EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32002L0024

Directiva 2002/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 martie 2002 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți și de abrogare a Directivei 92/61/CEE a ConsiliuluiText cu relevanță pentru SEE.

OJ L 124, 9.5.2002, p. 1–44 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)
Special edition in Czech: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Estonian: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Latvian: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Lithuanian: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Hungarian Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Maltese: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Polish: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Slovak: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Slovene: Chapter 13 Volume 029 P. 399 - 442
Special edition in Bulgarian: Chapter 13 Volume 035 P. 245 - 288
Special edition in Romanian: Chapter 13 Volume 035 P. 245 - 288
Special edition in Croatian: Chapter 13 Volume 021 P. 61 - 104

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 31/12/2015; abrogat prin 32013R0168

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2002/24/oj

13/Volumul 35

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

245


32002L0024


L 124/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA 2002/24/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 18 martie 2002

privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți și de abrogare a Directivei 92/61/CEE a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

(1)

Directiva 92/61/CEE a Consiliului din 30 iunie 1992 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți (4) a stabilit procedura de omologare comunitară a autovehiculelor cu două sau trei roți, a componentelor și a unităților tehnice separate produse în conformitate cu cerințele tehnice menționate în directive speciale.

(2)

Toate directivele speciale prevăzute în lista exhaustivă a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate ce urmează să fie reglementate la nivel comunitar au fost adoptate.

(3)

Punerea în aplicare a Directivei 97/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 privind anumite componente și caracteristici ale autovehiculelor cu două sau trei roți (5) permite aplicarea integrală a procedurii de omologare de tip.

(4)

În mod evident, pentru ca sistemul de omologare de tip să funcționeze adecvat, este necesar să se clarifice anumite instrucțiuni administrative și să se suplimenteze normele cuprinse în anexele la Directiva 92/61/CEE. În acest scop, este necesar să se introducă norme armonizate privind îndeosebi numerotarea certificatelor de omologare de tip precum și scutirile pentru vehiculele de sfârșit de serie și pentru vehiculele, componentele și unitățile tehnice separate ce încorporează tehnologii care nu sunt încă reglementate de dispozițiile comunitare, în mod similar normelor analoge din Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (6).

(5)

Luând în considerare tehnologiile actuale, examinarea componentelor și caracteristicilor acestor vehicule a avut drept rezultat reținerea numai a celor menționate în anexa I la prezenta directivă, toate celelalte fiind neadecvate din motive de reglementare. Cu toate acestea, având în vedere progresele și evoluția tehnologiei, este adecvat să se examineze oricare alte componente și caracteristici, în special cele referitoare la siguranța secundară, pentru a fi adăugate la cele deja incluse în lista din anexa I menționată mai sus.

(6)

Procedura de omologare comunitară este destinată să permită fiecărui stat membru să confirme că pentru fiecare tip de vehicul au fost efectuate verificările prevăzute în directivele speciale și a fost emis un certificat de omologare de tip. De asemenea, ea este destinată să permită constructorilor să stabilească un certificat de conformitate pentru toate vehiculele conforme cu tipul omologat. Atunci când un vehicul este însoțit de acest certificat, el poate fi introdus pe piață, vândut și înmatriculat în vederea utilizării în întreaga Comunitate.

(7)

Întrucât obiectivele îmbunătățirii funcționării sistemului de omologare comunitară a vehiculelor în funcție de tip nu pot fi realizate la un nivel satisfăcător de statele membre în mod individual și, prin urmare, date fiind amploarea și impactul măsurilor propuse, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul sus-menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(8)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor de punere în aplicare conferite Comisiei (7).

(9)

Din motive de claritate, este recomandabil să se abroge Directiva 92/61/CE a Consiliului și să se înlocuiască cu prezenta directivă,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare și definiții

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se aplică tuturor autovehiculelor cu două sau trei roți, indiferent dacă au roți jumelate sau nu, destinate transportului rutier, și componentelor sau unităților tehnice separate ale acestor vehicule.

Prezenta directivă nu se aplică următoarelor vehicule:

(a)

vehicule cu o viteză maximă constructivă mai mică de 6 km/h;

(b)

vehicule destinate a fi conduse de un pieton;

(c)

vehicule destinate utilizării de către persoanele cu handicap fizic;

(d)

vehicule destinate utilizării în competiții, pe drumuri sau pe orice teren;

(e)

vehicule deja în uz înainte de data aplicării Directivei 92/61/CEE;

(f)

tractoare și mașini agricole sau cu o utilizare similară;

(g)

vehicule destinate în primul rând utilizării de divertisment pe orice teren, având roțile dispuse simetric, o roată în partea din față a vehiculului și două roți în partea din spate a vehiculului;

(h)

motorete cu pedale, prevăzute cu un motor electric auxiliar având o putere nominală continuă maximă de 0,25 kW, a cărui putere este redusă în mod progresiv și în cele din urmă oprită atunci când vehiculul atinge o viteză de 25 km/h sau mai devreme, dacă utilizatorul încetează să pedaleze

și nici componentelor sau unităților tehnice ale acestora, cu excepția cazului în care acestea sunt destinate montării pe vehiculele reglementate prin prezenta directivă.

Prezenta directivă nu se aplică omologării vehiculelor izolate, însă statele membre care acordă asemenea omologări acceptă orice omologare a componentelor și a unităților tehnice separate, acordată în conformitate cu prezenta directivă în locul cerințelor naționale relevante.

(2)   Vehiculele menționate la alineatul (1) se subîmpart în:

(a)

motorete, adică vehicule cu două roți (categoria L1e) sau vehicule cu trei roți (categoria L2e) cu o viteză maximă constructivă de până la 45 km/h și având următoarele caracteristici:

(i)

în cazul vehiculului cu două roți, un motor a cărui:

cilindree nu depășește 50 cm3, în cazul unui motor cu ardere internă sau

putere nominală continuă maximă nu depășește 4 kW, în cazul unui motor electric;

(ii)

în cazul vehiculului cu trei roți, un motor a cărui:

cilindree nu depășește 50 cm3, în cazul unui motor cu aprindere prin scânteie sau

putere netă maximă nu depășește 4 kW, în cazul altor tipuri de motor cu ardere internă sau

putere nominală continuă maximă nu depășește 4 kW, în cazul unui motor electric;

(b)

motociclete, adică vehicule cu două roți fără ataș (categoria L3e) sau cu ataș (categoria L4e), echipate cu un motor având o cilindree de peste 50 cm3 în cazul unui motor cu ardere internă și/sau având o viteză maximă constructivă de peste 45 km/h;

(c)

tricicluri cu motor, adică vehicule cu trei roți dispuse simetric (categoria L5e) echipate cu un motor având o cilindree de peste 50 cm3 în cazul unui motor cu ardere internă și/sau având o viteză maximă constructivă de peste 45 km/h.

(3)   Prezenta directivă se aplică și cvadriciclurilor, adică autovehiculelor cu motor cu patru roți, având următoarele caracteristici:

(a)

cvadricicluri ușoare a căror masă fără încărcătură nu depășește 350 kg (categoria L6e), neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculelor electrice, a căror viteză maximă constructivă nu depășește 45 km/h și

(i)

a căror cilindree a motorului nu depășește 50 cm3, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie sau

(ii)

a căror putere netă maximă nu depășește 4 kW, în cazul altor tipuri de motor cu ardere internă sau

(iii)

a căror putere nominală continuă maximă nu depășește 4 kW, în cazul unui motor electric.

Aceste vehicule trebuie să corespundă pe deplin cerințelor tehnice aplicabile motoretelor cu trei roți din categoria L2e, exceptând dispozițiile contrare ale directivelor speciale;

(b)

cvadricicluri, altele decât cele menționate la litera (a), a căror masă fără încărcătură nu depășește 400 kg (categoria L7e) (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculelor electrice și a căror putere netă maximă a motorului nu depășește 15 kW. Aceste vehicule sunt considerate tricicluri cu motor și trebuie să corespundă cerințelor tehnice aplicabile triciclurilor cu motor din categoria L5e, exceptând dispozițiile contrare ale directivelor speciale.

Articolul 2

În înțelesul prezentei directive, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1.

„tip de vehicul”: fie un vehicul, fie un grup de vehicule (variante) care:

(a)

aparțin unei singure categorii (motorete cu două roți L1e, motorete cu trei roți L2e etc., conform definiției din articolul 1);

(b)

sunt construite de același constructor;

(c)

au același șasiu, cadru, subcadru, planșeu sau structură la care sunt atașate principalele componente;

(d)

au un motor cu același principiu de funcționare (cu ardere internă, electric, hibrid etc.);

(e)

au aceeași denumire de model dată de constructor.

Un tip de vehicul poate include variante și versiuni;

2.

„variantă”: fie un vehicul, fie un grup de vehicule (versiuni) de același tip în cazul în care:

(a)

acestea au aceeași formă a caroseriei (caracteristici de bază);

(b)

în cadrul grupului de vehicule (versiuni) diferența în cadrul masei în stare de funcționare dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată nu depășește 20 % din valoarea cea mai scăzută;

(c)

în cadrul grupului de vehicule (versiuni) diferența de masă maximă autorizată dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată nu depășește 20 % din valoarea cea mai scăzută;

(d)

au același ciclu de funcționare (doi sau patru timpi, aprindere prin scânteie sau aprindere prin compresie);

(e)

în cadrul grupului de vehicule (versiuni) diferența de cilindree a motorului (în cazul unui motor cu ardere internă) dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată nu depășește 30 % din valoarea cea mai scăzută;

(f)

au același număr de cilindri și aceeași dispunere a lor;

(g)

în cadrul grupului de vehicule (versiuni), diferența de putere a motorului dintre valoarea cea mai scăzută și valoarea cea mai ridicată nu depășește 30 % din valoarea cea mai scăzută;

(h)

au același mod de funcționare (în cazul motoarelor electrice);

(i)

au același tip de cutie de viteze (manuală, automată etc.);

3.

„versiune”: un vehicul de același tip și de aceeași variantă, dar care poate încorpora oricare dintre echipamentele, componentele sau sistemele cuprinse în lista documentului informativ din anexa II, cu condiția de a exista:

(a)

o singură valoare menționată pentru:

(i)

masa în stare de funcționare;

(ii)

masa maximă admisibilă;

(iii)

puterea motorului;

(iv)

cilindreea motorului și

(b)

o singură serie de rezultate ale testelor menționate în conformitate cu anexa VII;

4.

„sistem”: orice sistem de vehicul, cum ar fi sistemul de frânare, echipamentul de control al emisiilor etc., care trebuie să respecte cerințele stabilite în oricare dintre directivele speciale;

5.

„unitate tehnică separată”: un dispozitiv, cum ar fi un amortizor de zgomot la evacuare ca piesă de schimb, care trebuie să satisfacă cerințele unei directive speciale, destinat a fi utilizat ca parte a unui vehicul, care poate fi omologat separat, dar numai în legătură cu unul sau mai multe tipuri de vehicule specificate, în cazul în care directiva specială prevede în mod expres aceasta;

6.

„componentă”: un dispozitiv, cum ar fi o lampă, care trebuie să satisfacă cerințele unei directive speciale, destinat să facă parte dintr-un vehicul, care poate fi omologat independent de un vehicul, în cazul în care directiva specială prevede în mod expres aceasta;

7.

„omologare de tip”: procedura prin care un stat membru certifică faptul că un tip de vehicul, sistem, unitate tehnică separată sau componentă satisface cerințele tehnice stabilite în prezenta directivă sau în directivele speciale și verificările corectitudinii datelor constructorului, prevăzute în lista exhaustivă menționată la anexa I;

8.

„roți jumelate” două roți montate pe aceeași axă, distanța dintre centrele suprafețelor lor de contact cu solul fiind mai mică de 460 mm. Roțile jumelate sunt considerate o singură roată;

9.

„vehicule cu două sisteme de propulsie” înseamnă vehicule cu două sisteme diferite de propulsie, de exemplu un sistem electric și un sistem termic;

10.

„constructor” înseamnă persoana sau organismul responsabil față de autoritatea de omologare pentru toate aspectele procesului de omologare de tip și pentru asigurarea conformității producției. Nu este esențial ca persoana respectivă sau organismul respectiv să fie direct implicat(ă) în toate etapele construcției vehiculului, a componentelor sau a unităților tehnice separate care fac obiectul procesului de omologare;

11.

„serviciu tehnic” înseamnă organizația sau organismul care a fost numit(ă) ca laborator de încercări pentru efectuarea testelor sau inspecțiilor în numele autorității de omologare a unui stat membru. Această funcție poate fi îndeplinită și de autoritatea de omologare.

CAPITOLUL II

Proceduri de acordare a omologării de tip

Articolul 3

Cererile pentru omologarea de tip se depun de către constructor la autoritatea de omologare a unui stat membru. Acestea sunt însoțite de un document informativ, al cărui model pentru omologarea de tip a vehiculelor este prezentat în anexa II, iar pentru omologarea de tip a sistemelor, unităților tehnice separate sau a componentelor este cuprins într-o anexă sau într-un apendice la directiva privind sistemul, unitatea tehnică separată sau componenta respectivă, precum și de alte documente menționate în documentul informativ. Cererile pentru un anumit tip de vehicul, sistem, unitate tehnică separată sau componentă pot fi înaintate către un singur stat membru.

Articolul 4

(1)   Fiecare stat membru acordă omologarea de tip tuturor tipurilor de vehicule, sisteme, unități tehnice separate sau componente care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

tipul de vehicul îndeplinește cerințele tehnice din directivele speciale și este conform cu descrierea furnizată de constructor, în conformitate cu datele prevăzute în lista exhaustivă prezentată la anexa I;

(b)

sistemul, unitatea tehnică separată sau componenta respectă cerințele tehnice din directiva specială relevantă și este conform cu descrierea furnizată de constructor, în conformitate cu datele prevăzute în lista exhaustivă prezentată la anexa I.

(2)   Înainte de a efectua omologarea de tip, autoritățile competente din statul membru care efectuează aceste operațiuni iau toate măsurile necesare, dacă este nevoie în colaborare cu autoritățile competente din statul membru în care are loc producția sau în care produsul este introdus în Comunitate, pentru a asigura respectarea dispozițiilor din anexa VI, astfel încât noile vehicule, sisteme, unități tehnice separate sau componente produse, introduse pe piață, oferite spre vânzare sau introduse în circulație să fie conforme cu tipul omologat.

(3)   Autoritățile competente menționate la alineatul (2) asigură, dacă este necesar în colaborare cu autoritățile competente din statul membru în care are loc producția sau în care produsul este introdus în Comunitate, continuitatea respectării dispozițiilor din anexa VI.

(4)   În cazul în care o cerere de omologare de tip pentru un tip de vehicul este însoțită de unul sau mai multe certificate de omologare a unui sistem, a unei unități tehnice separate sau a unei componente, emis de unul sau mai multe state membre, statul membru care efectuează omologarea de tip pentru un tip de vehicul este obligat să îl accepte și nu efectuează, pentru sistemele, unitățile tehnice separate și/sau componentele care au fost deja omologate, verificările cerute la alineatul (1) litera (b).

(5)   Fiecare stat membru este răspunzător pentru omologarea de tip a unui sistem, a unei unități tehnice separate sau a unei componente pe care o acordă. Autoritățile competente din statul membru care acordă omologarea de tip pentru un tip de vehicul controlează conformitatea producției, colaborând, dacă este necesar, cu autoritățile competente din celelalte state membre care au emis certificate de omologare de tip pentru sisteme, unități tehnice separate sau componente.

(6)   Cu toate acestea, dacă un stat membru constată că un vehicul, un sistem, o unitate tehnică separată sau o componentă care respectă dispozițiile alineatului (1) prezintă, cu toate acestea, un risc semnificativ pentru siguranța rutieră, acesta poate refuza acordarea omologării de tip. Statul membru respectiv informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta, menționând motivele pe care se bazează decizia sa.

Articolul 5

(1)   Autoritatea competentă dintr-un stat membru completează formularul de omologare de tip din anexa III pentru toate tipurile de vehicule pentru care efectuează omologări de tip și, de asemenea, introduce rezultatele testelor în rubricile corespunzătoare ale formularului anexat formularului de omologare a vehiculului, al cărui model este prezentat la anexa VII.

(2)   Pentru fiecare tip de sistem, unitate tehnică separată sau componentă pentru care efectuează o omologare de tip, autoritatea competentă dintr-un stat membru completează formularul de omologare de tip care figurează într-o anexă sau într-un apendice la directivele speciale corespunzătoare.

(3)   Certificatele de omologare de tip privind un vehicul, un sistem, o unitate tehnică separată sau o componentă se numerotează în conformitate cu metoda descrisă în anexa V partea A.

Articolul 6

(1)   Autoritatea competentă din fiecare stat membru transmite autorităților competente din celelalte state membre, în termen de o lună, o copie a certificatului de omologare de tip, împreună cu anexele pentru fiecare tip de vehicul căruia îi acordă sau îi refuză omologarea de tip.

(2)   Autoritatea competentă din fiecare stat membru transmite lunar autorităților competente din celelalte state membre o listă a omologărilor de tip ale sistemelor, unităților tehnice separate sau componentelor pe care le-a acordat sau a refuzat să le acorde pe parcursul lunii respective.

De asemenea, la solicitarea unei autorități competente dintr-un alt stat membru, trimite de îndată o copie a certificatului de omologare de tip, împreună cu anexele pentru fiecare tip de sistem, unitate tehnică separată sau componentă.

Articolul 7

(1)   Pentru fiecare vehicul produs în conformitate cu tipul care a fost omologat, se completează, de către constructor, un certificat de conformitate, al cărui model este prezentat în anexa IV partea A. Acest certificat însoțește fiecare vehicul. Cu toate acestea, din motive legate de impozitarea vehiculelor sau pentru a redacta documentul de înmatriculare a vehiculului, statele membre pot solicita, după transmiterea, cu cel puțin trei luni înainte, a unei notificări către Comisie și alte state membre, ca acest certificat de conformitate să conțină alte informații decât cele menționate la anexa IV partea A, cu condiția ca aceste informații să fie incluse în mod explicit în documentul informativ.

Certificatul de conformitate trebuie realizat în așa fel încât să prevină orice posibilitate de falsificare. În acest scop, imprimarea se face pe hârtie protejată fie prin imagini grafice colorate, fie printr-un filigran care conține marca de identificare a constructorului vehiculului.

(2)   Pentru fiecare unitate tehnică separată sau componentă care nu este originală și nu este produsă în conformitate cu tipul omologat, se completează, de către constructor, un certificat de conformitate, al cărui model este prezentat în anexa IV partea B. Acest certificat nu este necesar pentru unitățile tehnice separate sau componentele originale.

(3)   În cazul în care unitatea tehnică separată sau componenta care urmează să fie omologată își îndeplinește funcția sau prezintă o caracteristică specifică numai împreună cu alte componente ale vehiculului, iar, din acest motiv, respectarea uneia sau mai multor cerințe poate fi verificată numai când unitatea tehnică separată sau componenta care urmează să fie omologată funcționează împreună cu alte componente ale vehiculului, indiferent dacă acestea sunt reale sau simulate, domeniul de aplicare a omologării unității tehnice separate sau a componentei respective trebuie restrâns în consecință. În acest caz, certificatul de omologare de tip pentru o unitate tehnică separată sau pentru o componentă trebuie să menționeze eventualele restricții privind utilizarea și eventualele instrucțiuni de montare. La omologarea de tip a vehiculului se verifică respectarea acestor restricții și cerințe.

(4)   Fără a se aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), titularul unei omologări pentru o unitate tehnică separată sau pentru o componentă care a fost acordată în conformitate cu articolul 4 are obligația de a aplica pe fiecare astfel de unitate tehnică separată sau componentă produsă în conformitate cu tipul omologat marca sa de fabrică sau marca sa comercială, o declarație privind tipul și, dacă directiva specială cuprinde dispoziții în acest sens, marca de omologare de tip menționată la articolul 8. În acest din urmă caz, titularul nu trebuie să completeze certificatul menționat la alineatul (2).

(5)   Titularul unui certificat de omologare de tip pentru o unitate tehnică separată sau pentru o componentă care, în conformitate cu dispozițiile alineatului (1), conține restricții privind utilizarea trebuie să furnizeze informații detaliate referitoare la aceste restricții și să furnizeze instrucțiuni de montare, dacă este cazul, împreună cu fiecare unitate tehnică separată sau componentă produsă.

(6)   Titularul unui certificat de omologare de tip pentru o unitate tehnică separată a unui echipament care nu este original, emis pentru un tip de vehicul sau mai multe tipuri de vehicule, trebuie să furnizeze, pentru fiecare astfel de unitate, informații detaliate care să permită identificarea vehiculelor respective.

Articolul 8

(1)   Orice vehicul produs în conformitate cu tipul care a fost omologat poartă o marcă de omologare de tip realizată în conformitate cu secțiunea 1, secțiunea 3 și secțiunea 4 a numărului de omologare de tip, prevăzut la anexa V, partea A.

(2)   Orice unitate tehnică separată și orice componentă produse în conformitate cu tipul care a fost omologat includ, dacă directiva specială relevantă prevede astfel, o marcă de omologare de tip care trebuie să respecte cerințele din anexa V partea B. Numărul de omologare de tip menționat la anexa V partea B punctul 1.2 este compus în conformitate cu secțiunea 4 a numărului de omologare de tip prevăzut la anexa V partea A.

Informațiile pe care le cuprinde marca de omologare de tip pot fi completate cu informații suplimentare care permit identificarea anumitor caracteristici specifice unității tehnice separate sau componentei respective. Aceste informații suplimentare sunt specificate, dacă este cazul, în directivele speciale privind aceste unități tehnice separate sau componente.

Articolul 9

(1)   Constructorul este răspunzător pentru fabricarea fiecărui vehicul sau a fiecărui sistem, unități tehnice separate sau componente în conformitate cu tipul omologat. Încetarea definitivă a fabricării sau orice modificare a informațiilor conținute în documentul informativ trebuie notificate de titularul omologării de tip autorităților competente din statul membru care a emis omologarea de tip respectivă.

(2)   Dacă autoritățile competente din statul membru menționate la alineatul (1) consideră că o modificare de acest tip nu presupune nici o modificare a certificatului de omologare de tip existent sau întocmirea unui nou certificat de omologare de tip, acestea informează constructorul în consecință.

(3)   Dacă autoritățile competente din statul membru menționate la alineatul (1) confirmă că o modificare a informațiilor menționate în documentul informativ justifică noi verificări sau noi teste, acestea informează constructorul în consecință și realizează aceste teste. În cazul în care verificările sau testele presupun modificări ale certificatului de omologare de tip existent sau întocmirea unui nou certificat, autoritățile informează autoritățile competente din celelalte state membre în conformitate cu articolul 6.

(4)   Dacă detaliile care apar în documentul informativ pentru omologarea vehiculului au fost modificate, constructorul transmite autorității de omologare paginile revizuite, indicând în mod clar natura modificării și data emiterii noului document. Numărul de referință din documentul informativ trebuie schimbat numai în cazul în care modificările aduse documentului informativ necesită modificarea uneia sau mai multor mențiuni din certificatul de conformitate menționat la anexa IV (cu excepția punctelor 19.1 și 45-51, inclusiv).

(5)   Dacă un certificat de omologare de tip nu mai este valabil datorită încetării definitive a fabricației tipului de vehicul care a fost omologat sau a sistemului sau a unității tehnice separate sau a componentei care a fost omologată, autoritățile competente din statul membru care a efectuat această omologare informează, în termen de o lună, autoritățile competente din celelalte state membre.

Articolul 10

(1)   Dacă statul membru care a efectuat omologarea de tip constată că vehiculele, sistemele, unitățile tehnice separate sau componentele nu sunt conforme cu tipul omologat, ia măsurile necesare pentru a asigura din nou conformitatea producției oricăruia din produsele care au fost omologate. Autoritățile competente din statul membru respectiv informează autoritățile din celelalte state membre cu privire la măsurile luate, care, dacă este cazul, pot ajunge până la retragerea omologării de tip.

(2)   Dacă un stat membru constată că vehiculele, sistemele, unitățile tehnice separate sau componentele nu sunt conforme cu tipul omologat, acesta poate solicita statului membru care a efectuat omologarea de tip să verifice neregulile constatate. Statul membru care a efectuat omologarea de tip realizează verificarea necesară în termen de șase luni de la data primirii acestei cereri. Dacă se constată o nerespectare a conformității, autoritățile competente din statul membru care a efectuat omologarea de tip iau măsurile prevăzute la alineatul (1).

(3)   Autoritățile competente din statele membre se informează reciproc, în termen de o lună, cu privire la retragerea oricărei omologări de tip acordate și la motivele pentru adoptarea acestei măsuri.

(4)   Dacă statul membru care a acordat omologarea de tip contestă nerespectarea conformității care i-a fost notificată, statul membru în cauză depune toate eforturile pentru rezolvarea situației. Comisia este informată și, dacă este necesar, realizează consultări adecvate în vederea găsirii unei soluții.

Articolul 11

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, poate recunoaște echivalența dintre condițiile sau dispozițiile privind omologarea de tip a vehiculelor, sistemelor, unităților tehnice separate și componentelor stabilite în prezenta directivă împreună cu directivele speciale și procedurile stabilite de reglementările internaționale sau de reglementările țărilor terțe în cadrul acordurilor multilaterale sau al acordurilor bilaterale încheiate între Comunitate și țări terțe.

Articolul 12

Dacă un stat membru constată că anumite vehicule, sisteme, unități tehnice separate și componente constituie un pericol pentru siguranța rutieră, deși aparțin tipului omologat, acesta poate, pentru o perioadă maximă de șase luni, să interzică pe teritoriul său vânzarea, introducerea în circulație și utilizarea acestora. Statul membru în cauză informează imediat celelalte state membre și Comisia, menționând motivele deciziei sale.

Articolul 13

Orice decizie referitoare la refuzul sau retragerea omologării de tip, interzicerea vânzării sau utilizării unui vehicul, a unei unități tehnice separate sau a unei componente, luată ca urmare a dispozițiilor adoptate pentru aplicarea prezentei directive, menționează în mod detaliat motivele care stau la baza ei. Această decizie se notifică părții interesate, care este informată, în același timp, și cu privire la mijloacele de remediere disponibile în conformitate cu legislația în vigoare în statele membre, precum și cu privire la termenele prevăzute pentru exercitarea acestor mijloace de remediere.

Articolul 14

(1)   Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre denumirea și adresa:

(a)

autorităților de omologare de tip și, dacă este cazul, domeniile de care răspund autoritățile respective;

(b)

serviciilor tehnice pe care ele le-au autorizat, specificând pentru ce proceduri de testare a fost autorizat fiecare dintre aceste servicii. Serviciile notificate trebuie să satisfacă normele armonizate privind funcționarea laboratoarelor de încercări (EN 45001), respectând următoarele dispoziții:

(i)

un constructor nu poate fi autorizat ca serviciu tehnic decât în cazul în care directiva specială stipulează în mod expres aceasta;

(ii)

în sensul prezentei directive, nu se consideră un fapt excepțional ca un serviciu tehnic să utilizeze echipamente dintr-o sursă externă, cu condiția obținerii acordului autorității de omologare.

(2)   Se consideră că un serviciu notificat satisface normele armonizate, însă, dacă este cazul, Comisia poate cere statelor membre să furnizeze dovezi în acest sens.

Serviciile țărilor terțe pot fi notificate ca servicii tehnice autorizate doar în cadrul acordurilor bilaterale sau al acordurilor multilaterale încheiate între Comisie și țările terțe.

CAPITOLUL III

Condiții privind libera circulație, dispoziții provizorii, scutiri și proceduri alternative

Articolul 15

(1)   Statele membre nu interzic introducerea pe piață, vânzarea, introducerea în circulație sau utilizarea vehiculelor noi care sunt conforme cu dispozițiile din prezenta directivă. Pentru înmatricularea inițială pot fi prezentate numai vehiculele care sunt conforme cu dispozițiile din prezenta directivă.

(2)   Statele membre nu interzic introducerea pe piață, vânzarea sau utilizarea unităților tehnice separate noi sau a componentelor noi care sunt conforme cu dispozițiile din prezenta directivă. Pot fi introduse pe piață și vândute pentru prima dată în vederea utilizării în statele membre numai unitățile tehnice separate sau componentele care sunt conforme cu dispozițiile din prezenta directivă.

(3)   Prin derogare de la dispozițiile din alineatele (1) și (2):

(a)

statele membre pot scuti de respectarea oricăreia dintre cerințele directivelor separate vehiculele, sistemele, unitățile tehnice separate și componentele destinate:

(i)

fie producției de serie mică de maximum 200 de unități pe an pe tip de vehicul, pe sistem, pe componentă sau pe unitate tehnică separată;

(ii)

fie forțelor armate, organelor de ordine, apărării civile, pompierilor sau organismelor de lucrări publice.

Celelalte state membre sunt informate cu privire la aceste excepții în termen de o lună de la acordarea lor. În termen de trei luni, aceste state membre decid dacă acceptă omologarea de tip a vehiculelor care urmează să fie înmatriculate pe teritoriul lor. Certificatul unei astfel de omologări nu poate avea titlul „Certificat de omologare CE de tip”;

(b)

certificatele de omologare emise la nivel național înainte de 17 iunie 1999 rămân valabile în statele membre care le emit pe o perioadă de patru ani de la data la care legislațiile naționale trebuie să se conformeze directivelor corespunzătoare.

Aceeași perioadă se aplică și tipurilor de vehicule, sisteme, unități tehnice separate și componente care sunt conforme cu dispozițiile naționale aflate în vigoare înainte de punerea în aplicare a directivelor corespunzătoare în statele membre care aplică alte sisteme legislative decât cele pentru omologarea de tip.

Vehiculele care beneficiază de această ultimă scutire pot fi introduse pe piață, vândute și puse în circulație pe parcursul acestei perioade fără nici o limită de timp privind utilizarea lor.

Introducerea pe piață, vânzarea și utilizarea sistemelor unităților tehnice separate și a componentelor pentru aceste vehicule nu sunt supuse nici unei limite de timp.

(4)   Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili – în conformitate cu tratatul – cerințele pe care ele le consideră necesare pentru a asigura protecția utilizatorilor în timpul utilizării vehiculelor în cauză, cu condiția ca aceasta să nu determine modificarea vehiculelor.

Articolul 16

(1)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 15 alineatele (1) și (2) și în limitele stabilite în anexa VIII, statele membre pot, pentru o perioadă limitată, să înmatriculeze și să permită vânzarea sau introducerea în circulație a vehiculelor noi care sunt conforme cu un tip de vehicul a cărui omologare de tip nu mai este valabilă. Această opțiune este limitată la o perioadă de 12 luni de la data la care omologarea de tip și-a pierdut valabilitatea.

Primul paragraf se aplică numai vehiculelor care se aflau pe teritoriul Comunității și erau însoțite de un certificat de conformitate emis în perioada în care omologarea de tip a vehiculului în cauză era încă valabilă, dar care nu au fost înmatriculate sau puse în circulație înainte ca omologarea de tip respectivă să-și piardă valabilitatea.

(2)   Înainte ca alineatul (1) să poată fi aplicat unuia sau mai multor tipuri dintr-o anumită categorie, constructorul transmite o cerere autorității competente din fiecare stat membru interesat de introducerea în circulație a unor astfel de tipuri de vehicule. Cererea specifică motivele tehnice și/sau economice care o justifică.

În termen de trei luni, statele membre în cauză decid dacă acceptă înmatricularea tipului de vehicul în cauză pe teritoriul lor și, în caz afirmativ, pentru câte unități. Fiecare stat membru interesat de introducerea în circulație a acestor tipuri de vehicule este responsabil de asigurarea respectării de către constructor a dispozițiilor din anexa VIII. Statele membre trimit Comisiei în fiecare an o listă a derogărilor acordate.

(3)   În ceea ce privește vehiculele, componentele sau unitățile tehnice separate care încorporează tehnologii sau concepte care, datorită naturii lor specifice, nu pot respecta una sau mai multe dintre cerințele din una sau mai multe directive speciale, se aplică dispozițiile Directivei 70/156/CEE de la articolul 8 alineatul (2) litera (c).

CAPITOLUL IV

Procedura de adaptare la progresul tehnic

Articolul 17

Toate modificările necesare în scopul adaptării la progresul tehnic a anexelor la prezenta directivă sau a dispozițiilor din directivele speciale menționate în anexa I se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 18

(1)   Comisia este asistată de Comitetul pentru adaptarea la progresul tehnic, înființat în conformitate cu articolul 13 din Directiva 17/156/CEE (denumit în continuare „comitetul”).

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică dispozițiile articolelor 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 al acesteia.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 19

Directiva 92/61/CE a Consiliului se abrogă începând cu 9 noiembrie 2003. Trimiterile făcute la Directiva 92/61/CE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IX.

Articolul 20

(1)   Până la 9 mai 2003, statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre aplică actele menționate la alineatul (1) primul paragraf începând cu 9 noiembrie 2003. Cu toate acestea, la cererea constructorului, modelul precedent al certificatului de conformitate poate fi folosit încă 12 luni de la această dată.

(3)   Începând cu 9 mai 2003, statele membre nu interzic prima introducere în circulație a vehiculelor conforme cu dispozițiile din prezenta directivă.

(4)   Statele membre comunică Comisiei principalele dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 21

Prezenta directivă nu anulează nici una dintre omologările acordate înainte de 9 noiembrie 2003 și nici nu împiedică extinderea acestor omologări în condițiile directivei conform căreia au fost inițial acordate. Cu toate acestea, începând cu 9 noiembrie 2004, certificatele de conformitate emise de constructor trebuie să respecte modelul specificat în anexa IV.

Articolul 22

Până la armonizarea sistemelor de înmatriculare și impozitare din statele membre în legătură cu vehiculele reglementate de prezenta directivă, statele membre pot utiliza sistemele de coduri naționale pentru facilitarea înmatriculării și impozitării pe teritoriul lor. Statele membre pot impune, de asemenea, ca certificatul de conformitate să fie completat cu numărul de cod național.

Articolul 23

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 24

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 18 martie 2002.

Pentru Parlamentul European

Președintele

P. COX

Pentru Consiliu

Președintele

M. ARIAS CAÑETE


(1)  JO C 307 E, 26.10.1999, p. 1.

(2)  JO C 368, 20.12.1999, p. 1.

(3)  Avizul Parlamentului European din 27 octombrie 1999 (JO C 154, 5.6.2000, p. 50), Poziția comună a Consiliului din 29 octombrie 2001 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Parlamentului European din 5 februarie 2002 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO L 225, 10.8.1992, p. 72. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 106, 3.5.2000, p. 1).

(5)  JO L 226, 18.8.1997, p. 1.

(6)  JO L 42, 23.2.1970, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2000/40/CE a Parlamentul European și a Consiliului (JO L 203, 10.8.2000, p. 9).

(7)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


LISTA ANEXELOR

Anexa I:

Lista cerințelor în scopul omologării de tip a vehiculelor

Anexa II:

Documentul informativ

Anexa III:

Certificatul de omologare CE de tip

Anexa IV:

Certificatele de conformitate

Anexa V:

Numerotarea și marcarea

Anexa VI:

Dispoziții privind verificarea conformității producției

Anexa VII:

Rezultatele testelor

Anexa VIII:

Vehiculele de sfârșit de serie

Anexa IX:

Tabel de corespondență

ANEXA I

LISTA CERINȚELOR ÎN SCOPUL OMOLOGĂRII DE TIP A VEHICULELOR

Componentele și caracteristicile vehiculelor din lista exhaustivă de mai jos sunt urmate de „CONF”, dacă trebuie verificată conformitatea lor cu datele constructorului, sau de „SD”, dacă trebuie verificată conformitatea lor cu cerințele stabilite în legislația comunitară.

(După caz, luând în considerare domeniul de aplicare și cele mai recente modificări aduse fiecăreia dintre directivele speciale cuprinse în lista de mai jos)

Nr. rubricii

Subiectul

Termenul

Numărul directivei (dacă este cazul)

1

Marca

CONF

 

2

Tipul/varianta/versiunea

CONF

 

3

Denumirea și adresa constructorului vehiculului

CONF

 

4

Denumirea și adresa reprezentantului autorizat al constructorului vehiculului, dacă există

CONF

 

5

Categoria de vehicul (1)

CONF

2002/24/CE

6

Numărul de roți și poziția lor în cazul vehiculelor cu trei roți

CONF

 

7

Schița conturului șasiului

CONF

 

8

Denumirea și adresa constructorului motorului (dacă diferă de constructorul vehiculului)

CONF

 

9

Marca și descrierea motorului

CONF

 

10

Tipul aprinderii motorului

CONF

 

11

Ciclul de funcționare a motorului (2)

CONF

 

12

Tipul de răcire a motorului

CONF

 

13

Tipul de lubrifiere a motorului (2)

CONF

 

14

Numărul sau configurația cilindrilor sau statoarelor (în cazul motorului cu piston rotativ) din motor (2)

CONF

 

15

Alezajul, cursa, cilindreea sau volumul camerelor de ardere (în cazul motorului cu piston rotativ) din motor (2)

CONF

 

16

Diagrama completă a sistemului de inducție al motorului (2)

CONF

 

17

Raportul de compresie al motorului (2)

CONF

 

18

Cuplul maxim și puterea maximă netă a motorului, indiferent dacă acesta este:

SD

95/1/CE

cu aprindere prin scânteie sau cu aprindere prin compresie sau

electric

CONF

 

19

Măsuri împotriva modificărilor neautorizate ale motoretelor și motocicletelor

SD

97/24/CE C7

20

Rezervorul de combustibil (2)

SD

97/24/CE C6

21

Bateria/bateriile de tracțiune

CONF

 

22

Carburatorul sau alt sistem de alimentare cu combustibil a motorului (tipul și marca) (2)

CONF

 

23

Sistemul electric (tensiunea nominală)

CONF

 

24

Generatorul (tipul și puterea maximă) (2)

CONF

 

25

Viteza maximă constructivă a vehiculului

SD

95/1/CE

26

Mase și dimensiuni

SD

93/93/CEE

27

Dispozitivele de cuplare și fixarea acestora

SD

97/24/CE C10

28

Măsuri împotriva poluării aerului (2)

SD

97/24/CE C5

29

Anvelopele

SD

97/24/CE C1

30

Transmisia

CONF

 

31

Sistemul de frânare

SD

93/14/CEE

32

Instalarea dispozitivelor de iluminare și dispozitivelor de semnalizare luminoasă pe vehicul

SD

93/92/CEE

33

Dispozitive de iluminare și de semnalizare luminoasă pe vehicul a căror prezență obligatorie sau opțională este stabilită în cerințele de instalare de la rubrica nr. 32

SD

97/24/CE C2

34

Dispozitiv de avertizare sonoră

SD

93/30/CEE

35

Loc pentru montarea plăcii de înmatriculare din spate

SD

93/94/CEE

36

Compatibilitatea electromagnetică

SD

97/24/CE C8

37

Nivelul de zgomot și sistemul de evacuare (2)

SD

97/24/CE C9

38

Oglinda (oglinzile) retrovizoare

SD

97/24/CE C4

39

Proeminențele exterioare

SD

97/24/CE C3

40

Suport articulat (cu excepția vehiculelor cu trei sau mai multe roți)

SD

93/31/CEE

41

Dispozitive care împiedică utilizarea neautorizată a vehiculului

SD

93/33/CEE

42

Ferestre; ștergătoare de parbriz; spălătoare de parbriz; dispozitive de degivrare și dezaburire pentru motoretele cu trei roți, triciclurile cu motor și cvadriciclurile cu caroserie

SD

97/24/CE C12

43

Mânerul de prindere pentru pasageri, pentru vehiculele cu două roți

SD

93/32/CEE

44

Punctele de ancorare pentru centuri de siguranță și centurile de siguranță pentru motoretele cu trei roți, triciclurile cu motor și cvadriciclurile cu caroserie

SD

97/24/CE C11

45

Vitezometrul

SD

2000/7/CE

46

Identificarea comenzilor, a martorilor și a indicatoarelor

SD

93/29/CEE

47

Inscripții regulamentare (conținut, amplasare și mod de aplicare)

SD

93/94/CEE

Notă

Directivele speciale stabilesc cerințe specifice pentru motoretele cu performanțe scăzute, cum ar fi motoretele cu pedale, cu un motor auxiliar a cărui putere nu depășește 1 kW și cu o viteză maximă constructivă care nu depășește 25 km/h. Aceste caracteristici specifice se aplică în special componentelor și caracteristicilor reglementate la rubricile nr. 18, 19, 29, 32, 33, 34, 41, 43 și 46 din prezenta anexă.


(1)  În cazul vehiculelor cu dublă propulsie, dacă cele două sisteme de propulsie sunt de așa natură, încât vehiculul se încadrează în definiția unei motorete sau a unei motociclete, a unui triciclu cu motor sau a unui cvadriciclu cu motor, i se aplică aceste din urmă definiții.

(2)  Vehiculele cu propulsie electrică nu sunt supuse cerințelor legate de prezentul titlu de capitol. Aceasta nu se aplică vehiculelor cu dublă propulsie în care unul dintre sistemele de propulsie este electric, iar celălalt este termic.

ANEXA II

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

ANEXA III

Image

Image

ANEXA IV

Image

Image

Image

Image

Image

ANEXA V

NUMEROTAREA ȘI MARCAREA

A.   SISTEMUL DE NUMEROTARE A CERTIFICATELOR DE OMOLOGARE DE TIP

[Articolul 5 alineatul (3)]

1.   Numărul de omologare de tip se compune din:

patru secțiuni pentru omologarea de tip a vehiculelor și

cinci secțiuni pentru omologarea sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate, conform dispozițiilor de mai jos. În toate cazurile, secțiunile sunt separate printr-un asterisc.

Secțiunea 1

:

litera „e” minusculă, urmată de codul (numărul) distinctiv al statului membru care emite omologarea de tip;1 pentru Germania; 2 pentru Franța; 3 pentru Italia; 4 pentru Țările de Jos; 5 pentru Suedia; 6 pentru Belgia; 9 pentru Spania; 11 pentru Regatul Unit; 12 pentru Austria; 13 pentru Luxemburg; 17 pentru Finlanda; 18 pentru Danemarca; 21 pentru Portugalia; 23 pentru Grecia; 24 pentru Irlanda.

Secțiunea 2

:

numărul directivei de bază.

Secțiunea 3

:

numărul ultimei directive de modificare aplicabilă omologării de tip.

În cazul omologării de tip a vehiculelor, aceasta înseamnă cea mai recentă directivă de modificare a unui articol (sau a unor articole) din prezenta directivă.

În cazul omologării de tip a sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate, aceasta înseamnă cea mai recentă directivă specială care conține dispozițiile specifice cu care este conform sistemul, componenta sau unitatea tehnică separată.

Cu toate acestea, dacă o directivă de bază nu a fost modificată, numărul său este reluat în secțiunea 3.

În cazul în care o directivă cuprinde date de punere în aplicare diferite, făcând trimitere la norme tehnice diferite, se adaugă un caracter alfabetic pentru a specifica pe baza cărei norme a fost acordată omologarea.

În cazul în care sunt posibile omologări ale sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate în conformitate cu capitolele sau secțiunile aceleiași directive speciale, numărul directivei speciale este urmat de numărul capitolului (1), anexei (2) și apendicelui (3) pentru a indica obiectul omologării de tip. În toate cazurile, numerele respective sunt separate prin caracterul „/”.

(1): în cifre arabe

(2): în cifre romane

(3): în cifre arabe și cu majuscule, după caz.

Secțiunea 4

:

un număr secvențial din patru cifre (începând cu zero, după caz) identificând numărul omologării de bază. Secvența începe de la 0001 pentru fiecare directivă de bază.

Secțiunea 5

:

un număr secvențial din două cifre (începând cu zero, după caz) identificând prelungirea. Secvența începe de la 00 pentru fiecare număr de omologare de bază.

2.   În cazul omologării CE de tip pentru un vehicul complet, secțiunea 2 se omite.

3.   Secțiunea 5 se omite numai pe placa regulamentară a vehiculului.

4.   Exemplu reprezentând a doua omologare acordată de Țările de Jos în conformitate cu Directiva 97/24/CE, capitolul 5 anexa II:

 

e4*97/24*97/24/5/II*0002*00

5.   Exemplu reprezentând a treia omologare (prelungirea 1) acordată de Italia în conformitate cu Directiva 95/1/CE, anexa I:

 

e3*95/1*95/1/5/I*0003*01

6.   Exemplu reprezentând a noua omologare (prelungirea 4) acordată de Regatul Unit în conformitate cu Directiva 93/29/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/74/CE:

 

e11*93/29*2000/74*0009*04

7.   Exemplu reprezentând a patra omologare pentru un vehicul (prelungirea 2) acordată de Germania în conformitate cu Directiva 92/61/CEE:

 

e1*92/61*0004*02

8.   Exemplu de număr de omologare a vehiculului ștanțat pe placa regulamentară a vehiculului:

 

e1*92/61*0004

B.   MARCA DE OMOLOGARE DE TIP

Marca de omologare de tip a unei componente sau unități tehnice separate:

1.1.   Un dreptunghi în interiorul căruia se află litera „e” minusculă, urmată de numărul distinctiv al statului membru care a emis omologarea de tip, adică:

1

pentru Germania

2

pentru Franța

3

pentru Italia

4

pentru Țările de Jos

5

pentru Suedia

6

pentru Belgia

9

pentru Spania

11

pentru Regatul Unit

12

pentru Austria

13

pentru Luxemburg

17

pentru Finlanda

18

pentru Danemarca

21

pentru Portugalia

23

pentru Grecia

24

pentru Irlanda

1.2.   Numărul din patru cifre din secțiunea 4 a numărului de omologare de tip, așa cum este indicat pe formularul de omologare de tip completat pentru unitatea tehnică separată sau componenta respectivă. Numărul este plasat dedesubtul și în apropierea dreptunghiului menționat la punctul 1.1. Cifrele care compun numărul sunt plasate de aceeași parte a literei „e” și în aceeași direcție. În scopul evitării oricărei confuzii cu alte simboluri, trebuie evitată utilizarea cifrelor romane în numărul de omologare.

2.   Marca de omologare de tip trebuie fixată pe unitatea tehnică separată sau pe componentă astfel încât să nu poată fi ștearsă și să fie clar lizibilă, chiar atunci când unitatea tehnică separată sau componenta este montată pe vehicul.

3.   Un exemplu de marcă de omologare de tip este prezentat în apendicele la prezenta anexă.

ANEXA VI

DISPOZIȚII REFERITOARE LA VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

Pentru a verifica dacă vehiculele, sistemele, unitățile tehnice separate și componentele sunt produse astfel încât să fie conforme cu tipul omologat, se aplică dispozițiile de mai jos.

Titularul certificatului de omologare de tip este obligat:

1.1.1.   să asigure existența procedurilor pentru monitorizarea eficientă a calității produselor;

1.1.2.   să aibă acces la echipamentul de control necesar pentru verificarea conformității fiecărui tip de vehicul sau a fiecărui tip de sistem, unitate tehnică separată sau componentă care a primit omologarea de tip;

1.1.3.   să asigure înregistrarea datelor referitoare la rezultatele testelor și păstrarea documentelor anexă timp de 12 luni după încetarea producției;

1.1.4.   să analizeze rezultatele fiecărui tip de test pentru a monitoriza și a asigura constanța caracteristicilor produsului, luând în considerare variațiile permise în producția industrială;

1.1.5.   să ia măsurile necesare astfel încât testele prevăzute în directiva specială corespunzătoare să fie efectuate pentru fiecare tip de produs;

1.1.6.   să ia măsurile necesare astfel încât orice prelevare de probe sau eșantioane care pun în evidență neconformitatea pentru tipul de test respectiv să fie urmată de o nouă prelevare de probe și de un nou test. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producției corespunzătoare.

Autoritățile competente care au emis certificatul de omologare de tip pot verifica în orice moment metodele utilizate pentru verificarea conformității în fiecare unitate de producție.

1.2.1.   La fiecare inspecție, registrele referitoare la teste și la producție trebuie prezentate inspectorului.

1.2.2.   Inspectorul poate selecta aleatoriu probele care urmează să fie testate în laboratorul constructorului. Numărul minim de probe poate fi determinat în funcție de rezultatele verificărilor proprii ale constructorului.

1.2.3.   În cazul în care nivelul calității pare nesatisfăcător sau pare necesar să se verifice valabilitatea testelor efectuate în conformitate cu punctul 1.2.2, inspectorul trebuie să preleveze probe care se transmit serviciului tehnic care a efectuat testele pentru omologarea de tip.

1.2.4.   Autoritățile competente pot efectua toate testele prevăzute în directiva(ele) specială(e) aplicabilă(e) produsului (produselor) în cauză.

1.2.5.   Autoritățile competente trebuie să autorizeze o inspecție pe an. Dacă este necesar un număr diferit de inspecții, aceasta se specifică în fiecare dintre directivele speciale. Dacă în timpul inspecției se constată rezultate negative, autoritatea competentă trebuie să asigure că se iau toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producției cât mai rapid posibil.

ANEXA VII

Image

ANEXA VIII

VEHICULELE DE SFÂRȘIT DE SERIE

[Articolul 16 alineatele (1) și (2)]

Numărul maxim de vehicule puse în circulație în fiecare stat membru în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16 alineatul (2) este limitat într-unul dintre următoarele moduri, la alegerea statului membru:

fie

(a)

numărul maxim de vehicule de unul sau mai multe tipuri nu poate depăși 10 % din vehiculele de toate tipurile în cauză, puse în circulație în statul membru respectiv în timpul anului anterior. În cazul în care 10 % reprezintă mai puțin de 100 vehicule, atunci statul membru poate permite introducerea în circulație a maximum 100 vehicule, fie

(b)

numărul de vehicule de orice tip este limitat la cele pentru care a fost emis un certificat de conformitate valabil la data sau după data fabricației și care a rămas valabil timp de cel puțin trei luni după data emiterii sale dar ulterior și-a pierdut valabilitatea din cauza intrării în vigoare a unei directive speciale.

Pe certificatul de conformitate al vehiculelor puse în circulație în conformitate cu prezenta procedură trebuie să figureze o mențiune specială.

ANEXA IX

TABELUL DE CORESPONDENȚĂ PREVĂZUT LA ARTICOLUL 19

Directiva 92/61/CEE

Prezenta directivă

Capitolul I

Capitolul I

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Capitolul II

Capitolul II

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (5)

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11

Articolul 12

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 14

Capitolul III

Capitolul III

Articolul 15

Articolul 15

Articolul 16

Capitolul IV

Capitolul IV

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 19

Capitolul V

Capitolul V

Articolul 18

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 19

Articolul 24

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

Anexa III

Anexa III

Anexa IV

Anexa IV

Anexa V

Anexa V

Anexa VI

Anexa VI

Anexa VII

Anexa VIII

Anexa IX


Top