Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document C2007/235/06

    Cauza C-288/05: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 18 iulie 2007 (cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de Bundesgerichtshof — Germania) — Acțiune penală împotriva lui Jürgen Kretzinger (Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen — Articolul 54 — Principiul ne bis in idem — Noțiunea de aceleași fapte — Țigări de contrabandă — Importuri în mai multe state contractante — Urmărire penală în diferite state contractante — Noțiunea de executare a pedepselor — Suspendarea executării pedepsei — Deducerea perioadelor de arestare preventivă de scurtă durată — Mandatul european de arestare)

    JO C 235, 6.10.2007, p. 4–5 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    6.10.2007   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 235/4


    Hotărârea Curții (Camera a doua) din 18 iulie 2007 (cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare formulată de Bundesgerichtshof — Germania) — Acțiune penală împotriva lui Jürgen Kretzinger

    (Cauza C-288/05) (1)

    (Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen - Articolul 54 - Principiul „ne bis in idem’ - Noțiunea de „aceleași fapte’ - Țigări de contrabandă - Importuri în mai multe state contractante - Urmărire penală în diferite state contractante - Noțiunea de „executare’ a pedepselor - Suspendarea executării pedepsei - Deducerea perioadelor de arestare preventivă de scurtă durată - Mandatul european de arestare)

    (2007/C 235/06)

    Limba de procedură: germana

    Instanța de trimitere

    Bundesgerichtshof

    Partea din acțiunea principală

    Jürgen Kretzinger

    în prezența: Hauptzollamt Augsburg

    Obiectul

    Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare — Bundesgerichtshof — Interpretarea articolului 54 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO 2000, L 239, p. 19) — Principiul ne bis in idem — Condiții pentru stingerea dreptului de urmărire penală — Noțiunea de „aceleași fapte” — Transport de țigări de contrabandă prin teritoriile mai multor state membre — Condamnarea, în două state membre, pentru fraudă fiscală și, respectiv, pentru tăinuire cu privire la bunuri sustrase de la plata taxelor fiscale — Noțiunea de „executare” — Suspendarea executării pedepsei — Deducerea perioadelor de arestare preventivă

    Dispozitivul

    1)

    Articolul 54 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnată la 19 iunie 1990 la Schengen, trebuie interpretat în sensul că:

    criteriul relevant pentru aplicarea articolului menționat este cel al identității actelor materiale, înțeles ca existența unui ansamblu de fapte indisolubil legate între ele, independent de încadrarea juridică a acestor fapte sau de interesul juridic protejat;

    fapte constând în dobândirea de tutun străin de contrabandă într-un stat contractant și în importul și deținerea aceluiași tutun în alt stat contractant, caracterizate de circumstanța că inculpatul, care a fost urmărit în cele două state contractante, avea de la început intenția de a transporta tutunul, după prima intrare în posesie, către o destinație finală, traversând mai multe state contractante, reprezintă conduite care pot intra sub incidența domeniului de aplicare a noțiunii de „aceleași fapte” în sensul articolului 54. Aprecierea definitivă în această privință revine instanțelor naționale competente.

    2)

    În sensul articolului 54 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen, pedeapsa pronunțată de o instanță a unui stat contractant „a fost executată” sau „este în curs de executare” atunci când inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare, în conformitate cu legislația respectivului stat contractant.

    3)

    În sensul articolului 54 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen, pedeapsa pronunțată de o instanță a unui stat contractant nu trebuie considerată ca „executată” sau „în curs de executare” atunci când inculpatul a fost pentru scurt timp reținut și/sau arestat preventiv și când, în conformitate cu legislația statului de condamnare, această privare de libertate trebuie dedusă din durata pedepsei închisorii ce va fi executată ulterior.

    4)

    Faptul că un stat membru în care o persoană a făcut obiectul unei hotărâri definitive de condamnare în dreptul intern poate emite un mandat european de arestare pentru arestarea acestei persoane în scopul executării acestei hotărâri în temeiul Deciziei cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre nu poate avea vreo consecință asupra interpretării noțiunii de „executare” în sensul articolului 54 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen.


    (1)  JO C 257, 15.10.2005.


    Top