocuirea sa cu o altă clauză mai puțin prejudiciabilă pentru consumator?

Răspunsul la această întrebare ar fi diferit dacă moderarea respectivă ar fi inclusă într-un acord încheiat între consumator și profesionist, al cărui scop este tocmai de a soluționa, fără sesizarea organelor judiciare, litigiul privind posibila lipsă de transparență a unei clauze care nu a fost negociată în mod individual inclusă în cadrul unui contract anterior încheiat între cele două părți?

2)

Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că termenii „obiectul principal al contractului” și „caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte” includ două clauze dintr-un acord care nu a fost negociat în mod individual, încheiat între un profesionist și un consumator, în care, pe de o parte, se moderează o clauză inclusă într-un contract încheiat anterior între aceștia – înlocuind-o cu o altă clauză mai puțin prejudiciabilă pentru consumator – și, pe de altă parte, consumatorul renunță la dreptul său de a invoca pe cale judiciară sau extrajudiciară posibila lipsă de transparență a clauzei respective și efectele inerente acestei lipse de transparență?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, articolul 4 din Directiva 93/13 trebuie interpretat în sensul că „natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s-a încheiat contractul” și „[în momentul încheierii contractului] toate circumstanțele care însoțesc încheierea contractului” pot fi luate în considerare numai pentru a aprecia caracterul abuziv al clauzelor care nu privesc definirea obiectului principal al contractului? Sau, dimpotrivă, aceleași criterii pot fi utilizate pentru a aprecia transparența clauzelor care privesc obiectul principal [al contractului vizat] la articolul 4 alineatul (2)?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, o jurisprudență națională care, în situația unui acord care nu a fost negociat în mod individual între profesionist și consumator, prin intermediul căruia se moderează aplicarea unei clauze incluse într-un contract anterior încheiat între aceștia, nu consideră că este necesar ca profesionistul să informeze consumatorul cu privire la posibila lipsă de transparență a clauzei respective, întrucât, potrivit acestei jurisprudențe, criteriile care dau naștere lipsei de transparență sunt de notorietate, este compatibilă cu articolul 4 alineatul (2) din directivă – concret, cu cerințele privind redactarea clară și inteligibilă și transparența, care decurg din acesta?

5)

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, articolul 4 alineatul (2) din directivă trebuie interpretat în sensul că renunțarea consumatorului la a formula pe cale judiciară sau extrajudiciară cereri cu privire la posibila lipsă de transparență a unei clauze care nu a fost negociată în mod individual îndeplinește cerința privind „redactarea clară și inteligibilă” numai dacă profesionistul a informat în prealabil consumatorul cu privire la drepturile concrete la care renunță și cu privire la cuantumul exact pe care renunță să îl solicite?