Alegeți funcționalitățile experimentale pe care doriți să le testați

Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex

Document 62020CJ0197

    Hotărârea Curții (Camera a noua) din 28 octombrie 2021.
    KAHL G.m.b.H. & Co. K.G.împotriva Hauptzollamt Hannover și C.E. Roeper GmbH împotriva Hauptzollamt Hamburg.
    Cereri de decizie preliminară formulate de Finanzgericht Hamburg.
    Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Subpozițiile tarifare 1521 90 91 și 1521 90 99 – Interpretarea notelor explicative referitoare la subpoziția 1521 90 99 – Ceară de albine topită și întărită din nou înainte de importul acesteia.
    Cauze conexate C-197/20 și C-216/20.

    Culegeri de jurisprudență – general – secțiunea „Informații privind deciziile nepublicate”

    Identificator ECLI: ECLI:EU:C:2021:892

     HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)

    28 octombrie 2021 ( *1 )

    „Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Subpozițiile tarifare 15219091 și 15219099 – Interpretarea notelor explicative referitoare la subpoziția 15219099 – Ceară de albine topită și întărită din nou înainte de importul acesteia”

    În cauzele conexate C‑197/20 și C‑216/20,

    având ca obiect cereri de decizie preliminară formulate în temeiul articolului 267 TFUE de Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania), prin deciziile din 14 aprilie 2020, primite de Curte la 7 mai 2020, în procedurile

    KAHL GmbH & Co. KG

    împotriva

    Hauptzollamt Hannover (C‑197/20)

    și

    C. E. Roeper GmbH

    împotriva

    Hauptzollamt Hamburg (C‑216/20),

    CURTEA (Camera a noua),

    compusă din doamna K. Jürimäe, președinta Camerei a treia, îndeplinind funcția de președinte al Camerei a noua, și domnii S. Rodin și N. Piçarra (raportor), judecători,

    avocat general: domnul J. Richard de la Tour,

    grefier: domnul A. Calot Escobar,

    având în vedere procedura scrisă,

    luând în considerare observațiile prezentate:

    pentru KAHL GmbH & Co. KG, de T. Peterka, Rechtsanwalt;

    pentru C. E. Roeper GmbH, de M. Hackert, Rechtsanwalt;

    pentru Comisia Europeană, de L. Mantl și M. Salyková, în calitate de agenți,

    având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

    pronunță prezenta

    Hotărâre

    1

    Cererile de decizie preliminară privesc interpretarea subpozițiilor 15219091 și 15219099 din Nomenclatura combinată (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunile sale ce rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 (JO 2014, L 312, p. 1) și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1754 al Comisiei din 6 octombrie 2015 (JO 2015, L 285, p. 1).

    2

    Aceste cereri au fost formulate în cadrul a două litigii între KAHL GmbH & Co. KG (denumită în continuare „KAHL”), pe de o parte, și Hauptzollamt Hannover (Biroul vamal principal din Hanovra, Germania), pe de altă parte, și între C. E. Roeper GmbH (denumită în continuare „Roeper”), pe de o parte, și Hauptzollamt Hamburg (Biroul vamal principal din Hamburg, Germania), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a cerii de albine topite și întărite, importată de aceste societăți în Germania.

    Cadrul juridic

    Dreptul internațional

    3

    Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV) și aprobată, împreună cu Protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

    4

    Notele explicative ale SA, elaborate în cadrul OMV în conformitate cu dispozițiile acestei convenții, în versiunea aplicabilă faptelor din litigiile principale, cuprind următoarele mențiuni în ceea ce privește „Ceara de albine sau de alte insecte, chiar rafinată sau colorată”, de la subpoziția 152190 din SA:

    „Ceara de albine este substanța cu care albinele constituie celulele hexagonale ale fagurilor din stupii lor. Aceasta poate consta în ceară virgină sau ceară galbenă cu o structură granuloasă, de culoare galbenă deschisă, portocalie și uneori maro, cu un miros deosebit de agreabil, sau în ceară albită (în aer ori prin procese chimice), de culoare albă sau aproape gălbuie și cu miros slab.

    Aceasta este utilizată în special pentru fabricarea de lumânări, țesături sau hârtie cerată, masticuri, produse din ceară sau ceară de parchet.

    […]

    Ceara de albine sau de alte insecte poate fi prezentată fie în stare brută, inclusiv sub formă de fagure, fie topită, presată sau rafinată, inclusiv albită sau colorată.”

    Dreptul Uniunii

    NC

    5

    Așa cum rezultă din articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), NC instituită de Comisia Europeană reglementează clasificarea tarifară a mărfurilor importate în Uniunea Europeană. Aceasta preia pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, numai a șaptea și a opta cifră formând subdiviziuni care îi sunt proprii.

    6

    Regulile generale pentru interpretarea NC, care figurează în partea I secțiunea I punctul A din aceasta, prevăd:

    „Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

    1.

    Enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

    […]

    6.

    Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care contextul impune altfel.”

    7

    Potrivit articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000, Comisia adoptă în fiecare an un regulament care preia versiunea completă a NC și ratele drepturilor vamale, așa cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Regulamentul respectiv se publică până la 31 octombrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

    8

    În temeiul acestei dispoziții au fost adoptate Regulamentele de punere în aplicare nr. 1101/2014 și 2015/1754. Fiecare dintre ele a modificat NC începând de la 1 ianuarie 2015 și, respectiv, de la 1 ianuarie 2016. Dispozițiile acestei nomenclaturi care sunt relevante pentru cauzele principale au menținut însă același enunț.

    9

    A doua parte a NC, astfel cum rezultă din fiecare dintre aceste regulamente de punere în aplicare, intitulată „Tabelul drepturilor”, conține o secțiune III intitulată „Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală; produse ale disocierii acestora; grăsimi alimentare prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală”.

    10

    Această secțiune cuprinde un capitol 15, având același titlu, care conține poziția 1521 din NC, structurată după cum urmează:

    „Cod NC

    Denumirea mărfurilor

    Rata dreptului convențional (%)

    1521

    Ceară de origine vegetală (alta decât trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată:

     

    1521 10 00

    – Ceară de origine vegetală

    […]

    1521 90

    – Altele:

     

    1521 90 10

    – – Spermanțet, chiar rafinat sau colorat

    […]

     

    – – Ceară de albine sau de alte insecte, chiar rafinată sau colorată:

     

    1521 90 91

    – – – Brută

    scutire

    1521 90 99

    – – – Altele

    2,5”

    Notele explicative ale NC

    11

    Notele explicative ale NC sunt adoptate de Comisie în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 254/2000.

    12

    Notele explicative ale NC care au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 martie 2015 (JO 2015, C 76, p. 1) prevăd:

    „1521 90 91

    Brută

    La această subpoziție se clasifică ceara prezentată sub formă de fagure.

    1521 90 99

    Altele

    La această subpoziție se clasifică ceara topită, presată sau rafinată, inclusiv albită sau colorată.”

    Regulamentul (UE) nr. 142/2011

    13

    Articolul 25 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar‑veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO 2011, L 54, p. 1) supune ceara de albine sub formă de fagure unei interdicții de import și de tranzit.

    Litigiile principale și întrebările preliminare

    Cauza C‑197/20

    14

    La 11 decembrie 2015, KAHL, care are ca obiect de activitate importul de ceară în Uniune și procesarea acesteia, a depus la Biroul vamal principal din Hanovra o cerere de informație tarifară obligatorie (denumită în continuare „ITO”) privind clasificarea unei mărfi pe care a denumit‑o „ceară de albine, brută”, propunând clasificarea acesteia la subpoziția 15219091 din NC, care prevede o scutire de taxe vamale.

    15

    Prin decizia din 10 februarie 2016, Biroul vamal principal din Hanovra a transmis către KAHL o ITO în care marfa în cauză era clasificată la subpoziția 15219099 din NC referitoare la ceara de albine din categoria „altele”, căreia îi corespunde o taxă vamală de 2,5 %.

    16

    În urma respingerii reclamației pe care a introdus‑o la 22 februarie 2016 împotriva acestei decizii, la 30 august 2017, KAHL a sesizat instanța de trimitere cu o acțiune, arătând în susținerea cererii sale de clasificare a mărfii în cauză la subpoziția 15219091 din NC că clasificarea unei ceri de albine la această subpoziție nu poate depinde de gradul de impuritate pe care îl conține și că eliminarea câtorva substanțe străine cu ocazia topirii nu are niciun efect în această privință.

    17

    Biroul vamal principal din Hanovra își menține poziția potrivit căreia marfa în cauză, în lipsa prezentării sub formă de fagure și a unor impurități tipice cerii sub această formă, nu se încadrează la subpoziția 15219091 din NC, ci la subpoziția 15219099 din aceasta.

    18

    Instanța de trimitere descrie marfa în cauză ca fiind ceară de albine care a fost topită și filtrată grosier în statul de export, iar apoi întărită înainte de a fi exportată, și care se compune din fragmente topite de aproximativ 15 × 5 centimetri (cm) și din fragmente de aproximativ 7 × 4 cm, ușor de tăiat, de culoare galben‑miere, cu miros de ceară de albine, cu fisuri și structuri rezultate din întărirea cerii topite și care conține câteva impurități de culoare închisă, aderente la partea exterioară. Potrivit acestei instanțe, nu este posibil să se stabilească dacă este vorba despre substanțe străine care se aflau în ceară înainte de topire sau de pete provenite din matrițele în care a fost răcită ceara, în aceasta nefiind vizibil cu ochiul liber niciun corp străin.

    19

    În plus, instanța de trimitere arată că există o divergență între versiunile lingvistice ale notelor explicative referitoare la subpoziția 15219099 din NC. Astfel, în timp ce termenul „topită” se adaugă la termenii „presată sau rafinată” în anumite versiuni ale acestor note, precum în versiunile în limbile spaniolă, germană, franceză, italiană, neerlandeză, portugheză și română, termenul respectiv nu figurează alături de acești din urmă doi termeni, așa cum este cazul în versiunile în limbile cehă, daneză, engleză, malteză, polonă și suedeză ale notelor menționate. Această instanță apreciază că este necesar să sesizeze Curtea cu privire la problema dacă notele explicative referitoare la subpoziția 15219099 din NC trebuie să fie aplicate în versiunea lor lingvistică în care figurează termenul „topită”.

    20

    Potrivit instanței de trimitere, în cazul în care Curtea ar răspunde negativ la această întrebare, interpretarea termenului „brută” care figurează la subpoziția 15219091 din NC devine decisivă în vederea clasificării tarifare a cerii de albine din care au fost înlăturate în parte substanțe străine. Având în vedere semnificația uzuală a acestui termen, precum și definițiile sale care sunt specifice domeniului în cauză, instanța de trimitere tinde să clasifice marfa în cauză la subpoziția 15219091 din NC, cu atât mai mult cu cât, în opinia sa, o asemenea clasificare corespunde și percepției publicului.

    21

    În aceste condiții, Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

    „1)

    În măsura în care utilizează termenul «topită», notele explicative referitoare la subpoziția 15219099 din [NC] sunt aplicabile?

    2)

    În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: termenul «brută» care figurează la subpoziția 15219091 din [NC] trebuie interpretat în sensul că ceara de albine care a fost topită în statul de export și din care, cu ocazia topirii, au fost înlăturate mecanic corpuri străine, în ceara de albine rămânând încă corpuri străine, trebuie clasificată la această subpoziție?”

    Cauza C‑216/20

    22

    Roeper importă ceară de albine în Uniune în vederea revânzării acesteia unor întreprinderi care efectuează un tratament aprofundat pentru industria cosmetică, farmaceutică și alimentară. La 7 ianuarie 2015, Roeper a declarat la Biroul vamal principal din Hamburg, în vederea punerii în liberă circulație, 800 de saci de ceară de albine.

    23

    După examinarea eșantionului, Biroul vamal principal din Hamburg a apreciat că marfa în cauză trebuia să fie clasificată, în calitate de ceară de albine din categoria „altele”, la subpoziția 15219099 din NC. În aceste condiții, prin decizia din 4 noiembrie 2015, biroul vamal menționat a stabilit în sarcina Roeper obligația de plată a sumei de 2614 euro care corespunde unei taxe vamale de 2,5 % aplicate mărfii respective.

    24

    În urma respingerii reclamației pe care a introdus‑o la 1 decembrie 2015 împotriva acestei decizii, la 25 septembrie 2017, Roeper a sesizat instanța de trimitere cu o acțiune. Aceasta a arătat, în susținerea poziției sale potrivit căreia marfa în cauză constituie ceară de albine „brută” care se clasifică la subpoziția 15219091 din NC, că termenul „topită”, în sensul notelor explicative referitoare la subpoziția 15219099 din NC, nu desemnează doar tratamentul termic și filtrarea mecanică a cerii de albine, ci include și procesarea ulterioară, care cuprinde purificarea și separarea componentelor cerii, aceste din urmă etape desfășurându‑se numai în urma importului. În plus, Roeper a exprimat îndoieli cu privire la aplicarea, drept criteriu de delimitare între ceara de albine „brută” și ceara de albine din categoria „altele”, a gradului de impuritate a cerii.

    25

    Biroul vamal principal din Hamburg își menține poziția potrivit căreia marfa în cauză se încadrează la subpoziția 15219099 din NC, care vizează ceara de albine din categoria „altele”, iar nu la subpoziția 15219091 din NC, care vizează ceara de albine „brută”.

    26

    Motivarea cererii de decizie preliminară în cauza C‑216/20 corespunde motivării cererii de decizie preliminară în cauza C‑197/20, astfel cum este rezumată la punctele 18-20 din prezenta hotărâre.

    27

    În aceste condiții, Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții întrebările preliminare al căror text este identic cu cel al întrebărilor adresate în cauza C‑197/20, enunțate la punctul 21 din prezenta hotărâre.

    28

    Prin Decizia președintelui Curții din 29 iunie 2020, cauzele C‑197/20 și C‑216/20 au fost conexate pentru buna desfășurare a fazelor scrisă și orală ale procedurii, precum și în vederea pronunțării hotărârii.

    Cu privire la întrebările preliminare

    29

    Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că ceara de albine care a fost topită, din care, cu ocazia topirii, a fost înlăturată mecanic o parte din corpurile străine și care apoi a fost întărită pentru a forma blocuri sau plăci se clasifică la subpoziția 15219091 din această nomenclatură, care se referă la ceara „brută”, sau la subpoziția 15219099 din aceasta, care se referă la ceara din categoria „altele”.

    30

    Cu titlu introductiv, este necesar să se precizeze că, din moment ce, în cauza C‑197/20, litigiul își are originea într‑o ITO emisă de Biroul vamal principal din Hanovra la 10 februarie 2016, iar în cauza C‑216/20, faptele din litigiul principal s‑au desfășurat în cursul anului 2015, versiunile NC aplicabile ratione temporis litigiilor principale sunt cele rezultate din Regulamentul de punere în aplicare 2015/1754, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, respectiv, din Regulamentul de punere în aplicare nr. 1101/2014, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2016, Schenker, C‑409/14, EU:C:2016:643, punctul 10, și Hotărârea din 2 mai 2019, Onlineshop, C‑268/18, EU:C:2019:353, punctele 22-24). Dispozițiile acestei nomenclaturi care sunt relevante pentru cauzele principale au menținut însă același enunț, astfel cum s‑a arătat la punctul 8 din prezenta hotărâre.

    31

    În ceea ce privește interpretarea NC solicitată, trebuie amintit că, în conformitate cu Regulile generale pentru interpretarea acesteia, clasificarea mărfurilor se determină în concordanță cu textele pozițiilor și ale notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din nomenclatura menționată și al notelor de secțiuni sau de capitole. Destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă produsului respectiv, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (Hotărârea din 3 iunie 2021, Flavourstream, C‑822/19, EU:C:2021:444, punctul 34 și jurisprudența citată).

    32

    În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, notele explicative ale NC și ale SA constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (Hotărârea din 18 iunie 2020, Hydro Energo, C‑340/19, EU:C:2020:488, punctul 36 și jurisprudența citată).

    33

    Potrivit de asemenea jurisprudenței constante, formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții de drept al Uniunii nu poate constitui singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții și nici nu se poate atribui respectivei formulări un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice, din moment ce dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii (a se vedea printre altele Hotărârea din 24 martie 2021, A, C‑950/19, EU:C:2021:230, punctul 37 și jurisprudența citată).

    34

    În ceea ce privește dispozițiile NC relevante pentru cauzele principale, poziția 1521, care cuprinde „[c]ear[a] de origine vegetală (alta decât trigliceridele), cear[a] de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată”, se împarte în două subpoziții, și anume subpoziția 15211000, intitulată „[c]eară de origine vegetală”, și subpoziția 152190, intitulată „altele”. Printre produsele care se încadrează la această din urmă subpoziție figurează în special „[c]ear[a] de albine sau de alte insecte, chiar rafinată sau colorată”. Ea este inclusă în două subpoziții din NC, și anume subpoziția 15219091, intitulată „brută”, și subpoziția 15219099, intitulată „altele”. Aceasta din urmă, astfel cum indică textul său, este o subpoziție reziduală, ce cuprinde ceara de albine sau de alte insecte care nu este inclusă la subpoziția 15219091 din NC.

    35

    Dispozițiile NC nu conțin niciun element care să precizeze până la ce nivel de procesare ceara de albine sau de alte insecte își păstrează caracterul „brut”, în vederea clasificării la subpoziția 15219091 din NC, și dincolo de ce nivel de procesare trebuie clasificată la subpoziția 15219099 din NC, în calitate de ceară din categoria „altele”. În lipsa unei asemenea precizări în NC, trebuie să se facă trimitere la sensul obișnuit al termenului „brut” în limbajul curent, care desemnează ceea ce este în stare naturală, care nu a fost încă tratat sau procesat.

    36

    În această privință, o interpretare a subpoziției 15219091 din NC, în sensul că ceara care a făcut obiectul unui tratament termic, cu ocazia căruia este înlăturată o parte dintre substanțele străine și care constituie prima etapă a procesului de prelucrare și de rafinare a acestei ceri, nu intră în sfera noțiunii de ceară „brută” și, prin urmare, nu se încadrează la această subpoziție, se impune datorită sensului obișnuit al termenului „brut” în limbajul curent, la care trebuie să se facă trimitere, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 31 din prezenta hotărâre, având în vedere obiectivul securității juridice și al facilității controalelor vamale.

    37

    O asemenea interpretare a subpoziției 15219091 din NC este susținută de notele explicative ale SA referitoare la subpoziția 152190 din acesta, care precizează, în versiunea lor oficială în limba franceză, precum și, în special, în versiunea lor în limba germană, că „[c]eara de albine sau de alte insecte poate fi prezentată fie în stare brută, chiar sub formă de fagure, fie topită, presată sau rafinată, chiar albită sau colorată”. Enumerarea cerii prezentate în formă topită printre alte categorii de ceară care a suferit procedee de tratare prin presare sau prin rafinare indică faptul că ceara topită nu este considerată ceară „în stare brută”.

    38

    Deși este adevărat că termenul „topită” („melted”) lipsește în versiunea oficială în limba engleză a notelor explicative ale SA referitoare la subpoziția 152190 din acesta, în care figurează numai termenii „pressed or refined”, reiese din distincția făcută în această versiune, precum și în versiunea oficială a acestor note în limba franceză între, pe de o parte, ceara „în stare brută” și, pe de altă parte, ceara „presată sau rafinată, inclusiv albită sau colorată”, că ceara netratată sau procesată este considerată a fi diferită de ceara care a fost supusă unui tratament, indiferent dacă este sau nu este chimic, în vederea procesării acesteia.

    39

    Interpretarea reținută la punctul 36 din prezenta hotărâre este în plus confirmată de notele explicative ale NC. Acestea precizează, pe de o parte, că, la subpoziția 15219091, se clasifică „ceara prezentată sub formă de fagure” și, pe de altă parte, că, la subpoziția 15219099, „se clasifică ceara topită, presată sau rafinată, inclusiv albită sau colorată”. Din însuși modul de redactare a acestor note explicative, în versiunile lingvistice în care figurează termenul „topită”, și anume cel puțin în versiunile în limbile spaniolă, germană, franceză, italiană, neerlandeză, portugheză și română, rezultă că ceara care a fost supusă unui tratament prin topire se clasifică la subpoziția 15219099 din NC.

    40

    Deși termenul „topită” lipsește în alte versiuni lingvistice ale notelor explicative ale NC, așa cum este cazul în versiunile în limbile cehă, daneză, engleză, malteză, polonă și suedeză, subpoziția 15219091 nu poate fi interpretată, chiar în prezența unei asemenea divergențe între versiunile lingvistice ale notelor explicative, în sensul că, la această subpoziție, se clasifică ceara de albine care a făcut obiectul procedeelor menționate în întrebările adresate de instanța de trimitere.

    41

    Mai întâi, ceara de albine care a fost supusă unor asemenea procedee nu este prezentată, spre deosebire de ceara „sub formă de fagure”, vizată de notele explicative referitoare la subpoziția 15219091 din NC, în stare naturală, astfel cum impune enunțul acestei subpoziții, interpretat în lumina obiectivului menționat la punctul 31 din prezenta hotărâre.

    42

    În continuare, enunțul notelor explicative referitoare la subpoziția 15219099 din NC, care vizează „alte” tipuri de ceară, include, în toate versiunile lingvistice ale acestor note, ceara „presată sau rafinată, chiar albită sau colorată”, și desemnează astfel produsele care au făcut obiectul unui tratament în vederea procesării lor. Prin urmare, această subpoziție, contrar celor susținute de reclamantele din litigiul principal, nu poate fi interpretată în mod restrictiv, în sensul că aceasta are în vedere numai tratamentele care modifică substanța sau compoziția materială a cerii, care ar trebui diferențiate de un simplu tratament termic ce ar lăsa intactă această substanță sau compoziție materială.

    43

    În sfârșit, în notele explicative referitoare la subpozițiile 15219091 și 15219099 din NC nu există nicio indicație în sensul că, în scopul clasificării la vreuna dintre aceste subpoziții, este necesară efectuarea unei distincții între procedeele ce modifică substanța sau compoziția materială a cerii, care ar fi la originea unui produs ce se clasifică la a doua subpoziție, și procedeele ce nu implică o asemenea modificare, care ar conduce la un produs care se clasifică la prima subpoziție. Dimpotrivă, enunțul notelor explicative referitoare la subpoziția 15219091 din NC sugerează că aceasta trebuie interpretată în sens strict, întrucât ceara care a făcut obiectul unui tratament în vederea procesării sau a rafinării a fost exclusă și, prin urmare, este necesar să fie clasificată la subpoziția 15219099 din NC ca fiind ceară din categoria „altele”.

    44

    În speță, din deciziile de trimitere reiese că produsele în discuție în litigiile principale constituie ceară de albine care a fost topită, din care, cu ocazia topirii, au fost înlăturate în mod mecanic corpuri străine și care apoi a fost din nou încălzită la o temperatură maximă de 120 de grade Celsius, înainte de a fi vărsată, prin intermediul sitelor, al plaselor de țânțari sau al unei simple pânze din bumbac, în matrițe și întărită pentru a forma blocuri sau plăci. Or, o asemenea ceară, care a fost supusă unor procedee diferite în vederea procesării, inclusiv procedee de topire și filtrare, nu se prezintă în stare naturală, astfel încât clasificarea acesteia la subpoziția 15219091 din NC ca ceară „brută” este exclusă. În consecință, o asemenea ceară se clasifică la subpoziția 15219099 din această nomenclatură.

    45

    Având în vedere cele ce precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că ceara de albine care a fost topită, din care, cu ocazia topirii, a fost înlăturată mecanic o parte din corpurile străine și care apoi a fost întărită pentru a forma blocuri sau plăci se clasifică la subpoziția 15219099 din această nomenclatură, care se referă la ceara din categoria „altele”, iar nu la subpoziția 15219091 din nomenclatura menționată, care se referă la ceara „brută”.

    Cu privire la cheltuielile de judecată

    46

    Întrucât, în privința părților din litigiile principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

     

    Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară:

     

    Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, în versiunile sale ce rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1754 al Comisiei din 6 octombrie 2015, trebuie interpretată în sensul că ceara de albine care a fost topită, din care, cu ocazia topirii, a fost înlăturată mecanic o parte din corpurile străine și care apoi a fost întărită pentru a forma blocuri sau plăci se clasifică la subpoziția 15219099 din această nomenclatură, care se referă la ceara din categoria „altele”, iar nu la subpoziția 15219091 din nomenclatura menționată, care se referă la ceara „brută”.

     

    Semnături


    ( *1 ) Limba de procedură: germana.

    Sus