Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62013TA0273

    Cauza T-273/13: Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 2015 – Sarafraz/Consiliul („Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran — Înghețarea fondurilor — Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii — Temei juridic — Obligația de motivare — Dreptul de a fi ascultat — Eroare de apreciere — Ne bis in idem — Libertatea de exprimare — Libertatea mass-mediei — Libertatea profesională — Libera circulație — Dreptul de proprietate”)

    JO C 27, 25.1.2016, p. 31–32 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    25.1.2016   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 27/31


    Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 2015 – Sarafraz/Consiliul

    (Cauza T-273/13) (1)

    ((„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive adoptate îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran - Înghețarea fondurilor - Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii - Temei juridic - Obligația de motivare - Dreptul de a fi ascultat - Eroare de apreciere - Ne bis in idem - Libertatea de exprimare - Libertatea mass-mediei - Libertatea profesională - Libera circulație - Dreptul de proprietate”))

    (2016/C 027/35)

    Limba de procedură: germana

    Părțile

    Reclamant: Mohammad Sarafraz (Téhéran, Iran) (reprezentanți: inițial T. Walter, ulterior J. M. Viñals Camallonga, L. Barriola Urruticoechea și J. L. Iriarte Ángel, avocați)

    Pârât: Consiliului Uniunii Europene (reprezentanți: J.-P. Hix, Á. de Elera-San Miguel Hurtado, agenți)

    Intervenientă în susținerea pârâtului: Stiftung Organisation Justice for Iran (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanți: inițial G. Pulles, ulterior R. Marx, avocați)

    Obiectul

    Cerere de anulare în parte, în primul rând, a Deciziei 2013/124/PESC a Consiliului din 11 martie 2013 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (JO L 68, p. 57), în al doilea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 206/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 privind punerea în aplicare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran (JO L 68, p. 9), în al treilea rând a Deciziei 2014/205/PESC a Consiliului din 10 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (JO L 109, p. 25), în al patrulea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 371/2014 al Consiliului din 10 aprilie 2014 de punere în aplicare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran (JO L 109, p. 9), în al cincilea rând a Deciziei (PESC) 2015/555 a Consiliului din 7 aprilie 2015 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (JO L 92, p. 91), și, în al șaselea rând, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/548 al Consiliului din 7 aprilie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran (JO L 92, p. 1), în măsura în care aceste acte îl privesc pe reclamant.

    Dispozitivul

    1)

    Respinge acțiunea

    2)

    Domnul Mohammad Sarafraz suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

    3)

    Stiftung Organisation Justice for Iran suportă propriile cheltuieli de judecată.


    (1)  JO C 207, 20.7.2013.


    Top