22.5.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/82

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006

COM(2011) 607 final – 2011/0268 (COD)

2012/C 143/16

Raportor: dl Xavier VERBOVEN

Coraportor: dl Miguel Ángel CABRA DE LUNA

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au hotărât, la 27 octombrie 2011 și, respectiv, la 25 octombrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament (UE) al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006

COM(2011) 607 final – 2011/0268 (COD).

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 25 ianuarie 2012.

În cea de-a 478-a sesiune plenară, care a avut loc la 22 și 23 februarie 2012 (ședința din 22 februarie 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 217 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 7 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Principiul coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și cel al solidarității, sunt formulate în tratate și constituie doi dintre cei mai importanți piloni pentru integrarea populațiilor, a cetățenilor și a teritoriilor. În calitate de principal instrument financiar european de sprijinire a resurselor umane, FSE va contribui în continuare la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, așa cum se prevede la articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

1.2   Coeziunea economică, socială și teritorială trebuie să se afle în continuare în centrul Strategiei Europa 2020. Toți actorii de pe teren, incluzând activitatea de voluntariat, sunt recunoscuți explicit ca factori importanți pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, așa cum o confirmă și concluziile Consiliului din 3 octombrie 2011 (1).

1.3   CESE susține că, în temeiul articolului 10 din tratat, punerea în aplicare a priorităților finanțate din FSE ar trebui să contribuie la combaterea oricărei forme de discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum și să încurajeze respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă și accesibilitatea.

1.4   Fondul social european trebuie să fie instrumentul de predilecție pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială și combaterea sărăciei. El trebuie să sprijine politicile aplicate de statele membre în cadrul orientărilor integrate și al programelor naționale de reformă (PNR). CESE este de părere că programele naționale de reformă ar trebui să cuprindă, printre altele, obiective legate de incluziunea socială a grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap – în vederea orientării acestor programe către îndeplinirea obligațiilor asumate prin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap – și minoritățile etnice, împreună cu obiective legate de realizarea obiectivului principal stabilit în Strategia Europa 2020, de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie până în 2020.

1.5   Promovarea ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale, în special prin ocuparea forței de muncă și în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap și minoritățile etnice trebuie să rămână prioritățile FSE în toate regiunile Europei. În fiecare stat membru, cel puțin 40% din totalul resurselor FSE trebuie să fie alocate obiectivului tematic „promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor”.

1.6   CESE susține punerea accentului pe inovarea socială și posibilitățile de sprijinire a proiectelor în domeniul economiei sociale, al antreprenoriatului social și al întreprinderilor sociale.

1.7   Sporirea investițiilor în infrastructură, competitivitatea regională și dezvoltarea întreprinderilor trebuie însoțite de măsuri care să urmărească crearea unor locuri de muncă durabile în domeniile reglementate de politicile privind piața forței de muncă, educația și formarea, incluziunea socială și adaptabilitatea lucrătorilor, a întreprinderilor și a directorilor de întreprinderi, precum și a capacității administrative.

1.8   Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă, precum și politicile europene privind incluziunea socială, trebuie să revină în centrul priorităților Uniunii Europene și trebuie deblocate mai multe fonduri pentru crearea unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate.

1.9   În opinia CESE, Cadrul strategic comun reflectă prioritățile în materie de investiții care rezultă din obiectivele Strategiei Europa 2020, descriind în detaliu oportunitățile oferite de o piață a forței de muncă mai deschisă și mai accesibilă, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de această piață (cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc.).

1.10   CESE sprijină contribuția FSE la celelalte priorități ale Strategiei Europa 2020 – cercetarea și inovarea, accesibilitatea și utilizarea TIC, creșterea competitivității IMM-urilor, protecția mediului, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și către o utilizare durabilă a resurselor.

1.11   În vederea obținerii unui impact suficient și vizibil, CESE susține concentrarea tematică și complementaritatea cu celelalte instrumente financiare existente.

1.12   CESE susține propunerea potrivit căreia cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE să fie alocate realizării obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”, conceput astfel încât să includă cetățenii cei mai îndepărtați de piața forței de muncă.

1.13   Principiul parteneriatului, care include partenerii economici și sociali și organismele care reprezintă societatea civilă, dintre care fac parte și partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea egalității de șanse și a nediscriminării, reprezintă garanția de bază a bunei funcționări a măsurilor legate de fondurile structurale, și, mai ales, de Fondul social european.

1.14   „Codul de conduită european pentru punerea în aplicare a principiului parteneriatului” trebuie să clarifice și să definească rolul tuturor partenerilor de la diferite niveluri, precum și să clarifice faptul că, dacă dialogul social este de competența exclusivă a partenerilor sociali, toți partenerii menționați la articolul 5 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile (2) trebuie să aibă acces garantat la diferitele etape de executare a fondurilor, inclusiv la definirea și punerea în aplicare a programelor operaționale, și să beneficieze de o finanțare adecvată, care să le asigure participarea.

1.15   CESE respinge în totalitate propunerea Comisiei privind aplicarea unor sancțiuni financiare și a unor stimulente privind fondurile structurale, în funcție de respectarea Pactului de stabilitate și de creștere.

1.16   Fondurile structurale nu ajung pentru a face față singure crizei. Europa are nevoie de o altă guvernanță economică, în care să prevaleze gestionarea responsabilă, întemeiată pe creștere și pe competitivitate, care să încurajeze investițiile în resurse umane și să promoveze justiția, coeziunea și principiul solidarității și al integrării sociale. Bugetul UE trebuie reformat în funcție de aceste principii.

1.17   Bugetul alocat Fondului social european va trebui menținut cel puțin la același nivel ca în ultima perioadă de programare. Fondul ar trebui să susțină și participarea cetățenilor, societatea civilă și sensibilizarea față de valorile comune ale Europei.

2.   Context: propunerile privind cadrul financiar multianual al UE și politica de coeziune 2014-2020

2.1   Noul cadru politic pentru următorul deceniu, și anume Strategia „Europa 2020”, a fost adoptat de Consiliul European la 17 iunie 2010.

2.2   La 29 iunie 2011, Comisia a prezentat propunerea de buget pentru Strategia Europa 2020, care definește noile perspective financiare ale UE pentru perioada 2014-2020.

2.3   La 6 octombrie 2011, Comisia și-a prezentat propunerile legislative privind fondurile structurale, inclusiv Fondul social european.

2.4   Aceste propuneri au făcut obiectul unei ample consultări a societății civile și a părților interesate. Consultarea s-a încheiat la sfârșitul anului trecut. În ianuarie 2012, Comisia va publica ultimul set de propuneri privind cadrul strategic comun, care vor fi prezentate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European.

2.5   În ceea ce privește viitorul Fondului social european mai în profunzime, la 15 martie 2011, CESE a adoptat un aviz privind viitorul Fondului social european după 2013 (3). Este necesar să se examineze dacă elementele principale ale acestui aviz se regăsesc în propunerea de regulament privind FSE care face obiectul prezentului aviz.

2.6   Contextul economic: pentru a iniția o analiză adecvată a noilor perspective financiare, nu putem să trecem sub tăcere contextul general al noilor provocări aduse de globalizare, de perspectivele în materie de demografie și migrație și, mai ales, de profunda criză economică care a modificat în mod radical principiile pe care era întemeiată Strategia Europa 2020. În consecință, este esențial ca sporirea investițiilor în infrastructură, în competitivitatea la nivel regional și în dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor și a întreprinderilor aparținând economiei sociale, să fie însoțită de măsuri care să urmărească crearea unor locuri de muncă durabile în domeniile reglementate de politicile privind piața forței de muncă, educația și formarea, incluziunea socială și adaptabilitatea lucrătorilor, a întreprinderilor și a șefilor de întreprindere.

2.7   Obiectivele și instrumentele cuprinse în Strategia Europa 2020, care sunt, în esență, pozitive, trebuie să fie mai bine orientate și adaptate la noua situație. Acest lucru ar trebui îndeplinit în cadrul unei piețe a forței de muncă reglementate și favorabile incluziunii, care să le ofere cetățenilor europeni, în special celor mai îndepărtați de piața forței de muncă – cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc. – posibilități în ceea ce privește locurile de muncă stabile și calitative, adaptate la competențele pe care le-au dobândit.

2.8   Sunt necesare numeroase îmbunătățiri cu privire la punerea în aplicare a accesului la finanțarea pe baza FSE și a aspectelor practice ce țin de acest lucru. Aceste îmbunătățiri sunt reprezentate îndeosebi de reducerea birocrației înainte de punerea în aplicare a programului operațional, prin flexibilizarea procedurilor de acces la finanțări și prin accelerarea în special a sistemului de plată, pentru a minimiza sarcina financiară a celor care pun în aplicare aceste programe și prin simplificarea procedurilor de facturare și de regularizare a conturilor; este necesar, printre altele, să se instituie o utilizare cât mai extinsă, dar și realistă, a principiului dobânzilor unice.

2.9   În opinia CESE, cadrul strategic comun reflectă prioritățile în materie de investiții desprinse din obiectivele Strategiei Europa 2020, întrucât descrie în detaliu oportunitățile oferite de o piață a forței de muncă mai deschisă și mai accesibilă, în special pentru persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă (cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc.). Ar trebui să se recurgă în mai mare măsură la subvențiile globale, pentru a se facilita accesul micilor ONG-uri la fondurile structurale.

2.10   Fondul social european trebuie să fie instrumentul de predilecție pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială și combaterea sărăciei. El trebuie să sprijine politicile aplicate de statele membre în cadrul orientărilor integrate și al programelor naționale de reformă. CESE este de părere că programele naționale de reformă ar trebui să cuprindă, printre altele, obiective legate de incluziunea socială a grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap – în vederea orientării acestor programe către îndeplinirea obligațiilor asumate prin Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap – și minoritățile etnice, împreună cu obiective legate de realizarea obiectivului principal stabilit în Strategia Europa 2020, de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie până în 2020.

2.11   Fondul social european ar trebui să susțină participarea cetățenilor, societatea civilă și sensibilizarea față de valorile comune ale Europei.

3.   Observații generale referitoare la propunerea de regulament privind FSE

3.1   Bugetul UE trebuie consolidat, în special la capitolele privind creșterea economică, coeziunea socială, inovarea (inclusiv inovarea socială) și dezvoltarea durabilă în plan național și regional.

3.2   CESE consideră că, având în vedere propunerea Comisiei, bugetul total al UE va fi oricum redus, în ciuda introducerii eventuale a taxei pe tranzacțiile financiare (TTF) și a majorării Fondului social european.

3.3   Așa cum se întâmplă deja în perioada de programare actuală, regiunile ar beneficia de un sprijin diferențiat, în funcție de nivelul lor de dezvoltare economică. Cu toate acestea, acest nivel nu ar trebui măsurat numai pe baza PIB-ului pe cap de locuitor. Trebuie luate în considerare și alte criterii, inclusiv rata șomajului, rata ocupării forței de muncă și rata de activitate, nivelurile competențelor, ratele sărăciei și nivelurile de bunăstare și de integrare socială, precum și rata abandonului școlar.

3.4   În ceea ce privește introducerea unei noi categorii de regiuni „de tranziție”, al căror PIB mediu pe cap de locuitor este între 75 % și 90 %, CESE poate accepta această măsură, cu condiția ca ea să nu afecteze nivelul resurselor alocate categoriei regiunilor celor mai defavorizate. Va trebui ca măsurile ce urmăresc angajarea persoanelor din grupurile cele mai îndepărtate de piața forței de muncă (șomerii pe termen lung, tinerii, femeile, migranții, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice), să poată fi finanțate independent de categoria din care fac parte regiunile, având în vedere vulnerabilitatea acestora.

3.5   Fondurile structurale sunt instrumente-cheie pentru reducerea decalajului între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor și a întârzierilor din regiunile cele mai defavorizate, precum și între diferitele grupuri sociale, totul în cadrul unei strategii care urmărește realizarea priorităților așa-numitei „creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii” în statele membre și în regiuni.

3.6   Este evident că în contextul actualei crize economice, Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă trebuie să revină în centrul priorităților Uniunii Europene și este necesară o suplimentare a fondurilor, în vederea creării unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate.

3.7   CESE este de părere că Fondul social european este instrumentul de predilecție pentru punerea în aplicare a politicilor sociale ale UE, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, educație, incluziune socială și combaterea sărăciei și că trebuie să își păstreze acest rol prioritar și în cadrul Strategiei Europa 2020.

3.8   FSE nu trebuie să se limiteze la punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, astfel cum sunt definite în prezent. Trebuie consolidat, de asemenea, rolul FSE în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei sociale (4).

3.9   Ar trebui ca FSE să sprijine concomitent politicile aplicate de statele membre în cadrul programelor naționale de reformă să contribuie la realizarea altor priorități importante ale Strategiei Europa 2020, cum ar fi creșterea investițiilor în cercetare și inovare, sporirea competitivității IMM-urilor, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și utilizarea durabilă a resurselor.

3.10   În actualul context excepțional, FSE trebuie să se axeze, de asemenea în mod excepțional, pe combaterea crizei economice și pe apărarea lucrătorilor și a cetățenilor împotriva efectelor acesteia, precum și pe măsuri de prevenire, odată depășită criza, în special pe măsuri de sprijinire a securității persoanelor și a capacităților de apărare. În mod concret, el trebuie să aducă un sprijin, pe care îl sperăm temporar, șomerilor pe termen lung, persoanelor celor mai îndepărtate de piața forței de muncă, tinerilor, femeilor, migranților, vârstnicilor, persoanelor cu handicap și minorităților etnice etc..

3.11   Pentru a ajunge la acest rezultat, CESE consideră că Fondul european de ajustare la globalizare trebuie să vină în completarea Fondului social european și să fie eventual inclus în FSE, pentru a se pune mai bine accentul pe șomaj și pentru a se facilita utilizarea acestui fond. Este, de asemenea, esențial să se asigure aceeași coerență între principiile celor două fonduri, mai ales în ceea ce privește parteneriatul și, în special, participarea partenerilor sociali.

3.12   Din motive ce țin de complementaritate și coeziune, CESE recomandă să se combine Fondul european de adaptare la globalizare cu experiența acumulată de Fondul social european în materie de afaceri sociale. Dat fiind că FSE are experiența necesară pentru a examina destul de rapid solicitările, aprobarea din partea autorităților bugetare ar fi astfel o formalitate, a cărei acordare ar depinde de avizul favorabil al FSE.

3.13   CESE nu susține includerea agricultorilor în domeniul de competență al Fondului european de ajustare la globalizare, fie prin alocarea celei mai importante porțiuni a fondului către sectorul agricol, fie prin încredințarea gestionării acestuia sectorului agricol. PAC și „noua rezervă pentru situații de criză” din agricultură trebuie să permită susținerea în mod mai eficient a sectorului agricol. CESE ar dori, de asemenea, garantarea faptului că fondurile pentru asistență tehnică din cadrul FSE vor fi, în continuare, disponibile și accesibile pentru societatea civilă (s-a observat că asistența tehnică nu este menționată în mod expres în Regulamentul privind FSE).

3.14   CESE consideră că principiul parteneriatului trebuie să joace un rol-cheie, asigurând funcționarea corectă a măsurilor legate de fondurile structurale ale UE. În loc să facă, pur și simplu, trimitere la „normele și practicile naționale actuale”, reglementările privind fondurile structurale trebuie să definească în mod clar principiul parteneriatului și, în același timp, rolul fiecărui partener pe plan regional și local. CESE recomandă recunoașterea explicită a rolului societății civile (astfel cum a fost subliniat în Strategia Europa 2020) în realizarea de proiecte în domeniile incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

4.   Observații specifice și propuneri referitoare la diferite capitole

4.1   Dispoziții generale

4.1.1

CESE susține abordarea tematică care se concentrează asupra a patru obiective tematice transpuse în categorii de intervenție sau priorități de investiții: — promovarea ocupării forței de muncă și susținerea mobilității lucrătorilor; — efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții; — promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; — consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.

4.1.2

În fiecare stat membru, cel puțin 40 % din totalul resurselor FSE trebuie să fie alocate obiectivului tematic „promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor”. CESE susține propunerea potrivit căreia cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE să fie alocate îndeplinirii obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”, cu scopul de a promova incluziunea socială prin ocuparea forței de muncă și prin formare, în special în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, cum ar fi tinerii, femeile, migranții, șomerii pe termen lung, vârstnicii, persoanele cu handicap, minoritățile etnice etc., în vederea realizării obiectivului de reducere cu cel puțin 20 de milioane, până în 2020, a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie.

4.1.3

Promovarea ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale și a educației sunt și trebuie să rămână prioritățile FSE în cadrul Strategiei Europa 2020.

4.1.4

FSE trebuie să sprijine pactele teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și inițiativele locale pentru ocuparea forței de muncă, incluziune socială și educație, precum și stimularea pieței prin crearea de noi întreprinderi, mai ales IMM-uri și întreprinderi din sectorul economiei sociale, precum și în special prin promovarea incluziunii digitale, a culturii și a creativității, ca elemente care pot îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a cetățenilor, și prin participarea societății civile la luarea deciziilor, sprijinirea societății civile și sensibilizarea publicului față de valorile comune ale Europei.

4.1.5

CESE susține punerea accentului pe inovarea socială și posibilitățile de sprijinire a proiectelor în domeniul economiei sociale, al antreprenoriatului social și al întreprinderilor sociale.

4.1.6

CESE salută sprijinul acordat de FSE cooperării transnaționale în scopul promovării învățării reciproce, sporind astfel eficacitatea politicilor susținute prin FSE.

4.2   Dispoziții specifice privind programarea și punerea în aplicare – principiul parteneriatului

4.2.1

CESE consideră că principiul parteneriatului trebuie să joace un rol-cheie, asigurând funcționarea corectă a măsurilor legate de fondurile structurale ale UE.

4.2.2

În loc să facă, pur și simplu, trimitere la „normele și practicile naționale actuale”, reglementările privind fondurile structurale trebuie să definească în mod clar principiul parteneriatului și, în același timp, rolul fiecărui partener pe plan regional și local; este necesară asigurarea finanțării în acest sens.

4.2.3

„Codul de conduită european pentru punerea în aplicare a principiului parteneriatului” trebuie să clarifice și să definească rolul fiecărui partener de la diferite niveluri, precum și să clarifice faptul că, deși dialogul social este de competența exclusivă a partenerilor sociali, în conformitate cu articolul 5 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziții comune referitoare la fonduri (5), toți partenerii trebuie să aibă acces garantat la diferitele etape de executare a fondurilor, inclusiv la definirea și punerea în aplicare a programelor operaționale, și să beneficieze de o finanțare adecvată, care să le asigure participarea.

4.2.4

Partenerii trebuie să aibă acces la fondurile pentru asistență tehnică încă de la început, astfel încât să poată fi implicați în mod strategic în conceperea, executarea și monitorizarea programelor privind fondurile structurale. Asistența tehnică este, de asemenea, esențială pentru a garanta reprezentarea în comitetele de monitorizare care definesc și pun în aplicare programe operaționale la toate nivelurile, precum și a se asigura că potențialilor responsabili de proiecte li se pune la dispoziție suport tehnic.

4.2.5

Modul actual de consultare a partenerilor sociali împreună cu statele membre în cadrul Comitetului FSE ar putea reprezenta o bună bază de referință pentru a fi extins la toate fondurile. CESE recomandă integrarea în aceeași platformă a unor mecanisme de participare pentru toți partenerii recunoscuți la articolul 5 din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții generale referitoare la fonduri.

4.2.6

Susținerea participării partenerilor sociali și a altor părți interesate, în special a organizațiilor neguvernamentale, la acțiunile sprijinite prin FSE nu trebuie să se limiteze la țările cele mai sărace și/sau care intră în domeniul de aplicare a Fondului de coeziune, ci trebuie să fie extinsă la toate statele membre și toate regiunile UE.

4.2.7

CESE este de părere că un procent de 2 % din totalitatea resurselor FSE trebuie să fie alocat sprijinirii participării la acțiunile susținute prin FSE ale partenerilor sociali, iar un alt procent de 2 %, participării celorlalți parteneri recunoscuți la articolul 5 al Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile.

4.3   Dispoziții specifice privind procedurile, performanțele și „condiționalitățile”

4.3.1

CESE împărtășește opinia potrivit căreia este necesară o mai bună coordonare a fondurilor și trebuie îmbunătățite evaluarea, performanțele și rezultatele utilizării acestora.

4.3.2

CESE sprijină, de asemenea, toate măsurile care urmăresc limitarea și reorientarea priorităților fondurilor structurale, reducerea constrângerilor și a sarcinilor birocratice, precum și accelerarea ritmului cheltuielilor și al plăților.

4.3.3

Prin urmare, este necesar să se definească indicatori de performanță, însă este, de asemenea, important să se dispună de criterii cantitative și calitative. Acest lucru include evaluarea rezultatelor din punctul de vedere al eficienței măsurilor adoptate, al calității locurilor de muncă create și al listei măsurilor pozitive aplicate pentru a se asigura integrarea socială.

4.3.4

Cu toate acestea, CESE se declară extrem de rezervat în ceea ce privește acordarea finanțărilor strict în funcție de rezultate. Dacă examinăm politica ocupării forței de muncă și, la un nivel mai general, politicile sociale, rezultatele sunt mai greu de cuantificat și mai puțin vizibile decât în cazul politicii în domeniul transporturilor, spre exemplu. Așa se întâmplă în special atunci când rezultatele se limitează strict la obiective economice ușor de cuantificat („hard results”), cum ar fi locurile de muncă; ar trebui să se încurajeze mai degrabă rezultate adaptate la grupurile cel mai dificil de sprijinit, cum ar fi distanța parcursă, și obiective mai dificil de cuantificat („soft outcomes”), ca de exemplu voluntariatul. În plus, dacă acordarea de fonduri este condiționată de obținerea de rezultate, persoanele cele mai îndepărtate de piața forței de muncă și în cazul cărora este, deci, mai puțin probabil să se obțină rezultate pozitive pe termen scurt riscă să aibă un acces redus sau să nu aibă deloc acces la aceste fonduri. De asemenea, pentru a se putea evalua rezultatele obținute de programele cofinanțate din FSE, este obligatoriu ca Regulamentul privind FSE să propună „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung privind participanții” adecvați, care să reflecte aceste dificultăți și complicații legate de performanță.

4.3.5

Regulamentul privind FSE va trebui să cuprindă, la indicatorii comuni de realizare pentru entități, numărul proiectelor dezvoltate în parteneriat, iar la indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung privind participanții, participanții care și-au redus gradul de dependență socială.

4.3.6

Condițiile de utilizare a fondurilor europene ar trebui cu siguranță să se concentreze pe obiective selecționate și eficiente, însă să nu penalizeze statul membru cel mai slab, și să fie finalizate, pentru a susține creșterea economică și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă, precum și coeziunea socială.

4.3.7

CESE respinge în totalitate propunerea Comisiei privind aplicarea unor sancțiuni financiare și a unor stimulente privind fondurile structurale în funcție de respectarea Pactului de stabilitate și de creștere. Prin aceste sancțiuni ar fi penalizate statele membre, regiunile și localitățile care sunt deja defavorizate.

4.3.8

În plus, solidaritatea europeană, care nu este încă suficient de dezvoltată, ar fi amenințată, din motive ce țin de nerespectarea angajamentelor macroeconomice. Acest lucru ar cauza o sărăcire a populațiilor și a grupurilor sociale celor mai vulnerabile din UE, ceea ce contravine principiilor de bază ale politicii economice, sociale și de coeziune teritorială, astfel cum este reafirmată în Tratatul de la Lisabona.

---

(1)  A 3114-a ședință a Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, desfășurat la Luxemburg la 3 octombrie 2011, punctul 12.

(2)  COM(2011) 615

(3)  JO C 132, 3.5.2011, p. 8–14.

(4)  „Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI” [COM(2008) 412 final].

(5)  COM(2011) 615

---