EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62013TN0032

Cauza T-32/13 P: Recurs introdus la 24 ianuarie 2013 de Mario Paulo da Silva Tenreiro împotriva Hotărârii pronunțate la 14 noiembrie 2012 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-120/11, da Silva Tenreiro/Comisia

OJ C 86, 23.3.2013, p. 22–23 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

23.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/22


Recurs introdus la 24 ianuarie 2013 de Mario Paulo da Silva Tenreiro împotriva Hotărârii pronunțate la 14 noiembrie 2012 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-120/11, da Silva Tenreiro/Comisia

(Cauza T-32/13 P)

2013/C 86/36

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Mario Paulo da Silva Tenreiro (Kraainem, Belgia) (reprezentanți: S. Orlandi, J.-N. Louis și D. Abreu Caldas, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile

Recurentul solicită Tribunalului:

să declare

că Hotărârea Tribunalului Funcției Publice pronunțată la 14 noiembrie 2012 (cauza F-120/11, da Silva Tenreiro/Comisia) prin care se respinge acțiunea recurentului, este anulată;

statuând prin noi dispoziții,

să declare

că decizia Comisiei Europene de respingere a a candidaturii recurentului la postul vacant de director al Direcției A „Justiție civilă” din cadrul Direcției generale (DG) „Justiție”, precum și decizia de numire în acest post a doamnei Y, sunt anulate;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cele două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă două motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe o denaturare a situației de fapt:

pe de o parte, întrucât TFP ar fi considerat că termenul „background” utilizat în anunțul pentru ocuparea unui post vacant din procedura în litigiu făcea trimitere la o experiență, iar nu la o formare. Recurentul susține că din anunțurile pentru ocuparea unui post vacant publicate de Comisie reiese că atunci când se cere o experiență profesională, se utilizează termenul „experiență”, iar nu „background”;

pe de altă parte, întrucât TFP ar fi considerat că termenul „reglementare” nu făcea trimitere la mecanismele de reglementare, ci la procesul normativ.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe erori de drept, întrucât TFP a examinat indiciile de abuz de putere unul câte unul, iar nu global, fără să încerce să stabilească dacă suma indiciilor permitea, având în vedere numărul de indicii, să repună în discuție prezumția de legalitate a deciziilor contestate în primă instanță.

Recurentul arată în plus că TFP nu respectă, având în vedere inegalitatea armelor părților, dreptul la un proces echitabil, atunci când refuză să adopte măsuri de organizare a procedurii care permit să confirme indiciile de abuz de putere și să dovedească un element care nu ar fi putut fi demonstrat decât printr-o astfel de măsură.


Top