Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014CO0035

Ordonanța Curții (Camera a treia) din 12 februarie 2015.
Enercon GmbH împotriva Gamesa Eólica SL.
Recurs – Marcă comunitară – Recurs introdus de „cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs” care nu a depus memoriu în răspuns la Tribunal – Lipsa calității de intervenient în fața Tribunalului – Inadmisibilitate vădită a recursului.
Cauza C-35/14 P.

Court reports – general

ECLI identifier: ECLI:EU:C:2015:158

ORDONANȚA CURȚII (Camera a treia)

12 februarie 2015 ( *1 )

„Recurs — Marcă comunitară — Recurs introdus de «cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs» care nu a depus memoriu în răspuns la Tribunal — Lipsa calității de intervenient în fața Tribunalului — Inadmisibilitate vădită a recursului”

În cauza C‑35/14 P,

având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție, introdus la 22 ianuarie 2014,

Enercon GmbH, cu sediul în Aurich (Germania), reprezentată de J. Eberhardt, Rechtsanwalt,

recurentă,

celelalte părți în proces fiind:

Gamesa Eólica SL, cu sediul în Sarriguren (Spania), reprezentată de E. Armijo Chávarri, abogado,

reclamantă în primă instanță,

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agent,

pârât în primă instanță,

CURTEA (Camera a treia),

compusă din domnul M. Ilešič (raportor), președinte de cameră, domnul A. Ó Caoimh, doamna C. Toader și domnii E. Jarašiūnas și C. G. Fernlund, judecători,

avocat general: domnul Y. Bot,

grefier: domnul A. Calot Escobar,

având în vedere decizia luată, după ascultarea avocatului general, de a se pronunța prin ordonanță motivată, în conformitate cu articolul 181 din Regulamentul de procedură al Curții,

dă prezenta

Ordonanță

1

Prin recursul formulat, Enercon GmbH (denumită în continuare „Enercon”) solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene Gamesa Eólica/OAPI – Enercon (Degrade de nuanțe de verde) (T‑245/12, EU:T:2013:588, denumită în continuare „hotărârea atacată”), prin care s‑a anulat Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 1 martie 2012 (cauza R 260/2011‑1), privind o procedură de declarare a nulității între Gamesa Eólica SL, pe de o parte, și Enercon, pe de altă parte (denumită în continuare „decizia în litigiu”).

Cadrul juridic

2

Articolul 56 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prevede:

„[Un] recurs poate fi formulat de orice parte care a căzut în pretenții în parte sau în tot. Cu toate acestea, părțile care intervin, altele decât statele membre și instituțiile Uniunii, pot introduce acest recurs numai în cazul în care decizia Tribunalului le privește în mod direct.”

3

Articolul 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului prevede:

„Părțile din cadrul procedurii care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs [a OAPI], altele decât reclamantul, pot participa în calitate de intervenienți la procedura aflată pe rolul Tribunalului prin formularea unui răspuns la cerere cu respectarea condițiilor de formă și a termenelor prevăzute în acest sens.”

4

Articolul 135 alineatul (1) din Regulamentul de procedură menționat are următorul cuprins:

„Oficiul și părțile din cadrul procedurii care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, altele decât reclamantul, depun memorii în răspuns în termen de două luni de la comunicarea cererii.”

5

Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1) prevede:

„Se respinge înregistrarea următoarelor:

[…]

(b)

mărci care sunt lipsite de caracter distinctiv;

[…]”

Istoricul cauzei și decizia în litigiu

6

La 30 ianuarie 2003, Enercon a obținut din partea OAPI înregistrarea ca marcă comunitară, sub numărul 2346542, a următorului semn (denumit în continuare „marca în litigiu”):

Image

7

Produsele pentru care a fost înregistrată marca în litigiu fac parte din clasa 7 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în scopul înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957, astfel cum a fost revizuit și modificat, și corespund următoarei descrieri: „convertoare de energie eoliană și componentele acestora”.

8

Marca menționată a fost calificată, în formularul de cerere de înregistrare, drept „marcă de culoare”.

9

La 26 martie 2009, Gamesa Eólica SL (denumită în continuare „Gamesa”) a depus o cerere de declarare a nulității mărcii în litigiu. Această cerere a fost admisă de divizia de anulare a OAPI, la 8 decembrie 2010, în temeiul articolului 52 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 207/2009 coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din acesta.

10

Prin decizia în litigiu, camera întâi de recurs a OAPI a admis calea de atac formulată de Enercon împotriva deciziei menționate, în special pentru motivul că marca în litigiu era compusă dintr‑un semn figurativ constând într‑o formă bidimensională care cuprinde culori și că aceasta avea un caracter distinctiv suficient.

Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată

11

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 4 iunie 2012, Gamesa a formulat o acțiune având ca obiect anularea deciziei în litigiu. În susținerea acțiunii formulate, aceasta a invocat trei motive. Primul motiv era întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 pentru motivul că Camera întâi de recurs a OAPI recalificase în mod eronat marca în litigiu, care ar fi o marcă de culoare, drept marcă figurativă și considerase că aceasta avea caracter distinctiv. Al doilea motiv era întemeiat pe încălcarea articolului 62 din Regulamentul nr. 207/2009, precum și a principiului continuității funcționale. Al treilea motiv era întemeiat pe încălcarea articolului 52 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, în măsura în care respectiva cameră nu a ținut seama de reaua‑credință de care ar fi dat dovadă Enercon la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii în litigiu.

12

După respingerea celui de al doilea motiv invocat de Gamesa, Tribunalul a anulat decizia în litigiu admițând primul motiv, având în vedere că respectiva cameră s‑a întemeiat pe o percepere eronată a naturii și a caracteristicilor mărcii în litigiu și a săvârșit o eroare de apreciere considerând că marca în litigiu nu era o marcă de culoare, ci o marcă figurativă bidimensională care cuprinde culori. Constatând această eroare de apreciere cu privire la natura mărcii în litigiu, Tribunalul nu a procedat la examinarea caracterului distinctiv al acesteia.

Concluziile părților

13

Enercon solicită Curții:

anularea hotărârii atacate și

obligarea Gamesa la plata cheltuielilor de judecată.

14

OAPI solicită Curții:

admiterea recursului;

anularea hotărârii atacate și

obligarea Gamesa la plata cheltuielilor de judecată.

15

Gamesa solicită Curții:

respingerea recursului și

obligarea Enercon la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la recurs

16

În temeiul articolului 181 din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când un recurs, principal sau incident, este, în tot sau în parte, în mod vădit inadmisibil sau în mod vădit nefondat, Curtea poate oricând, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, să decidă să respingă recursul respectiv, în tot sau în parte, prin ordonanță motivată.

17

În susținerea recursului formulat, recurenta invocă două motive. Primul motiv este întemeiat pe încălcarea drepturilor sale de proprietate ca urmare a lipsei unei proceduri jurisdicționale legale și pe încălcarea normelor de procedură. Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009.

Cu privire la admisibilitatea recursului

Argumentele părților

18

Gamesa arată că recursul este inadmisibil, întrucât Enercon ar fi renunțat la posibilitatea de a acționa în fața Tribunalului în calitate de intervenientă, nerăspunzând la cererea de sesizare a instanței.

19

Enercon susține că faptul de a răspunde la această cerere conform articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului nu este singura modalitate prin care o parte poate interveni în procedura în fața Tribunalului. Ar trebui să se țină seama de acceptarea, de către Enercon, a limbii de procedură, precum și de depunerea la Tribunal a mandatului reprezentantului său. Enercon arată că Tribunalul a menționat‑o printre părți în hotărârea atacată, că OAPI a citat‑o, de asemenea, în concluziile sale și că schimbul de corespondență între ea și Curte de la depunerea prezentului recurs demonstrează că aceasta din urmă consideră prezentul recurs ca fiind admisibil.

20

OAPI nu a formulat în mod expres observații cu privire la admisibilitatea prezentului recurs. Acesta a menționat însă, în cadrul motivului referitor la încălcarea dreptului la apărare, că recurenta a ales în mod deliberat să nu prezinte memoriul în răspuns prevăzut la articolul 134 alineatul (1) din regulamentul de procedură menționat.

Aprecierea Curții

21

În temeiul articolului 56 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție, un recurs poate fi introdus de oricare parte ale cărei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte. Cu toate acestea, părțile care intervin, altele decât statele membre și instituțiile Uniunii, pot introduce acest recurs numai în cazul în care decizia Tribunalului le privește în mod direct.

22

Reiese din modul de redactare a articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului că, pentru a avea calitatea de intervenienți în procedura aflată pe rolul Tribunalului, părțile din cadrul procedurii care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, altele decât reclamantul din procedura desfășurată în fața Tribunalului, trebuie să fi răspuns la cerere cu respectarea condițiilor de formă și a termenelor prevăzute în acest sens.

23

Conform articolului 135 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, OAPI și părțile din cadrul procedurii care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, altele decât reclamantul, depun memorii în răspuns în termen de două luni de la comunicarea acesteia.

24

În speță, este cert că recurenta nu a răspuns la cererea introductivă depusă la Tribunal, care i‑a fost totuși comunicată, și că Enercon s‑a limitat să comunice acestei instanțe mandatul acordat avocatului său, precum și o scrisoare de acceptare a regimului lingvistic. Prin urmare, nu se poate considera că aceasta a răspuns la cererea introductivă cu respectarea condițiilor de formă și a termenelor prevăzute. În plus, aceasta nu a fost menționată în hotărârea Tribunalului decât în calitatea sa de „cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI”.

25

Prin urmare, este necesar să se considere că Enercon nu a participat la procedura în fața Tribunalului, în sensul articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al acestei instanțe, în special în măsura în care nu a formulat propriile concluzii și nici nu a indicat că le susține pe cele ale unei părți sau ale celeilalte. Aceasta nu a dobândit, așadar, statutul de intervenientă în fața Tribunalului și nu poate, în consecință, în aplicarea articolului 56 al doilea paragraf din Statutul Curții, să formuleze un recurs împotriva hotărârii atacate. În această privință, trebuie subliniat că un schimb de corespondență între serviciile Curții și un recurent nu poate prejudeca în niciun mod admisibilitatea recursului introdus de acesta din urmă.

26

În consecință, prezentul recurs este vădit inadmisibil.

Cu privire la cheltuielile de judecată

27

În conformitate cu articolul 137 din Regulamentul de procedură al Curții, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din acesta, în hotărârea sau în ordonanța prin care se finalizează judecata se dispune cu privire la cheltuielile de judecată. Potrivit articolului 138 alineatul (1) din acest regulament, deopotrivă aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din acesta, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

28

Întrucât Gamesa a solicitat doar obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, iar aceasta din urmă a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Gamesa. În consecință, OAPI suportă propriile cheltuieli de judecată.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) dispune:

 

1)

Respinge recursul.

 

2)

Obligă Enercon GmbH să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, pe cele efectuate de Gamesa Eólica SL.

 

3)

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) suportă propriile cheltuieli de judecată.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: engleza.

Top