31.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/48

—

declararea acţiunii ca fiind admisibilă şi fondată;

—

anularea deciziei atacate (1) şi stabilirea faptului că (i) aprobarea substanţei active isoproturon (IPU) trebuia să fie reînnoită sau, cu titlu subsidiar, (ii) retrimiterea evaluării reînnoirii aprobării IPU în faţa pârâtei și suspendarea tuturor termenelor aplicabile prevăzute de Regulamentul nr. 1107/2009 și a regulamentelor de executare a acestuia, astfel încât să se permită punerea în aplicare a unui calendar adecvat pentru adoptarea unei noi decizii cu privire la reînnoirea IPU şi

—

obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul prezentei proceduri.

1.

Primul motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere: în conformitate cu considerentele (8), (9) și (10) ale deciziei atacate, IPU a fost interzis (i) din cauza riscului care rezultă dintr-o expunere la un metabolit în apele subterane, (ii) din cauza riscului pentru păsări, pentru mamifere și pentru organisme acvatice și (iii) din cauza propunerii clasificării IPU ca substanță toxică pentru reproducerea de categoria 2. Toate preocupările pe care se întemeiază decizia atacată sunt însă afectate de vicii de formă sau de fond și nu țin seama de informațiile care au fost prezentate de reclamante.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea procedurii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (2) – act ultra vires: prin propunerea clasificării IPU ca fiind toxic pentru reproducere și prin întemeierea pe această propunere pentru a justifica nereînnoirea aprobării IPU, pârâta a încălcat atât Regulamentul nr. 1272/2008, cât și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 (3) privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și astfel a acționat ultra vires.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare și a principiului bunei administrări: prin comportamentul lor, statul membru raportor, EFSA și Comisia au încălcat în mod individual și colectiv dreptul de a fi ascultat și dreptul la apărare al reclamantelor prin faptul că le-au împiedicat să beneficieze de un proces echitabil. În special, în pofida încercărilor repetate și proactive de a contacta statul membru raportor și EFSA, reclamantele nu au primit răspuns în timp util. În plus, observațiile prezentate de reclamante nu au fost luate în considerare.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor nediscriminării și egalității de tratament: în timp ce Comisia a adoptat o abordare strictă în privința IPU (bazată pe erori vădite de apreciere și de procedură), aceasta nu a procedat în același mod în situații similare și în decizii anterioare referitoare la substanțe care dau naștere unor preocupări similare, ceea ce constituie o încălcare a principiilor egalității de tratament și nediscriminării.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității: prin faptul că nu a ales măsuri mai puțin stricte care ar fi atins aceleași obiective (de exemplu o aprobare supusă unor condiții care să fie evaluate la nivelul statelor membre sau o aprobare supusă transmiterii de informații de confirmare la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul nr. 1107/2009) și prin faptul că, în schimb, a interzis IPU, Comisia a încălcat principiul proporționalității.