1.INTRODUCERE
Diversitatea stă la baza Uniunii Europene. Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Articolul 3 prevede, în plus, că Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european. Prin urmare, această diversitate este inerentă identității europene.
Există un cadru juridic care asigură respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale interzice discriminarea bazată pe motive de rasă, origine etnică, religie, apartenență la o minoritate națională, precum și de limbă. Articolul 22 din cartă prevede respectarea de către Uniune a diversității culturale, religioase și lingvistice. Acest lucru este susținut de inițiative specifice prin care se interzice discriminarea, cum ar fi Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului și a xenofobiei
În plus, acest cadru general este susținut de cadre de politică specifice, iar actuala Comisie s-a angajat să îl dezvolte ca parte a unei Uniuni a egalității. Printre aceste cadre se numără, de exemplu, Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului, Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, Strategia privind persoanele LGBTIQ 2020-2025 și Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor,,.
În același timp, UE nu are competențe legislative generale care să vizeze în mod special protecția minorităților naționale. Articolul 2 din TUE menționează „drepturil[e] persoanelor care aparțin minorităților” ca reprezentând una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea și care ar trebui, prin urmare, să fie luată în considerare atunci când se pun în aplicare politicile Uniunii. Articolele 21 și 22 din Carta drepturilor fundamentale nu îi conferă Uniunii alte competențe de legiferare în materie de protecție a minorităților naționale în afara celor conferite de temeiurile juridice aplicabile domeniilor de politică specifice.
Articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede inițiativa cetățenească europeană. Conform articolului, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor. Normele detaliate pentru funcționarea inițiativei cetățenești europene sunt stabilite printr-un regulament revizuit în 2019 pentru a valorifica pe deplin potențialul acesteia ca instrument de încurajare a dezbaterii.
Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa („inițiativa Minority SafePack”) este cea de a cincea inițiativă cetățenească europeană care a îndeplinit cerințele stabilite în Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană. Inițiativa urmărește îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și consolidarea diversității culturale și lingvistice în Uniune. Prin aceasta se solicită UE să adopte un set de acte juridice pentru a îmbunătăți protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și pentru a consolida diversitatea culturală și lingvistică în Uniune.
Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană stabilește cadrul pentru înregistrarea inițiativelor cetățenești de către Comisie, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare. După înregistrarea unei inițiative cetățenești, organizatorii au undă verde pentru colectarea semnăturilor. Decizia Comisiei definește, de asemenea, domeniul de aplicare al inițiativei. Una dintre condițiile necesare înregistrării unei inițiative este ca niciuna dintre părțile acesteia să nu depășească în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.
|
Propuneri formulate de organizatori și recunoscute în Decizia de înregistrare a Comisiei
—
o recomandare a Consiliului privind „protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice în cadrul Uniunii”;
—
o decizie sau un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect adaptarea „programelor de finanțare pentru a facilita accesul comunităților mici de limbi regionale și minoritare la acestea”;
—
o decizie sau un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect înființarea unui centru dedicat diversității lingvistice care să permită o mai mare sensibilizare cu privire la importanța limbilor regionale și minoritare, să promoveze diversitatea la toate nivelurile și să fie finanțat, în esență, de Uniunea Europeană;
—
un regulament de adaptare a normelor generale aplicabile sarcinilor, obiectivelor prioritare și organizării fondurilor structurale, astfel încât să se țină seama de protecția minorităților și de promovarea diversității culturale și lingvistice, cu condiția ca acțiunile care urmează să fie finanțate să ducă la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii;
—
un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiectiv modificarea regulamentului referitor la programul „Orizont 2020” în scopul îmbunătățirii cercetării privind valoarea adăugată pe care minoritățile naționale și diversitatea culturală și lingvistică o pot aduce în dezvoltarea socială și economică în regiunile UE;
—
modificarea legislației UE pentru a asigura o cvasiegalitate de tratament între apatrizi și cetățenii Uniunii;
—
un regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru a introduce un drept de autor uniform care ar permite ca întreaga Uniune să fie considerată o piață internă în materie de drepturi de autor;
—
o modificare a Directivei 2010/13/UE, în vederea asigurării liberei prestări a serviciilor și a recepționării de conținut audiovizual în regiunile în care locuiesc minoritățile naționale;
—
un regulament sau o decizie a Consiliului în vederea unei exceptări în grup a proiectelor care promovează minoritățile naționale și cultura acestora de la procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE.
|
Decizia Comisiei a permis organizatorilor să colecteze declarații de susținere pentru această inițiativă. Organizatorii și-au prezentat în mod oficial inițiativa în fața Comisiei la 10 ianuarie 2020. Până la acea dată fuseseră verificate și validate de autoritățile naționale 1 128 422 de declarații de susținere, care atingeau pragul în 11 state membre. Comisia a avut o reuniune cu organizatorii în data de 5 februarie 2020.
La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană prevede că, de la momentul respectiv, Comisia are la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare prin care să își prezinte concluziile de natură juridică și politică cu privire la inițiativă.
Pe baza unei propuneri de rezoluție depuse în conformitate cu articolul 222 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack”, a invitat Comisia să acționeze în acest sens și să propună acte legislative, a subliniat că inițiativa înregistrată de Comisie solicită propuneri legislative în nouă domenii distincte și a subliniat că se așteaptă ca fiecare propunere individuală să fie verificată și evaluată pe baza meritelor proprii, ținându-se seama de principiile subsidiarității și proporționalității.
În cursul dezbaterii, Comisia a subliniat că incluziunea și respectul pentru diversitatea culturală bogată a Europei se numără printre principalele sale priorități și obiective. Aceasta a subliniat că orice discriminare bazată pe apartenența la o minoritate națională este interzisă în mod explicit în temeiul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, Comisia și-a confirmat angajamentul atât în ceea ce privește sprijinul politic, cât și finanțarea.
Prezenta comunicare abordează aspectele menționate în rezoluție, ca răspuns la fiecare dintre cele nouă propuneri cuprinse în inițiativa Minority SafePack.
2.EVALUAREA PROPUNERILOR
2.1.
O recomandare a Consiliului privind protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice în cadrul Uniunii
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun o recomandare în care UE să stabilească modalități de protejare și de promovare a diversității culturale și lingvistice, în special pentru a proteja utilizarea limbilor regionale și minoritare în domeniul administrației publice, al serviciilor publice, al educației, al culturii, al justiției, al massmediei, al asistenței medicale, al comerțului și al protecției consumatorilor (inclusiv al etichetării).
Analiză
În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților constituie una dintre valorile fundamentale ale UE. În plus, articolele 21 și 22 din Carta drepturilor fundamentale interzic discriminarea de orice fel, inclusiv cea bazată pe apartenența la o minoritate națională. Acestea impun, de asemenea, respectarea de către Uniune a diversității culturale, religioase și lingvistice.
Uniunea nu are competențe legislative cu privire la chestiuni precum utilizarea limbilor regionale sau minoritare în învățământul public sau în alte domenii. Aceste aspecte intră în sfera de responsabilitate a statelor membre.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
Domeniul de aplicare al aspectelor identificate pentru o recomandare a Consiliului face deja obiectul a două instrumente internaționale importante:
•Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei (1992). Uniunea Europeană, care încurajează statele sale membre să semneze carta, face în mod regulat trimitere la aceasta ca fiind instrumentul juridic care definește orientările pentru promovarea și protecția limbilor regionale și minoritare.
•Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale (2005), la care UE însăși este parte, precum și toate statele membre ale acesteia. Articolul 7 din convenție prevede că „[p]ărțile încearcă să creeze, pe teritoriul lor, un mediu care să încurajeze indivizii și grupurile sociale: să creeze, să producă, să difuzeze și să distribuie propriile expresii culturale și să aibă acces la acestea, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților”. Convenția reamintește, de asemenea, că diversitatea lingvistică este un element fundamental de diversitate culturală și reafirmă rolul fundamental pe care îl are educația în protecția și promovarea expresiilor culturale.
Comisia a pus în aplicare în mod activ articolul 7 din Convenția din 2005, prin convocarea unor dialoguri cu statele membre și cu sectorul cultural pe teme legate de cultura incluziunii sociale și a dialogului intercultural. În cadrul acestor foruri a fost luat în considerare în mod specific rolul culturii în problemele legate de incluziunea minorităților naționale/lingvistice, a romilor, a refugiaților și a migranților.
În cadrul Planului de lucru al Consiliului în domeniul culturii, un nou grup de experți în materie de multilingvism și de traducere urmează să recomande măsuri concrete în cadrul programului „Europa creativă”, în vederea promovării diversității lingvistice și a circulației operelor europene în sectoarele culturale și creative.
În prezent, Comisia colaborează cu statele membre, în cadrul sferei sale de competență, și cu privire la punerea în aplicare a mai multor recomandări ale Consiliului și a altor documente de politică, în care sunt incluse aspecte menționate în inițiativa cetățenească:
•
Recomandarea Consiliului (2018/C 195/01) privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării (adoptată în mai 2018), care vizează să consolideze coeziunea socială și să contribuie la combaterea intensificării populismului, a xenofobiei, a naționalismului care instigă la dezbinare și a răspândirii știrilor false. Recomandarea invită statele membre să încurajeze înțelegerea contextului european și a patrimoniului și valorilor comune, precum și conștientizarea unității și a diversității sociale, culturale și istorice a Uniunii și a statelor membre ale Uniunii. Recomandarea ar trebui să contribuie la promovarea unui sentiment mai profund de apartenență la nivel local, național și european.
•
Recomandarea Consiliului (2019/C 189/03) privind o abordare globală a predării și învățării limbilor (adoptată în mai 2019), care recunoaște marea diversitate lingvistică din Europa și face o trimitere explicită la limbile regionale și minoritare în considerentul 14.
•
Comunicarea Comisiei privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (adoptată în septembrie 2020). Statele membre sunt invitate să își revizuiască politicile lingvistice pentru școli în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor. Conceptul de „sensibilizare cu privire la importanța limbilor” dezvoltat în anexa la recomandare include practicile existente în regiunile bilingve și multilingve, în care limbile „utilizate acasă”, limbile regionale sau minoritare sunt predate împreună cu alte limbi de predare.
•
Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030 și o propunere de recomandare a Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (aflată în prezent în curs de examinare de către Consiliu). Noua inițiativă include orientări referitoare la promovarea artei, a istoriei și a culturii comunității rome (și a sensibilizării cu privire la acestea), precum și la inovarea socială și la experimentarea în materie de politici. Aceasta invită statele membre să includă limba romani și istoria romilor în programele școlare și în manualele școlare, atât pentru elevii romi, cât și pentru cei care nu sunt romi, precum și să promoveze activități și campanii multiculturale de sensibilizare în școli. Pentru a promova egalitatea romilor prin combaterea atitudinilor negative față de aceștia, Comisia va sprijini activitățile de promovare a unor discursuri pozitive și a unor modele din rândul populației rome, combaterea stereotipurilor negative, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la istoria și cultura romilor și promovarea adevărului și a reconcilierii în cadrul programului pentru cetățeni, egalitate, drepturi și valori.
Așa cum se prevede în Strategia Comisiei privind drepturile fundamentale, începând din 2021, Comisia va prezenta un nou raport anual privind aplicarea cartei în UE, raport care va examina mai îndeaproape aplicarea cartei în statele membre și va furniza Comisiei informații suplimentare pentru evaluarea conformității legislației naționale cu dreptul UE. Raportarea anuală va adopta o abordare tematică, concentrându-se pe domeniile de importanță strategică reglementate de dreptul UE. Acolo unde este relevant, chestiunile care intră în domeniul de aplicare al dreptului UE legate de drepturile persoanelor care aparțin minorităților vor constitui o parte integrantă din raportul tematic, în special în ceea ce privește aplicarea articolelor 21 și 22 ale cartei.
Aceste instrumente reprezintă un set substanțial de măsuri, care abordează obiectivele stabilite în prezenta propunere. Având în vedere că toate aceste inițiative ale UE sunt recente, efectele și rezultatele concrete nu vor fi vizibile decât în anii următori. Comisia va fi în continuare angajată deplin în asigurarea punerii în aplicare a acestora în mod efectiv.
2.2.
O decizie sau un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect adaptarea „programelor de finanțare pentru a facilita accesul comunităților mici de limbi regionale și minoritare la acestea”
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack consideră că programele de finanțare existente în domeniul educației, al culturii, al mass-mediei și al tineretului, precum și eforturile programelor de a include comunitățile minoritare sunt prea complexe și prea împovărătoare pentru comunitățile culturale și lingvistice mici. În plus, în programele actuale încă există criterii care exclud limbile minoritare, cum ar fi, de exemplu, în programul pentru cultură.
Instrumentele existente și inițiativele viitoare
În cadrul programului Erasmus+, sprijinirea învățării limbilor străine și a diversității lingvistice constituie un obiectiv primordial. Acțiunile dedicate mobilității elevilor și profesorilor, precum și parteneriatele strategice pentru organizații sunt accesibile proiectelor privind limbile regionale și minoritare, indiferent de statutul acestor limbi în statele membre în cauză. În ceea ce privește proiectele de învățare a limbilor străine, programul Erasmus+ este disponibil pentru toate limbile, indiferent de statutul acestora.
Este posibil ca proiectele Erasmus+ să abordeze limbile regionale și minoritare mai mici. Programul propus pentru continuarea programului Erasmus+ ar crea posibilități pentru parteneriatele la scară redusă, fapt care va facilita accesul organizațiilor mici, inclusiv al celor care promovează limbile regionale și minoritare.
Au fost înființate agenții naționale în toate țările care participă la programul Erasmus+. Prin intermediul acestor agenții, organizațiile active în domeniul limbilor regionale și minoritare pot obține informații și asistență tehnică pentru a solicita finanțare în cadrul programului.
De asemenea, programul „Europa creativă” este accesibil fără discriminare candidaților stabiliți în țările participante. Parteneriatele la scară redusă pentru proiecte de cooperare sunt deja posibile în cadrul programului „Europa creativă” și se propune ca acestea să existe în continuare în viitorul program, cu o simplificare suplimentară a procedurilor. 70 % din finanțare este destinată microorganizațiilor (cu mai puțin de 10 angajați) sau organizațiilor mici (cu mai puțin de 50 de angajați).
Exemple de proiecte de cooperare care vizează limbile minoritare sunt:
·„
Other Words – Literary Circuit for Small and Minority Languages”
(„Alte cuvinte - Circuit literar pentru limbile mici și minoritare„) vizează crearea unei rețele de stagii rezidențiale creative pentru scriitorii europeni. În perioada 2015-2019, rețeaua a primit 200 000 EUR din partea programului „Europa creativă”.
·„Minority languages – good travelling companions” („Limbile minoritare - buni tovarăși de călătorie”) a fost un parteneriat școlar axat pe limbile regionale sau minoritare din Spania, Italia și Belgia. Parteneriatul a primit aproape 80 000 EUR din partea programului Erasmus+ pentru activități desfășurate în perioada 2015-2017.
Acestea și multe alte exemple de proiecte finanțate care promovează limbile regionale sau minoritare sunt discutate în detaliu în broșura Comisiei intitulată „Diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană – cazul limbilor regionale și minoritare”.
În plus, în cadrul programului „Europa creativă”, inițiativa privind traducerea literară sprijină în mod specific diversitatea culturală și lingvistică în UE și în țările participante prin consolidarea circulației transnaționale a lucrărilor literare și a diversității acestora. Accesul la acest sistem este deschis oricărei limbi recunoscute în țările participante. Până în prezent, programul „Europa creativă” a finanțat peste 2 700 de activități de traducere, publicare și promovare de cărți din peste 40 de limbi europene, inclusiv din limbi minoritare.
Instrumentele de finanțare pentru noul cadru financiar multianual pentru perioada 20212027 au fost reproiectate, astfel încât să fie mai accesibile și mai ușor de utilizat. Acest lucru implică depunerea de eforturi în vederea înființării unor ghișee unice pentru solicitanți, prin intermediul rețelei de birouri „Europa creativă”, în toate statele membre participante. Birourile și rețeaua de birouri ar permite tuturor organizațiilor culturale și creative să aibă acces la informații și la asistență tehnică, să candideze pentru toate acțiunile și inițiativele incluse în programul „Europa creativă”, precum și pentru alte oportunități de finanțare relevante din partea UE. Comisia va furniza, de asemenea, orientări suplimentare și va asigura un grad mai ridicat de claritate pentru solicitanți în cadrul orientărilor sale.
După adoptarea noilor programe Erasmus+ și „Europa creativă”, agențiile naționale responsabile cu punerea în aplicare a programului Erasmus+ și rețeaua de birouri „Europa creativă” ar putea oferi îndrumări suplimentare, inclusiv reuniuni cu reprezentanții naționali ai micilor comunități culturale și lingvistice naționale, pentru a le oferi sprijin practic cu privire la modalitatea de solicitare a finanțării. Acest lucru ar asigura deja accesibilitatea programelor pentru comunitățile mici de limbi regionale și minoritare.
2.3. O decizie sau un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect înființarea unui centru dedicat diversității lingvistice care să permită o mai mare sensibilizare cu privire la importanța limbilor regionale și minoritare, să promoveze diversitatea la toate nivelurile și să fie finanțat, în esență, de Uniunea Europeană
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun înființarea unor centre de diversitate lingvistică care să se conecteze și să se coordoneze între ele. Aceste centre ar urma să fie finanțate de UE și să aibă sarcina de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța diversității lingvistice și a învățării limbilor străine. Decizia Comisiei din 2017 (a se vedea punctul 1 de mai sus) a înregistrat obiectul propunerii ca fiind înființarea „unui centru al diversității lingvistice”.
Inițiative în curs de desfășurare: Centrul european pentru limbi moderne al Consiliului Europei
Eforturile UE de a sensibiliza opinia publică privind importanța diversității lingvistice, inclusiv a utilizării limbajului semnelor și a învățării limbilor străine, pun accentul pe colaborarea strânsă cu Consiliul Europei, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a acestuia oferind un cadru solid pentru acțiunile sale în acest domeniu. Mai exact, Centrul european pentru limbi moderne al Consiliului Europei (ECML), care beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și cu care aceasta cooperează, servește drept centru de competență pentru predarea și învățarea limbilor străine, inclusiv în săli de curs multilingve, și sprijină predarea în limbile materne ale elevilor, inclusiv în limbile minoritare.
Comisia cooperează cu ECML în temeiul unor acorduri comune specifice care vizează îmbunătățirea calității, a eficienței și a atractivității educației lingvistice, precum și dezvoltarea în continuare a testării și a evaluării rezultatelor învățării, instituind astfel, în mod progresiv, o bază comună pentru sistemele naționale de evaluare bazate pe Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL). Pentru 2021, Comisia a alocat 700 000 EUR pentru acțiuni comune cu ECML.
ECML planifică, de asemenea, în cadrul programului său pentru perioada 2020-2023, o serie de activități axate pe progresele înregistrate în ceea ce privește abordările multilingve și pe provocările pe care le implică acestea (metode pedagogice adaptate din punct de vedere cultural, sensibilizare lingvistică, procese didactice care țin seama de aspectele lingvistice etc.). Limbile regionale și minoritare sunt complet integrate în cadrul acestei abordări, iar ECML sprijină predarea și învățarea acestor limbi în diferite contexte naționale. În următorul acord de cooperare dintre Comisia Europeană și ECML, care este în curs de negociere, Comisia va acorda atenție nevoilor diversității lingvistice. De exemplu, ar putea fi posibil să se dezvolte rezultatele actualei experimentări în materie de politici a Consiliului Europei cu privire la o abordare plurilingvă a educației favorabile incluziunii a copiilor romi în școli. Acest lucru ar crea o punte între noul cadru strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor și acțiunile lingvistice specifice ale Consiliului Europei.
Comisia a depus eforturi pentru a sprijini statele membre ale UE în punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 2019 privind o abordare globală a predării și învățării limbilor, iar limbile regionale sau minoritare au fost adesea prezentate ca bune practici pentru educația bilingvă sau multilingvă. Recent, au apărut unele semnale pozitive de revigorare a anumitor limbi regionale.
Comisia consideră că, în acest sens, o colaborare strânsă cu Consiliul Europei și cu Centrul european pentru limbi moderne al acestuia este o modalitate eficientă de sensibilizare cu privire la importanța diversității lingvistice și a învățării limbilor străine.
2.4.
Un regulament de adaptare a normelor generale aplicabile sarcinilor, obiectivelor prioritare și organizării fondurilor structurale, astfel încât să se țină seama de protecția minorităților și de promovarea diversității culturale și lingvistice, cu condiția ca acțiunile care urmează să fie finanțate să ducă la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun ca politica de coeziune să finanțeze elaborarea de proiecte de cadre juridice în așa fel încât să se țină seama de protecția minorităților și de promovarea diversității culturale și lingvistice, cu scopul general de a consolida coeziunea economică, socială și teritorială.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
Fondurile politicii de coeziune se numără printre cele mai importante instrumente de investiții ale UE, acestea abordând inegalitățile sociale și teritoriale din întreaga Europă. Sprijinul include măsuri menite să contribuie la integrarea comunităților marginalizate, a minorităților etnice, inclusiv a romilor, și a persoanelor care provin din familii de migranți, astfel încât acestea să poată participa pe deplin la toate aspectele societății.
Ținând seama în mod corespunzător de principiul nediscriminării, propunerea este abordată deja în cadrul de reglementare al politicii de coeziune. În perioada de programare actuală și în cea de după 2020, „principiile orizontale” sunt incluse în regulamentele privind politica de coeziune. Aceste principii impun ca toate investițiile UE să promoveze egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare împotriva persoanelor pe motive care țin, printre altele, de originea rasială sau etnică. În plus, în noul Regulament privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027, cerința referitoare la nediscriminare va fi consolidată în continuare prin asigurarea conformității cu Carta drepturilor fundamentale ca principiu orizontal și condiție favorizantă orizontală, aplicabilă tuturor domeniilor de politică. Acest lucru înseamnă că statele membre vor trebui să se asigure că există mecanisme eficace pentru a asigura conformitatea programelor cu carta, inclusiv mecanisme de raportare, precum și anularea sprijinului în caz de neconformitate. Comisia a elaborat orientări pentru a se asigura că statele membre respectă carta, inclusiv dispozițiile acesteia în ceea ce privește nediscriminarea și diversitatea lingvistică, atunci când se pun în aplicare fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI).
În plus, pentru a se asigura o utilizare eficace și eficientă a fondurilor, există sau au fost propuse alte câteva condiții favorizante și criterii corespunzătoare pentru evaluarea acestora, în vederea menținerii unui cadru de investiții favorabil. La fel ca în perioada anterioară, o condiție tematică favorizantă specifică, și anume existența unui cadru strategic național pentru incluziunea romilor, urmează a fi introdus pentru perioada de programare 2021-2027. Aceasta este o condiție prealabilă pentru utilizarea fondurilor atunci când se realizează investiții în obiectivul specific de promovare a integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, cum este cea a romilor. De exemplu, criteriile pentru îndeplinirea condiției favorizante sunt legate de diversitatea populației rome, cu accent pe tineri, copii și femei, și cu un accent mai puternic pe combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi, pe combinația dintre „integrarea” efectivă a incluziunii romilor la nivel regional și local și nevoia implicită de colaborare la toate nivelurile administrației, precum și necesitatea de a se depune mai multe eforturi în domeniul desegregării.
În perioada de programare 2014-2020, au fost alocate 21,5 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea priorităților în materie de creștere favorabilă incluziunii (cum ar fi ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, educația). Acest cuantum include sumele alocate pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii și în echipamente, precum și pentru accesul la servicii în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al sănătății, al locuințelor și al asistenței sociale, inclusiv cu obiectivul de a sprijini integrarea socioeconomică a minorităților etnice și a comunităților marginalizate. În plus, fondurile au contribuit la îmbunătățirea cooperării și a schimbului de experiență cu privire la aceste subiecte. Proiectele finanțate în perioada de programare 2014-2020 au inclus promovarea coeziunii culturale prin dezvoltarea unor noi metode de predare a multilingvismului și a sensibilității culturale. Cu titlu de exemplu, în cadrul programului URBACT, nouă orașe europene au creat proiectul ROMA-NeT pentru a contribui la îmbunătățirea incluziunii sociale și a dezvoltării comunității în cartierele de romi. Proiectul ROMA-NeT, ca rețea de schimburi și de învățare la nivel transnațional, a oferit celor nouă orașe europene ocazia de a-și împărtăși experiențele pentru a înțelege mai bine valorile europene comune din perspectiva integrării romilor.
A fost programată alocarea a 22,3 miliarde EUR din FSE pentru măsuri de incluziune socială în perioada de programare 2014-2020, incluzând 1,5 miliarde EUR pentru integrarea comunităților marginalizate, cum este cea a romilor. În Spania, de exemplu, peste 600 000 de persoane provenind din familii străine/de migranți și din alte comunități minoritare (inclusiv din cele marginalizate, cum sunt comunitățile de romi) au beneficiat de măsurile FSE. Aceste măsuri includ orientarea personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, educația profesională pentru îmbunătățirea perspectivelor de a găsi un loc de muncă, îmbunătățirea alfabetizării digitale, sprijinul educațional etc.
Fondul social european Plus (FSE+), ca instrument principal al UE de investiții în oameni și de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, va sprijini, va completa și va aduce valoare adăugată politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul pe piața muncii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială. Regulamentul FSE+ propus pentru noua perioadă de finanțare prevede cerințe și măsuri suplimentare pentru egalitate și nediscriminare: toate statele membre au obligația unei abordări duale, și anume: 1) de a aplica principiul nediscriminării și al integrării egalității de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor și 2) de a sprijini acțiuni punctuale specifice de promovare a acestor principii.
„Principiul parteneriatului” și Codul european de conduită referitor la parteneriat sunt consolidate în cadrul juridic al regulamentelor privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Acestea prevăd implicarea partenerilor relevanți în planificarea și punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, și anume autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități publice, partenerii economici și sociali, organismele care reprezintă societatea civilă, partenerii din domeniul mediului și organismele responsabile cu promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu dizabilități, a egalității de gen și a nediscriminării. Ele pot include, de asemenea, organismele care reprezintă comunitățile minoritare.
Având în vedere faptul că fondurile politicii de coeziune sunt puse în aplicare prin intermediul gestiunii partajate, responsabilitatea punerii în aplicare a fondurilor și a asigurării respectării principiilor orizontale revine statelor membre și autorităților regionale și locale.
Noul cadru legislativ va oferi oportunități semnificative pentru sprijinirea nevoilor și intereselor minorităților. În decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la o un acord general în ceea ce privește obiectivele de politică din cadrul regulamentelor privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și în ceea ce privește Regulamentul privind dispozițiile comune. Acordarea de sprijin din fondurile UE este planificată în continuare pentru perioada de după 2020 prin intermediul unui obiectiv de politică specific, intitulat „O Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, care pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale”. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sprijină incluziunea prin infrastructură, echipamente și acces la servicii în domeniul educației, ocupării forței de muncă, locuințelor, asistenței sociale, sănătății și îngrijirii copiilor. Accentul se va pune pe măsurile de integrare a membrilor comunităților marginalizate, inclusiv a celor etnice, în strânsă cooperare cu sprijinul FSE+.
2.5.
Un regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiectiv modificarea regulamentului referitor la programul „Orizont 2020” în scopul îmbunătățirii cercetării privind valoarea adăugată pe care minoritățile naționale și diversitatea culturală și lingvistică o pot aduce în dezvoltarea socială și economică în regiunile Uniunii
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun ca programul „Orizont 2020” să acorde prioritate activităților de cercetare cu privire la provocările societale, inclusiv la rolul minorităților naționale și al diversității culturale și lingvistice în raport cu schimbările demografice, cu dezvoltarea economică și socială la nivel transfrontalier și cu impactul acestora asupra regiunilor din Europa.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
Cercetătorii și instituțiile care își desfășoară activitatea în domeniul minorităților naționale și al diversității culturale și lingvistice au avut în cadrul programului Orizont 2020 o serie de oportunități de a solicita finanțare, cum ar fi cererile de propuneri „de jos în sus” din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și al Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Printre proiectele finanțate se numără, de exemplu, Voices of Belonging („Voci ale apartenenței”) [ Minority Identities, Language and Education in the Netherlands („Identități minoritare, limbă și educație în Țările de Jos”), MSCA, 20172021], COLING [Minority Languages, Major Opportunities. Collaborative Research, Community Engagement and Innovative Educational Tools („Limbi minoritare, oportunități majore. Cercetare colaborativă, implicare comunitară și instrumente educaționale inovatoare”), MSCA, 2018-2021], N-T-AUTONOMY [Non-Territorial Autonomy as Minority Protection in Europe: An Intellectual and Political History of a Travelling Idea, 1850-2000 („Autonomia non-teritorială ca formă de protecție a minorităților în Europa: o istorie intelectuală și politică a unei idei de călătorie, 1850-2000”), CEC, 2018-2023], LaFS [Language, Families, and Society („Limbă, familii și societate”), MSCA, 2019-2021], YEELP [Youth Engagement in European Language Preservation, 1900-2020 („Angajamentul tinerilor în conservarea limbilor europene, 1900-2020”), CEC, 2019-2024] și Speaking Freely („Vorbind liber”) [Linguistic Domination, Republicanism and Federalism („Dominație lingvistică, republicanism și federalism”), MSCA 2021-2023].
Au existat și oportunități în cadrul programelor „de sus în jos” privind provocările societale, inclusiv activități de cercetare privind minoritățile, ca parte a identității europene. Programul dedicat științelor sociale și studiilor umaniste intitulat „Europa întro lume în schimbare: societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive” a fost deosebit de relevant. Printre proiectele finanțate relevante pentru minorități s-au numărat EduMAP („Educația adulților ca mijloc pentru o cetățenie activă” 2016-2019), REACH („Reconfigurarea accesului la patrimoniul cultural în vederea unei participări mai ample la conservarea, (re)utilizarea și gestionarea culturii europene”, 2017-2020), CHIEF („Patrimoniul cultural și identitățile viitorului Europei”, 2018-2021), IMPACTOUR („Îmbunătățirea politicilor și a practicilor de dezvoltare durabilă pentru evaluarea, diversificarea și promovarea turismului cultural în regiunile și zonele Europei”, 2020-2023). Un proiect finanțat în cadrul unui alt program Orizont 2020 este ENGHUM („Angajarea științelor umaniste în Europa: Consolidarea capacităților pentru cercetarea participativă în domeniul patrimoniului lingvistic și cultural”, 2016-2018). În ianuarie 2021, Comisia Europeană a lansat un proiect, finanțat de programul Orizont 2020, privind un Centru de competențe pentru păstrarea și conservarea digitală a patrimoniului cultural, care va funcționa ca o infrastructură virtuală care oferă expertiză, consiliere și servicii utilizând TIC de ultimă generație, cu un accent special pe tehnologia 3D.
Viitorul program-cadru pentru cercetare și inovare (2021-2027), Orizont Europa, acoperă întregul spectru al cercetării, oferind oportunități de finanțare cercetătorilor și instituțiilor în vederea stimulării excelenței științifice, a abordării provocărilor societale și a furnizării de rezultate în materie de inovare. Actele de bază nu au caracter prescriptiv, acestea precizând doar care sunt principalele orientări în materie de cercetare în diferite direcții, fără a intra în domenii de cercetare specifice. Cererile de propuneri și temele pentru stimularea cercetării în domenii specifice vor fi identificate în programele de lucru. În cadrul clusterului „Cultură, societate creativă și favorabilă incluziunii” (clusterul 2) al pilonului II „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” al programului Orizont Europa, pot fi oferite oportunități de cercetare de sus în jos în materie de minorități naționale sau de diversitate culturală și lingvistică legată de dezvoltarea socială și economică a regiunilor europene și/sau ca parte a identității europene. Acest lucru poate fi pus în aplicare în cadrul unuia sau a mai multora dintre cele trei „domenii de intervenție” ale acestui cluster, care sunt democrația și guvernanța, patrimoniul cultural și transformările sociale și economice. Activitățile de cercetare cu privire la minoritățile naționale sau la diversitatea culturală și lingvistică pot fi realizate din perspective diferite și utilizând metodologii care aparțin diferitelor științe sociale și umaniste.
În documentul „Orientări pentru primul plan strategic pentru Orizont Europa” se afirmă în mod clar că activitățile de cercetare și de inovare din cadrul clusterului 2 vor contribui la protejarea limbilor străine ca parte a patrimoniului cultural al Europei. Se specifică, în special, faptul că aceste activități „vor contribui, de asemenea, la conservarea limbilor pe cale de dispariție”. Prin urmare, în acest context, este probabil ca în cadrul programelor de lucru Orizont Europa pentru acest domeniu să se acorde o atenție deosebită activităților de cercetare care vizează protejarea limbilor minoritare, regionale și locale, promovarea diversității culturale și lingvistice în Europa și stimularea dezvoltării sociale și economice în diferitele regiuni europene. Acest lucru poate implica participarea comunităților regionale și locale, a universităților și a organizațiilor care își desfășoară activitatea în domeniul limbilor minoritare.
În toate clusterele sale, programul Orizont Europa va „integra” o dimensiune intersectorială care va lua în considerare nevoile diferitelor grupuri sociale, inclusiv ale minorităților etnice și naționale, în domenii precum sănătatea, cultura, securitatea, industria digitală, clima și agricultura. Astfel, proiectele de cercetare și rezultatele vizează generarea unui impact societal mai incluziv și abordarea inegalităților intersectoriale legate de etnie, gen, vârstă, religie, clasă sau alte categorii sociale.
De asemenea, cercetătorii și instituțiile vor putea lua în considerare oportunitățile de cercetare „de jos în sus” pe care le va oferi noul program-cadru Orizont Europa în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și al Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin urmare, Comisia consideră că în următoarea perioadă de finanțare vor exista oportunități semnificative de sprijinire a diversității culturale și lingvistice.
2.6.
Modificarea legislației UE pentru a asigura o cvasiegalitate de tratament între apatrizi și cetățenii Uniunii
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun o modificare a directivelor care ar permite alinierea drepturilor apatrizilor care sunt rezidenți pe termen lung și ale familiilor acestora la cele ale cetățenilor UE. Aceștia solicită extinderea drepturilor cetățenilor la apatrizii și la familiile acestora care au locuit în țara lor de origine pe tot parcursul vieții lor.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
Articolul 67 alineatul (2) din TFUE prevede că, în sensul titlului V (spațiu de libertate, securitate și justiție), apatrizii sunt asimilați resortisanților țărilor terțe.
Articolul 79 din TFUE constituie temeiul juridic pentru dezvoltarea unei politici comune de imigrare, al cărei scop este de a asigura, printre altele, tratamentul echitabil al resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală în statele membre.
Începând din 2003, au fost adoptate mai multe directive care reglementează drepturile anumitor categorii de resortisanți ai țărilor terțe. Aceste directive instituie principiul egalității de tratament între resortisanții țărilor terțe și cetățenii UE în multe domenii importante ale vieții, cum ar fi munca, securitatea socială, accesul la bunuri și servicii și educația. În temeiul articolul 67 alineatul (2) din tratat, aceste directive vizează, de asemenea, apatrizii.
Inițiativa Minority SafePack propune o modificare a Directivei 2003/109/CE privind rezidenții pe termen lung, astfel încât apatrizilor să li se faciliteze accesul la obținerea statutului de rezidenți pe termen lung și, de asemenea, să beneficieze de mai multe drepturi (în comparație cu resortisanții țărilor terțe).
În noul său Pact privind migrația și azilul, adoptat la 23 septembrie 2020, Comisia a anunțat că va propune o revizuire a Directivei 2003/109/CE pentru a crea un autentic statut de rezident pe termen lung în UE, în special prin consolidarea dreptului rezidenților pe termen lung de a circula și de a lucra în alte state membre.
Analiză
În limitele articolului 67 alineatul (2) din TFUE, poate fi adoptat un act legislativ în domeniul drepturilor resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală pe teritoriul unui stat membru. Cu toate acestea, în acest stadiu, Comisia nu consideră că există motive specifice de a modifica legislația actuală pentru a armoniza și mai mult drepturile resortisanților țărilor terțe cu cele ale cetățenilor UE.
În același timp, pot fi luate măsuri suplimentare pentru a aborda situația specifică a apatrizilor. Acest lucru ar putea fi realizat fie printr-o mai bună punere în aplicare a legislației existente, fie prin intermediul altor instrumente, cum ar fi instrumentul de finanțare pentru azil, migrație și integrare, și, la un nivel mai general, prin intermediul politicii UE privind integrarea migranților.
Un instrument important în acest domeniu este noul Plan de acțiune global privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027, adoptat de Comisie la 24 noiembrie 2020. Acest plan de acțiune vizează toți resortisanții țărilor terțe cu drept de ședere legală în UE, precum și cetățenii UE care provin din familii de migranți prin intermediul familiilor lor și al societăților-gazdă. Punerea în aplicare a planului de acțiune va lua în considerare situația apatrizilor și a cetățenilor UE care aparțin minorităților naționale, în special necesitatea unei mai bune integrări a acestora în societate, prin îmbunătățiri la nivelul ocupării forței de muncă, al educației și al oportunităților sociale. Măsurile incluse în planul de acțiune vor fi sprijinite prin noul Fond pentru azil, migrație și integrare pentru perioada de programare 2021-2027, precum și prin FSE+ și prin Fondul european de dezvoltare regională.
2.7.
Un regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru a introduce un drept de autor uniform care ar permite ca întreaga Uniune să fie considerată o piață internă în materie de drepturi de autor
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun crearea unui sistem european unitar al drepturilor de autor, prin care întreaga UE să fie considerată o piață unică pentru drepturile de autor. Această soluție va conduce la eliminarea barierelor de acordare a licențelor în cadrul Uniunii și le va permite persoanelor care aparțin minorităților naționale să aibă acces la conținut în condiții de egalitate cu cetățenii din statul membru în care este oferit serviciul.
Analiză
Articolul 118 din TFUE prevede un temei juridic specific pentru crearea de titluri europene de proprietate intelectuală pentru a asigura o protecție uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniune.
A fost efectuată deja o armonizare substanțială a legislației privind drepturile de autor, în special cu articolul 53 alineatul (1) din TFUE și cu articolele 62 și 114 ca temei juridic. În mod special, măsurile cele mai recente, adoptate în 2019, reprezintă un pas important în abordarea preocupărilor organizatorilor inițiativei Minority SafePack.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
În ultimii ani au fost adoptate mai multe instrumente legislative pentru a moderniza cadrul UE privind drepturile de autor. Unul dintre obiective a fost acela de a facilita accesul transfrontalier la conținut, precum și de a elimina barierele din calea accesului la un conținut divers din punct de vedere cultural și lingvistic. Aceste instrumente oferă soluții pentru a atenua dificultățile legate de compensarea drepturilor de licență care sunt necesare pentru a oferi conținut la nivel transfrontalier:
·Directiva [Directiva (UE) 2017/1564] și Regulamentul [Regulamentul (UE) 2017/1563] de punere în aplicare a Tratatului de la Marrakech în UE facilitează accesul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate la mai multe cărți și alte materiale imprimate în formate accesibile, din întreaga Uniune Europeană, și schimbul acestora cu restul lumii.
·Directiva privind transmisiile și retransmisiile online ale radiodifuzorilor [Directiva (UE) 2019/789] urmărește să ofere europenilor un număr mai mare de programe de televiziune și radio provenind din alte state membre ale UE, deosebit de relevante pentru minoritățile lingvistice. Directiva va contribui la creșterea disponibilității la nivel transfrontalier a programelor de televiziune și radio, prin simplificarea obținerii de drepturi pentru serviciile online și serviciile de retransmisie furnizate de anumiți radiodifuzori. Statele membre trebuie să transpună noile norme prevăzute de directivă până la 7 iunie 2021.
·Regulamentul privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor de conținut online [Regulamentul (UE) 2017/1128] le permite consumatorilor care cumpără servicii de conținut online sau se abonează la astfel de servicii să continue să acceseze aceste servicii și să vizioneze filme sau emisiuni sportive, să asculte muzică, să descarce cărți electronice și să joace jocuri atunci când călătoresc în alte țări ale UE. A fost lansat un studiu în vederea elaborării unui raport referitor la aplicarea Regulamentului privind portabilitatea.
•
Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală [Directiva (UE) 2019/790] include măsuri care vor simplifica acordarea licențelor și vor facilita accesul la conținut. În special, aceasta introduce un mecanism juridic care le va permite instituțiilor de conservare a patrimoniului cultural să digitalizeze și să pună la dispoziție opere aflate „în afara circuitului comercial” în colecțiile lor de la nivel transfrontalier. De asemenea, directiva prevede un mecanism de negociere pentru a facilita acordarea de licențe pentru operele audiovizuale pe platformele de video la cerere. În sfârșit, aceasta modernizează normele UE aplicabile excepțiilor și limitărilor esențiale în domeniul predării, al cercetării și al conservării patrimoniului cultural, punând un accent special pe utilizările digitale și transfrontaliere. Și această directivă trebuie să fie transpusă până la 7 iunie 2021.
Comisia va monitoriza și va asigura în continuare punerea corectă în aplicare a acestor instrumente. În cazul Directivei (UE) 2019/789 și al Directivei (UE) 2019/790, care trebuie să fie transpuse până în iunie 2021, Comisia oferă statelor membre asistență pentru asigurarea unei transpuneri eficace și la timp, în vederea punerii efective în aplicare a acestora. După finalizarea transpunerii, Comisia va lua în considerare orice alte probleme legate de punerea în aplicare. Orice parte afectată va putea să raporteze Comisiei o astfel de problemă pentru a fi examinată.
În ceea ce privește un eventual regim unic al drepturilor de autor și armonizarea deplină a drepturilor de autor în UE, având în vedere modernizarea recentă a normelor UE privind drepturile de autor și normele specifice adoptate pentru a facilita accesul la conținut descrise mai sus, Comisia consideră că aceste fluxuri de lucru constituie un răspuns important în materie de politici la preocupările organizatorilor inițiativei Minority SafePack.
Un alt instrument relevant este Regulamentul privind geoblocarea [Regulamentul (UE) 2018/302], care abordează restricțiile nejustificate de geoblocare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților și care nu se aplică pentru conținutul audiovizual și se aplică doar parțial altor tipuri de conținut protejat prin drepturi de autor (cărți electronice, muzică, jocuri/programe informatice). Comisia a publicat o revizuire în decembrie 2020, în care a evaluat impactul extinderii normelor privind geoblocarea la serviciile online care oferă acces la conținuturi protejate prin drepturi de autor (audiovizuale și non-audiovizuale). Raportul evidențiază potențialele beneficii pentru consumatorii din Europa ale existenței unei game mai ample de conținuturi disponibile la nivel transfrontalier, în cazul în care regulamentul ar fi extins pentru a acoperi și conținuturile audiovizuale. Raportul concluzionează, de asemenea, că este necesar să se evalueze în continuare potențialul impact al unei astfel de extinderi asupra dinamicii generale a sectorului audiovizual. Din aceste motive și ca parte a Planului de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual, Comisia va lansa un dialog al părților interesate cu sectorul audiovizual pentru a discuta cu privire la modalitățile concrete de încurajare a circulației conținuturilor audiovizuale și de îmbunătățire a accesului consumatorilor la acestea în întreaga UE, înainte de a lua în considerare orice măsuri ulterioare.
2.8.
O modificare a Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, în vederea asigurării liberei prestări a serviciilor și a recepționării de conținut audiovizual în regiunile în care locuiesc minoritățile naționale
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack propun o modificare care să aibă ca efect garantarea libertății de a presta servicii și a libertății de a recepționa conținut audiovizual (atât radiodifuziunea analogică/digitală, cât și serviciile mass-media audiovizuale la cerere, terestre și prin satelit) în regiunile în care trăiesc minoritățile naționale.
Analiză
Difuzarea conținuturilor media audiovizuale are o importanță din ce în ce mai mare pentru societate și este relevantă pentru libertatea de informare, pentru libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și pentru promovarea educației și a culturii. Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) se întemeiază pe principiul țării de origine, care asigură faptul că furnizorii trebuie să respecte doar normele statului lor membru de jurisdicție, nu pe cele ale mai multor state. Prin urmare, guvernele statelor membre ale UE nu pot restricționa serviciile mass-media audiovizuale care provin din alte state membre dacă serviciile respective respectă normele prevăzute de directivă în statul membru de origine.
DSMAV facilitează circulația serviciilor audiovizuale la nivel transfrontalier, asigurând totodată existența unor norme minime armonizate de interes public general (de exemplu, protecția minorilor, promovarea operelor europene, publicitatea etc.). Aceasta nu acoperă, totuși, aspectele legate de drepturile de autor privind retransmisia.
Instrumentele existente și inițiativele în curs
În ceea ce privește principiul țării de origine, DSMAV revizuită oferă mai multă claritate cu privire la statul membru ale cărui norme se aplică, aliniază procedurile de derogare atât pentru radiodifuzori, cât și pentru furnizorii de servicii la cerere, precum și posibilități de derogare în caz de preocupări legate de siguranța publică și de riscuri grave pentru sănătatea publică. Termenul prevăzut pentru transpunerea acesteia era 19 septembrie 2020.
Prin directiva revizuită, se extind anumite norme din domeniul serviciilor audiovizuale (de exemplu, cele privind publicitatea, protecția minorilor, protecția publicului larg împotriva incitării la violență sau la ură și instigarea publică la săvârșirea infracțiunilor de terorism) și pentru platformele de partajare a materialelor video. Este important să se menționeze faptul că DSMAV revizuită a consolidat, de asemenea, promovarea operelor europene, asigurând că furnizorii de servicii video la cerere (cum ar fi Netflix, Amazon etc.) contribuie în mod activ la obiectivul de promovare a diversității culturale în UE, prin includerea unei cote minime de 30 % de opere europene în cataloagele lor și prin acordarea unui loc important acestor opere. În orientările publicate cu privire la calcularea cotei de opere europene, Comisia a considerat că acest obiectiv al diversității culturale poate fi îndeplinit în mod efectiv numai în cazul în care cota de 30 % de opere europene este garantată în fiecare catalog național oferit de furnizorii multinaționali de servicii video la cerere. Acest lucru va asigura faptul că telespectatorii din fiecare stat membru în care furnizorul oferă cataloage naționale au expunerea necesară la operele europene. De asemenea, această abordare prezintă avantajul că poate stimula circulația și disponibilitatea operelor europene în întreaga Uniune.
Comisia va monitoriza în mod regulat aplicarea normelor privind promovarea operelor europene, pe baza rapoartelor primite din partea statelor membre și a unui studiu independent.
Prin urmare, deși DSMAV facilitează libera circulație a conținutului audiovizual prin intermediul principiului țării de origine și al armonizării minime, disponibilitatea conținutului audiovizual la nivel transfrontalier poate fi afectată din cauza unor motive care nu intră în domeniul de aplicare al DSMAV, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, disponibilitatea resurselor tehnice sau a unor considerente de natură comercială/financiară.
Acest cadru legislativ ar trebui să ofere un sprijin substanțial organizatorilor pentru ca aceștia să își poată îndeplini obiectivele. Având în vedere recenta revizuire a DSMAV, în viitorul apropiat nu se are în vedere nicio nouă inițiativă legislativă suplimentară. Comisia va monitoriza, totuși, aplicarea generală a directivei:
·Până la 19 decembrie 2022 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia va prezenta Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea acestei directive;
·Până la 19 decembrie 2026 cel târziu, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare ex post a impactului directivei și a valorii adăugate a acesteia, însoțită, după caz, de propuneri pentru revizuirea directivei.
2.9.
Un regulament sau o decizie a Consiliului în vederea unei exceptări în grup a proiectelor care promovează minoritățile naționale și cultura acestora de la procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE
Scopul preconizat
Organizatorii inițiativei Minority SafePack solicită o exceptare pe categorii pentru activitățile care sprijină comunitățile minoritare și cultura acestora. Aceștia solicită o derogare care să țină seama și de promovarea limbilor și a diversității regionale și care să respecte drepturile persoanelor care aparțin minorităților.
Normele actuale
Finanțarea nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE atunci când se acordă unor persoane care nu desfășoară o activitate economică sau atunci când proiectul în cauză nu afectează schimburile comerciale dintre statele membre.
Articolul 53 (ajutoare de până la 75 de milioane EUR sau 150 de milioane EUR pe an pentru cultură și conservarea patrimoniului) și articolul 54 (scheme de ajutoare de până la 50 milioane EUR pe an pentru operele audiovizuale), coroborate cu articolul 4 alineatul (1) literele (z) și (aa) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014, stabilesc că anumite categorii de ajutoare sunt compatibile cu piața internă în contextul aplicării articolelor 107 și 108 din tratat în anumite condiții.
Articolul 2 alineatul (1) litera (a), care prevede o finanțare anuală de până la 15 milioane EUR, și/sau articolul 2 alineatul (1) litera (c), care prevede îngrijirea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, împreună cu alte condiții relevante prevăzute în Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general, oferă un potențial suplimentar pentru sprijinirea persoanelor aparținând minorităților și a culturii acestora.
Finanțarea în valoare de până la 200 000 EUR pe parcursul a trei exerciții financiare pentru orice proiect este considerată ajutor de minimis în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru ajutoarele de minimis.
Finanțarea în valoare de până la 500 000 EUR pe parcursul a trei exerciții financiare pentru o întreprindere care prestează servicii de interes economic general în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este considerată, de asemenea, ajutor de minimis acordat întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general.
Nu este necesar ca măsurile care îndeplinesc condițiile de mai sus să fie notificate Comisiei de către statul membru în cauză. Deși consideră că normele actuale privind ajutoarele de stat par suficient de flexibile pentru a răspunde solicitării, și anume exceptarea de la notificarea către Comisie a proiectelor care promovează minoritățile naționale și cultura acestora, Comisia este întotdeauna dispusă să ofere orientări statelor membre.
Orientări în curs
Comisia este în continuare dispusă să ofere orientări, în cazurile în care statele membre se confruntă cu dificultăți în asigurarea compatibilității măsurilor pe care intenționează să le adopte în vederea promovării persoanelor aparținând minorităților naționale și a culturii acestora cu normele existente privind ajutoarele de stat.
3.CONCLUZII
Incluziunea și respectarea bogatei diversități culturale a Europei fac parte dintre prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. Comisia se angajează să continue să ofere sprijin în materie de politici și finanțare în acest scop.
În lumina competențelor conferite Comisiei și date fiind inițiativele existente și în curs de desfășurare luate pe parcursul ultimilor ani, care răspund mai multor aspecte cuprinse în propunerile inițiativei cetățenești prezentate inițial în 2013, Comisia consideră că se pot lua măsuri subsecvente într-o serie de domenii.
3.1
În ceea ce privește propunerea specifică (a se vedea propunerea 2.1 de mai sus) de recomandare a Consiliului privind protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice în cadrul Uniunii,
·Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a unui număr de inițiative ale UE adoptate începând cu 2017, care includ aspecte menționate de inițiativa cetățenească. Obiectivul prioritar ambițios de a construi un Spațiu european al educației ar trebui să sprijine statele membre în atingerea obiectivelor stabilite în recomandările formulate în acest sens, printre care se numără promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a școlilor în care se desfășoară activități de sensibilizare cu privire importanța limbilor.
·De asemenea, Comisia ia act de faptul că prin Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030, precum și prin propunerea de recomandare a Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (în prezent aflată în curs de examinare de către Consiliu) se vor promova (conștientiza) arta, istoria și cultura comunității rome și inovarea socială, precum și experimentarea în materie de politici privind romii.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesar niciun act legislativ suplimentar.
3.2
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.2 de mai sus) de decizie sau de regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect adaptarea „programelor de finanțare pentru a facilita accesul comunităților mici de limbi regionale și minoritare la acestea”,
·Comisia menționează că, după adoptarea noilor programe Erasmus+ și „Europa creativă”, agențiile naționale responsabile de punerea în aplicare a programului Erasmus+ și rețeaua de birouri Europa creativă ar trebui să se întâlnească cu reprezentanții naționali ai micilor comunități culturale și lingvistice naționale, pentru a le oferi asistență prin orientări practice privind modalitățile de a solicita finanțare. Ar trebui să se depună eforturi suplimentare în direcția creării unui ghișeu unic pentru solicitanți prin intermediul rețelei de birouri „Europa creativă”, înființate în toate țările participante la programe. Birourile și rețeaua de birouri ar permite tuturor organizațiilor culturale și creative să obțină informații și asistență tehnică, să poată candida pentru toate acțiunile și inițiativele acoperite de programul „Europa creativă”, precum și pentru alte oportunități de finanțare din partea UE, care prezintă relevanță pentru ele. De asemenea, Comisia va oferi orientări suplimentare și o mai mare claritate în cadrul orientărilor sale. Astfel, programele de finanțare vor deveni mai accesibile pentru comunitățile mici de limbi regionale și minoritare.
·Comisia va continua să monitorizeze proiectele care implică limbi regionale sau minoritare și să analizeze impactul potențial al acestora asupra politicilor în țările în cauză. Proiectele anterioare, cum ar fi cele enumerate în broșura Comisiei intitulată „Diversitatea lingvistică în Uniunea Europeană – cazul limbilor regionale și minoritare”, pot constitui o sursă de inspirație pentru solicitanți în vederea unor noi proiecte la nivel local, regional sau național, în conformitate cu obiectivele viitorului program Erasmus pentru perioada 2021-2027 privind învățarea limbilor străine, incluziunea și promovarea valorilor UE.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesar niciun act legislativ suplimentar.
3.3
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.3 de mai sus) de decizie sau de regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiect înființarea unui centru al diversității lingvistice care să consolideze conștientizarea importanței limbilor regionale și minoritare, să promoveze diversitatea la toate nivelurile și să fie finanțat, în esență, de Uniunea Europeană, Comisia consideră că nu este necesară nicio inițiativă legislativă suplimentară.
·Comisia consideră că este esențial să se mențină și să se dezvolte cooperarea prin intermediul Centrului european pentru limbi moderne al Consiliului Europei, precum și sprijinul acordat de Comisie statelor membre în punerea în aplicare a recomandării Consiliului din 2019. Acest lucru va asigura o atenție adecvată a UE și va evita, de asemenea, riscul duplicării eforturilor și a resurselor centrelor suplimentare.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesar niciun act legislativ suplimentar.
3.4
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.4 de mai sus) de regulament de adaptare a normelor generale aplicabile sarcinilor, obiectivelor prioritare și organizării fondurilor structurale astfel încât să se țină seama de protecția minorităților și de promovarea diversității culturale și lingvistice, cu condiția ca acțiunile care urmează să fie finanțate să ducă la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii,
·Comisia menționează faptul că, în Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027, cerința referitoare la nediscriminare este consolidată în continuare prin asigurarea conformității cu Carta drepturilor fundamentale ca principiu orizontal și condiție favorizantă orizontală, aplicabilă tuturor domeniilor de politică.
·Comisia subliniază, de asemenea, că fondurile politicii de coeziune vor continua să fie disponibile pentru sprijinirea integrării socioeconomice a minorităților etnice și a comunităților marginalizate, în funcție de nevoile identificate de statele membre la nivel național, regional și local.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu sunt necesare nicio inițiativă suplimentară și nicio altă adaptare a cadrului legislativ privind fondurile politicii de coeziune.
3.5
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.5 de mai sus) de regulament al Parlamentului European și al Consiliului având ca obiectiv modificarea regulamentului referitor la programul Orizont 2020 în scopul îmbunătățirii cercetării privind valoarea adăugată pe care minoritățile naționale și diversitatea culturală și lingvistică o pot aduce în dezvoltarea socială și economică în regiunile Uniunii,
·Comisia subliniază faptul că în cadrul programului Orizont 2020 au fost finanțate diferite proiecte privind patrimoniul lingvistic și cultural și privind limbile minoritare, precum și faptul că aceste oportunități de protejare a limbilor ca parte a patrimoniului cultural al Europei vor fi continuate și dezvoltate în cadrul noilor activități de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont Europa.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesară nicio măsură legislativă suplimentară.
3.6
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.6 de mai sus) de modificare a legislației UE pentru a asigura o cvasiegalitate de tratament între apatrizi și cetățenii Uniunii,
·punerea în aplicare a noului Plan de acțiune global privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2024 ar putea lua în considerare situația apatrizilor și a cetățenilor UE care aparțin minorităților naționale, în special necesitatea unei mai bune integrări a acestora în societate, prin îmbunătățiri la nivelul ocupării forței de muncă, al educației și al oportunităților sociale;
·măsurile incluse în planul de acțiune vor fi sprijinite prin noul Fond pentru azil, migrație și integrare pentru perioada de programare 2021-2027, precum și prin FSE+ și prin Fondul european de dezvoltare regională.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesară nicio măsură legislativă suplimentară.
3.7
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.7 de mai sus) de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru a introduce un drept de autor uniform care ar permite ca întreaga Uniune să fie considerată o piață internă în materie de drepturi de autor,
·Comisia ia act de faptul că în perioada 2017-2019 au fost adoptate diferite instrumente legislative, cu termene de transpunere până în iunie 2021. Punerea în aplicare a acestor instrumente legislative va fi monitorizată îndeaproape de către Comisie.
·Comisia a publicat o revizuire în decembrie 2020, în care a evaluat impactul extinderii normelor privind geoblocarea la serviciile online care oferă acces la conținuturi protejate prin drepturi de autor (audiovizuale și non-audiovizuale). Comisia va lansa un dialog al părților interesate cu sectorul audiovizual pentru a discuta cu privire la modalitățile concrete de încurajare a circulației conținuturilor audiovizuale și de îmbunătățire a accesului consumatorilor la acestea în întreaga UE, înainte de a lua în considerare orice măsuri ulterioare.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesară nicio măsură legislativă suplimentară.
3.8
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.8 de mai sus) privind modificarea Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, în vederea asigurării liberei prestări a serviciilor și a recepționării de conținut audiovizual în regiunile în care locuiesc minoritățile naționale,
·Comisia consideră că Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV), recent revizuită, asigură că furnizorii de servicii video la cerere (cum ar fi Netflix, Amazon etc.) contribuie în mod activ la obiectivul de promovare a diversității culturale în UE. În orientările publicate cu privire la calcularea cotei de opere europene, Comisia a considerat că acest obiectiv al diversității culturale poate fi îndeplinit în mod efectiv numai în cazul în care cota de 30 % de opere europene este garantată în fiecare catalog național oferit de furnizorii multinaționali de servicii video la cerere. Acest lucru va asigura faptul că telespectatorii din fiecare stat membru în care furnizorul oferă cataloage naționale au expunerea necesară la operele europene. De asemenea, această abordare prezintă avantajul că poate stimula circulația și disponibilitatea operelor europene în întreaga Uniune;
·Comisia va monitoriza în mod regulat aplicarea normelor privind promovarea operelor europene, pe baza rapoartelor primite din partea statelor membre și a unui studiu independent, și va monitoriza, de asemenea, aplicarea generală a directivei.
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că normele actuale sunt suficiente și că nu este necesară nicio modificare suplimentară a directivei.
3.9
În ceea ce privește propunerea (a se vedea propunerea 2.9 de mai sus) de regulament sau de decizie a Consiliului în vederea unei exceptări în grup a proiectelor care promovează minoritățile naționale și cultura acestora de la procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE,
·Comisia consideră că normele existente sunt suficiente pentru ca statele membre să sprijine proiectele care promovează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și cultura acestora;
·Comisia va continua să ofere orientări, dacă statele membre se confruntă cu dificultăți în asigurarea compatibilității măsurilor pe care intenționează să le adopte în vederea promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a culturii acestora cu normele existente privind ajutoarele de stat;
·Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că nu este necesar niciun act legislativ suplimentar.
