EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL ACTULUI DELEGAT
Contextul juridic și politic al propunerii
Regulamentul (UE) nr. 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul-cadru privind etichetarea energetică) stabilește un cadru pentru etichetarea energetică a produselor cu impact energetic la nivelul UE. Etichetarea energetică reprezintă un instrument-cheie de politică al UE pentru informarea consumatorilor în legătură cu cerințele în materie de eficiență energetică și alte aspecte legate de protecția mediului specifice produselor cu impact energetic introduse pe piața internă. Eticheta energetică este recunoscută și utilizată de 85 % dintre europeni.
Comunicarea Comisiei COM(2016)773 final (Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru 2016-2019) stabilește o listă de produse care reprezintă o prioritate pentru măsurile de punere în aplicare și care sunt selectate pe baza potențialului lor de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor a emisiilor de gaze cu efect de seră, în urma unui proces complet transparent, culminând cu planurile de lucru care definesc prioritățile pentru elaborarea măsurilor de punere în aplicare. Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 include aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă în grupurile prioritare la care se lucrează în prezent.
În plus, mai multe noi inițiative de politică indică faptul că politicile privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică sunt relevante într-un context politic mai larg. Principalele inițiative în discuție sunt:
–Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, COM(2015)80 final (Strategia-cadru pentru o uniune energetică), care promovează ideea unei economii durabile, cu emisii scăzute de carbon și care respectă mediul;
–Acordul de la Paris, care îndeamnă la un efort reînnoit în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon;
–Protocolul de la Göteborg, menit să controleze poluarea aerului;
–Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2015)614 final(Planul de acțiune privind economia circulară), care subliniază necesitatea de a include potențialul de reparare, de reciclare și durabilitatea în proiectarea ecologică;
–Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS),, menit să realizeze reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) eficiente din punctul de vedere al costurilor. Emisiile de gaze cu efect de seră sunt afectate indirect de consumul de energie electrică al produselor consumatoare de energie care fac obiectul politicilor în materie de proiectare ecologică și etichetare energetică;
–Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, COM(2014)330 final (Strategia privind securitatea energetică), care vizează asigurarea unei aprovizionări stabile și abundente cu energie.
Context general
Proiectarea ecologică, împreună cu cadrul legislativ privind etichetarea energetică, instituie un mecanism de stimulare și de disuasiune a pieței care vizează reducerea emisiilor de carbon prin exercitarea unui impact major asupra alegerilor făcute de consumatori atunci când achiziționează produse consumatoare de energie.
Cele două cadre de politică permit produselor introduse pe piața UE să efectueze aceeași sarcină utilizând cu aproximativ o cincime mai puțină energie. Până în 2020, se preconizează că utilizarea etichetelor privind eficiența energetică și a cerințelor în materie de proiectare ecologică va duce la economii de energie de aproximativ 165 Mtep (milioane de tone de echivalent petrol) în UE, adică aproape echivalente cu consumul anual de energie primară al Italiei. În termeni relativi, aceasta reprezintă o economie potențială de energie de aproximativ 9 % din consumul total de energie al UE și o reducere potențială cu 7 % a emisiilor de dioxid de carbon. În 2030, se estimează că economiile vor crește până la 15 % din consumul total de energie al UE și la 11 % din totalul emisiilor sale de dioxid de carbon.
Aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă (de exemplu dulapurile frigorifice pentru supermarketuri, răcitoarele de băuturi, congelatoarele pentru înghețată, vitrinele frigorifice pentru înghețată și distribuitoarele automate) sunt esențiale pentru a asigura calitatea produselor alimentare în lanțul alimentar din Uniune și, în plus, pentru a oferi consumatorilor alte produse alimentare neperisabile, de exemplu băuturi, care sunt consumate în mod obișnuit la temperaturi sub temperatura mediului ambiant. Cu toate acestea, în îndeplinirea acestei funcții, aparatele frigorifice sunt mari consumatoare de energie și contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, cu un consum anual de aproximativ 65 TWh în UE-28, adică echivalentul a aproximativ 0,46 % din consumul total de energie finală al UE.
Lucrările în legătură cu acest grup de produse au început în 2004-2005. Primul studiu pregătitor, datând din 2007, privind proiectarea ecologică pentru refrigerarea comercială a identificat aspectele de mediu relevante ale aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă și a analizat aspectele legislative, tehnice, de mediu, economice și comportamentale ale refrigerării comerciale. Acesta a arătat că există un potențial semnificativ de economisire a energiei. În 2013-2014, JRC a actualizat studiul pregătitor.
Studiul pregătitor și actualizarea sa au confirmat un potențial existent și eficient din punctul de vedere al costurilor de reducere a consumului de energie. Prin urmare, obiectivele prezentei propuneri sunt:
–introducerea unei etichete energetice pentru refrigerarea comercială, care să permită consumatorilor care achiziționează aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă să diferențieze în mod eficace și suficient între aparatele de pe piață;
–crearea de stimulente pentru producători în vederea dezvoltării și mai mult și a promovării de tehnologii și produse eficiente din punct de vedere energetic;
–generarea de economii de costuri pentru utilizatorii finali;
–reducerea consumului mediu de energie al dulapurilor frigorifice de uz comercial și, în plus, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care, în cazul refrigerării comerciale, se datorează în principal consumului de energie, dar și scurgerilor de agenți frigorifici;
–contribuirea la competitivitatea industriei UE și la rolul său de lider în ceea ce privește fabricarea de produse de înaltă calitate;
–promovarea eficienței energetice ca o contribuție la securitatea aprovizionării cu energie în cadrul obiectivului Uniunii de economisire a 32,5 % din consumul de energie al UE până în 2030, prin creșterea ratei de utilizare a aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă eficiente din punct de vedere energetic ca urmare a introducerii unei etichete energetice (împreună cu cerințele propuse în materie de proiectare ecologică);
–introducerea de cerințe specifice privind sfârșitul ciclului de viață pentru a facilita demontarea dulapurilor frigorifice și îndeplinirea obiectivelor Directivei 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva DEEE).
Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Regulamentul delegat (UE) nr. 1060/2010 al Comisiei include în domeniul său de aplicare aparatele frigorifice de uz casnic. Aceste aparate frigorifice sunt utilizate în principal în mediu casnic. Acest regulament este în curs de revizuire. Propunerea de revizuire exclude din domeniul său de aplicare aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă și, prin urmare, nu va exista o suprapunere a cerințelor.
Regulamentul delegat (UE) 2015/1094 al Comisiei include în domeniul său de aplicare dulapurile frigorifice de depozitare profesionale și dulapurile frigorifice de răcire și congelare rapidă. Acestea sunt aparate frigorifice care sunt utilizate în medii profesionale (de exemplu restaurante), dar care nu sunt destinate expunerii de produse și nici accesului de către clienți. Prezenta propunere exclude produsele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind proiectarea ecologică a aparatelor frigorifice de uz profesional și, prin urmare, nu va exista o suprapunere a cerințelor.
Reglementările privind etichetarea energetică a componentelor - Pe lângă reglementările privind etichetarea energetică a produselor finale, cerințele în materie de etichetare energetică ar putea fi aplicabile componentelor aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. În prezent, doar o singură componentă este reglementată de cerințele în materie de etichetare energetică, și anume lămpile [Regulamentul delegat (UE) nr. 874/2012 al Comisiei].
Coerența cu alte politici ale Uniunii
Nu a fost identificat niciun act legislativ al UE în ceea ce privește consumul de energie în domeniul refrigerării comerciale. În ceea ce privește refrigerarea comercială, legislația relevantă a Uniunii se aplică în ceea ce privește siguranța, atât mecanică, cât și electrică, precum și în ceea ce privește standardele. Legislația relevantă pentru produsele de refrigerare comercială privind aspectele de mediu este următoarea:
–Directiva DEEE stabilește cerințele privind, de exemplu, recuperarea și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), pentru a reduce efectele negative asupra mediului care rezultă din producerea și gestionarea DEEE și din utilizarea resurselor. Directiva DEEE se aplică în mod direct aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. Măsurile de punere în aplicare în materie de proiectare ecologică pot veni în completarea punerii în aplicare a Directivei DEEE, prin includerea, de exemplu, a unor măsuri legate de eficiența materialelor, contribuind astfel la reducerea deșeurilor, a unor instrucțiuni pentru o asamblare și o dezasamblare corecte, contribuind astfel la prevenirea generării de deșeuri, și altele;
–Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva RoHS) restricționează utilizarea a șase materiale periculoase specifice și a patru ftalați diferiți prezenți în echipamentele electrice și electronice (EEE). Directiva RoHS nu se aplică în mod explicit aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă, însă se așteaptă ca produsele electronice din aceste aparate să fie în conformitate cu prezenta directivă prin punerea în aplicare a directivei în portofoliul general de produse al furnizorilor. Nu există nicio cerință care să se suprapună cu prezenta propunere;
–Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind gazele fluorurate) reglementează emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră, inclusiv emisiile de hidrofluorocarburi (HFC). Regulamentul privind gazele fluorurate se aplică aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. Prin urmare, prin prezenta propunere s-a decis să nu se includă cerințele privind gazele refrigerente și, în consecință, nu vor exista cerințe care să se suprapună;
–Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un plafon pentru cantitatea totală de anumite gaze cu efect de seră care poate fi emisă de instalații. Acest plafon se micșorează în timp, ceea ce duce la scăderea emisiilor totale. În cadrul acestui plafon, companiile primesc sau cumpără certificate de emisii pe care le pot schimba între ele în caz de necesitate. De asemenea, ele pot cumpăra un număr limitat de credite internaționale. ETS nu se aplică în mod direct aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă, însă se aplică producției de energie electrică. Acest lucru duce fie la scăderea prețurilor în cadrul ETS (ceea ce ar putea antrena, la rândul său, scăderea prețurilor la energia electrică), fie la necesitatea scăderii numărului de reduceri ale emisiilor în sectoarele ETS (mai puține obiective privind energia din surse regenerabile sau mai puține reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon în cadrul industriei).
2.Temei juridic, subsidiaritate și proporționalitate
Temei juridic
Propunerea de regulament este o măsură delegată adoptată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369, în special al articolelor 11 și 16 din acesta. Temeiul juridic pentru acțiunile la nivelul UE întreprinse prin intermediul Directivei privind proiectarea ecologică și al Regulamentului-cadru privind etichetarea energetică sunt articolul 114 și articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 114 se referă la „instituirea și funcționarea pieței interne”, în timp ce articolul 194 oferă UE, printre altele, „în contextul instituirii și al funcționării pieței interne și din perspectiva necesității de a conserva și îmbunătăți mediul” obiectivul de a asigura „siguranța aprovizionării cu energie în Uniune” și de a promova „eficiența energetică și economia de energie, precum și dezvoltarea de noi surse de energie și energii regenerabile”.
Subsidiaritate (în cazul competenței neexclusive)
Adoptarea de măsuri de etichetare energetică pentru aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă la nivel de stat membru ar duce la obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul Uniunii. Prin urmare, astfel de măsuri trebuie să aibă același conținut în întreaga Uniune. În conformitate cu principiul subsidiarității, este oportun, așadar, ca măsura în cauză să fie adoptată la nivelul Uniunii.
Reuniunea forumului consultativ din 2 iulie 2014 a avut drept rezultat acordarea unui sprijin larg din partea statelor membre pentru măsuri de punere în aplicare la nivelul UE aplicabile aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. UE se va limita doar la stabilirea cadrului legislativ. În ceea ce privește anumite aspecte ale punerii în aplicare, și anume supravegherea și monitorizarea pieței, acțiunea UE nu este necesară pentru atingerea obiectivelor, deoarece statele membre își asumă aceste responsabilități în temeiul Directivei-cadru privind etichetarea energetică.
Proporționalitate
Regulamentul-cadru privind etichetarea energetică include, la articolul 16 alineatul (2), o verificare integrată a proporționalității și a importanței, care prevede că actele delegate trebuie să specifice produsele care îndeplinesc următoarele criterii:
(a)grupul de produse ar trebuie să aibă un potențial important de economisire a energiei și, dacă este cazul, de economisire a altor resurse;
(b)modelele cu funcționalitate echivalentă ar trebui să difere în mod semnificativ în ceea ce privește nivelurile de performanță relevante în cadrul grupului de produse;
(c)nu ar trebui să existe niciun impact negativ semnificativ în ceea ce privește prețul accesibil și costul pe ciclu de viață al grupului de produse;
(d)introducerea unor cerințe în materie de etichetare energetică pentru un grup de produse nu ar trebui să aibă un impact negativ semnificativ asupra funcționalității produsului în timpul utilizării.
În cadrul evaluării impactului, s-a efectuat o evaluare a propunerii în lumina acestor cerințe. Evaluarea respectivă a concluzionat că propunerea îndeplinește aceste criterii, precum și obiectivele descrise în secțiunea 1 din prezenta expunere de motive. În conformitate cu principiul proporționalității, această măsură nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului, și anume stabilirea de cerințe armonizate în materie de etichetare energetică aplicabile aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă.
Rezumatul acțiunii propuse
În perioada 2008-2009 și în perioada 2014-2015 au fost realizate două evaluări ale impactului. Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv cu rezerve la 7 iulie 2015. Au fost evaluate scenarii care prezintă niveluri diferite de eficiență energetică; în cadrul celui de-al doilea studiu, aceste scenarii au fost:
(a)un scenariu de statu-quo, în care se presupune că toate celelalte politici și măsuri relevante la nivelul UE vor continua;
(b)un acord voluntar;
(c)doar cerințe obligatorii în materie de proiectare ecologică;
(d)doar cerințe obligatorii în materie de etichetare energetică;
(e)cerințe obligatorii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică care să intre în vigoare în trei seturi de cerințe din ce în ce mai stricte;
(f)cerințe obligatorii în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică care să intre în vigoare în două seturi de cerințe din ce în ce mai stricte.
Având în vedere perioada extinsă dintre finalizarea evaluării impactului și consultarea interservicii, cerințele propuse în evaluarea impactului au fost verificate și actualizate, acolo unde a fost necesar, cu date din 2017 pentru aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă pe baza contribuției din partea industriei și în cooperare cu JRC.
Scenariul cu cerințe de eficiență energetică pe două niveluri și o etichetă energetică a fost reținut ca fiind scenariul preferat. Se estimează că, până în 2030, acest scenariu va duce la:
–economii de energie electrică de 19 TWh/an (48 TWh/an în termeni de energie primară) și economii de emisii de gaze cu efect de seră de 7,4 Mt echivalent CO2/a;
–economii în valoare de 2,9 miliarde EUR în ceea ce privește cheltuielile anuale ale utilizatorilor finali și venituri comerciale suplimentare în valoare de 0,4 miliarde EUR pe an;
–alinierea la progresele tehnologice și la cerințele minime mondiale în materie de eficiență energetică specifice altor economii;
–contribuirea la competitivitatea industriei UE și la rolul său de lider în ceea ce privește fabricarea de produse de înaltă calitate;
–protejarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Eticheta energetică
În timp ce aparatele frigorifice de uz casnic și dulapurile frigorifice de depozitare profesionale sunt reglementate de reglementări privind etichetarea energetică, acest lucru nu este valabil în cazul aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. În pofida faptului că este vorba de un produs inter-întreprinderi, etichetarea energetică ar constitui un instrument util de comunicare pentru departamentele de achiziții și ar contribui la aducerea consumului de energie în centrul considerațiilor legate de achiziții. În plus, numai cerințele minime nu ar stimula piața să achiziționeze aparate cu uși, aceasta fiind una dintre cele mai rentabile măsuri care ar putea fi luate pentru a îmbunătăți eficiența energetică. Prin urmare, se propune o etichetă energetică care să completeze cerințele în materie de proiectare ecologică.
Propunerea privind eticheta energetică se va aplica începând cu 1 septembrie 2020. Clasele de eficiență sunt stabilite în tabelul de mai jos. Clasele de etichetare energetică au fost stabilite pentru a se obține o distribuție a punctelor de date similară unei distribuții normale între diferite clase de energie. Se preconizează că clasa A va rămâne neutilizată în 2020. Acest lucru este în conformitate cu regulamentul-cadru privind etichetarea energetică.
Propunerea enumeră parametrii și alte informații care trebuie introduse, în special:
–în partea publică a bazei de date cu produse instituită în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369 (această parte poate fi imprimată ca fișă cu informații despre produs);
–în partea publică a bazei de date cu produse instituită în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369 (aceasta face parte din documentația tehnică).
Lista parametrilor care urmează să fie introduși în baza de date cu produse include nu numai informațiile strict legate de eticheta energetică și de verificarea acesteia, ci și toate informațiile utile pentru utilizatorii finali și pentru autoritățile de supraveghere a pieței, în vederea verificării conformității cu regulamentul privind proiectarea ecologică, care este în curs de elaborare.
Comisia intenționează ca acest act să se aplice de la aceeași dată ca și actul privind proiectarea ecologică, care este în curs de elaborare.
Clasele de eficiență energetică ale aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă
|
Clasa de eficiență energetică
|
Indice de eficiență energetică (EEI)
|
|
A
|
EEI < 10
|
|
B
|
10 ≤ EEI < 20
|
|
C
|
20 ≤ EEI < 35
|
|
D
|
35 ≤ EEI < 50
|
|
E
|
50 ≤ EEI < 65
|
|
F
|
65 ≤ EEI < 80
|
|
G
|
EEI ≥ 80
|
3.Rezultatele evaluărilor ex post, ale consultărilor cu părțile interesate și ale evaluării impactului
Consultarea părților interesate
Părțile interesate au fost consultate pe larg în timpul studiilor pregătitoare, precum și înainte și după cele două reuniuni ale forumului consultativ. În cadrul consultării părților interesate, au fost, de asemenea, colectate și analizate avize ale experților externi.
Studiul pregătitor a urmat metodologia pentru proiectarea ecologică a produselor cu impact energetic (MEErP).
Studiul respectiv a vizat aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă (dulapuri frigorifice de uz comercial) și a inclus o analiză tehnică, de mediu și economică care identifică necesitatea de a stabili cerințe și opțiuni de politică.
Studiul pregătitor a fost elaborat în cadrul unui proces deschis, care a luat în considerare contribuțiile părților interesate relevante, inclusiv ale producătorilor și ale asociațiilor de producători, ale organizațiilor neguvernamentale de mediu (ONG-uri), ale organizațiilor de consumatori și ale reprezentanților statelor membre.
Pentru a facilita comunicarea cu părțile interesate, a fost creat un site web dedicat primului studiu, pe care au fost publicate rezultatele intermediare și alte materiale relevante. Pe parcursul acestui studiu, au fost organizate două reuniuni de consultare deschisă pentru a discuta pe marginea studiului. La aceste reuniuni de consultare deschisă au participat o gamă largă de părți interesate, inclusiv reprezentanți ai industriei, ai ONG-urilor și ai statelor membre.
În temeiul articolului 18 din Directiva 2009/125/CE, reprezentanții statelor membre și părțile interesate au fost consultate în mod oficial prin intermediul Forumului consultativ privind proiectarea ecologică. Primul forum consultativ privind aparatele frigorifice și congelatoarele de uz comercial a avut loc la 23 aprilie 2010. Cu toate acestea, activitatea nu a avut ca rezultat prezentarea unor propuneri de măsuri, deoarece opiniile părților interesate au fost prea diferite și s-a solicitat o analiză suplimentară.
Procesul a fost relansat în 2012. Pentru a actualiza lucrările pregătitoare și pentru a formula opțiunile tehnice pentru măsurile de punere în aplicare, JRC a colaborat intens cu părțile interesate, în cadrul unui grup de lucru pe teme tehnice (TWG).
Grupul de lucru pe teme tehnice privind refrigerarea comercială a fost compus din experți provenind din administrația statelor membre, din industrie, din ONG-uri și din mediul academic. Aceștia au colaborat prin intermediul site-ului web al proiectului și au contribuit cu date, informații și/sau observații scrise la versiunile provizorii ale proiectului de studiu pregătitor. Au avut loc două ateliere: la 23 aprilie 2013, la Sevilla, și la 10 decembrie 2013, la Bruxelles. Grupului de lucru pe teme tehnice i-au fost trimise trei chestionare, prin care s-au solicitat informații și actualizări de date și prin care s-au colectat avize privind domeniul de aplicare al legislației, definiții și consumul de energie. Părțile interesate au fost implicate prin intermediul a numeroase reuniuni bilaterale și vizite la fața locului în unitățile de producție, de încercare și la instalațiile de demontare.
O a doua reuniune a forumului consultativ a avut loc la 2 iulie 2014, precedată de distribuirea de documente de lucru actualizate (note explicative, proiectul de regulament privind proiectarea ecologică, proiectul de regulament privind etichetarea energetică și proiectele de metode tranzitorii).
La momentul intrării în vigoare a Acordului interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare, proiectul de regulament depășise deja etapa consultării publice deschise și, prin urmare, nu a avut loc nicio consultare publică deschisă.
În perioada 2017-2018, au fost organizate reuniuni bilaterale cu industria și cu JRC pentru a actualiza datele și cerințele din evaluarea impactului. Proiectul de propunere cu cerințe actualizate a făcut obiectul unei consultări interservicii care s-a desfășurat în perioada septembrie - octombrie 2018.
Feedback
Ca parte a
Agendei pentru o mai bună reglementare
, s-a derulat o perioadă de feedback care a avut drept scop colectarea de puncte de vedere suplimentare ale cetățenilor și ale părților interesate.
Au fost primite 9 contribuții, 2 provenind de la ONG-uri de protecție a mediului, 6 de la întreprinderi/asociații de întreprinderi și una de la o autoritate publică (reprezentând 67 %, 22 % și, respectiv, 11 % dintre contribuții). Respondenții au provenit din Belgia (4), Germania (2), Elveția (2), Țările de Jos (1) și Suedia (1). 7 contribuții au provenit de la IMM-uri (asociații de sector și ONG-uri înregistrate, de asemenea, ca IMM-uri, deși ele reprezintă o mare parte din industrie și consumatori) și 2 contribuții au provenit de la o întreprindere mare.
ONG-urile s-au arătat preocupate, în principal, de transparența formulei de calcul a eficienței energetice, care ar trebui simplificată prin eliminarea factorilor de corecție; de nivelul de ambiție în ceea ce privește congelatoarele pentru înghețată (EEI ar trebui să fie 80 în T1 și 50 în T2); și de cerințele privind utilizarea eficientă a resurselor care ar trebui consolidate în continuare.
Industria s-a arătat preocupată, în principal, de diferențierea grupurilor de produse, care ar trebui îmbunătățită în continuare; de cerințele referitoare la dulapurile frigorifice cu componente integrate și dulapurile frigorifice cu componente separate, care ar trebui să fie mai puțin stricte; de necesitatea de a defini un model de referință pentru încercări; de alinierea la standarde; de distribuitoarelor automate frigorifice cu tamburi și de vitrinele frigorifice pentru pește cu fulgi de gheață, care ar trebui excluse din domeniul de aplicare.
Evaluarea impactului
Este necesară o evaluare a impactului în cazul în care efectele economice, de mediu sau sociale ale acțiunii la nivelul UE preconizate au potențialul de a fi semnificative. Evaluarea impactului regulamentului privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică a aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă a avut loc în perioada 2014-2015 .
Ea s-a bazat pe datele colectate în cadrul studiului pregătitor. Echipa responsabilă cu studiul evaluării impactului, împreună cu reprezentanți ai sectorului industrial, experți, alte părți interesate, inclusiv reprezentanți ai statelor membre, au colectat date și informații suplimentare și le-au supus discuțiilor.
În general, toate părțile interesate sunt în favoarea cerințelor în materie de proiectare ecologică și de etichetare energetică aplicabile aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă. În special, cea mai mare parte a industriei europene sprijină introducerea legislației cât mai curând posibil: aceștia consideră că noile cerințe ar stimula inovarea și ar permite industriei să planifice mai bine investițiile în produse noi.
Alegerea instrumentului
Forma de acțiune propusă este un regulament delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2017/1369, aplicabil în mod direct.
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) …/… AL COMISIEI
din 11.3.2019
de completare a Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, în special articolele 11 și 16,
Întrucât:
(1)Regulamentul (UE) nr. 2017/1369 împuternicește Comisia să adopte acte delegate în ceea ce privește etichetarea sau reclasificarea etichetării grupurilor de produse care prezintă un potențial semnificativ pentru economii de energie și, după caz, de alte resurse.
(2)Comunicarea Comisiei, COM(2016)773 (Planul de lucru pentru proiectarea ecologică), elaborată de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, stabilește prioritățile de lucru în temeiul cadrului privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2016-2019. Aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă se numără printre grupurile de produse cu impact energetic care trebuie considerate drept priorități în vederea realizării de studii pregătitoare și a eventualei adoptări a măsurii.
(3)Măsurile din planul de lucru pentru proiectarea ecologică au potențialul estimat de a genera economii anuale totale de energie finală de peste 260 TWh în 2030, ceea ce echivalează cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 100 de milioane de tone pe an în 2030. Aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă reprezintă unul dintre grupurile de produse enumerate în planul de lucru pentru proiectarea ecologică, cu o valoare estimată a economiilor anuale de energie finală de 48 TWh în 2030.
(4)Comisia a efectuat două studii pregătitoare privind caracteristicile tehnice, de mediu și economice ale aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă utilizate în mod obișnuit în Uniune. Studiile au fost efectuate în strânsă colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe. Rezultatele acestor studii au fost făcute publice și prezentate forumului consultativ instituit în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2017/1369.
(5)Studiile pregătitoare au concluzionat că este necesar să se introducă cerințe în materie de etichetare energetică pentru aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă.
(6)Studiile pregătitoare au identificat faptul că, în faza de utilizare, consumul de energie este cel mai important aspect de mediu al aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă.
(7)Studiile pregătitoare au arătat că consumul de energie electrică al produselor care fac obiectul prezentului regulament poate fi redus în mod semnificativ printr-o măsură de etichetare energetică aplicabilă aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă.
(8)Prezentul regulament ar trebui să se aplice următoarelor aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă: dulapuri frigorifice pentru supermarketuri (congelator sau frigider), răcitoare de băuturi, congelatoare mici pentru înghețată, vitrine frigorifice pentru înghețată și distribuitoare automate frigorifice.
(9)Minibarurile și aparatele pentru depozitarea vinului cu funcții de vânzare nu ar trebui considerate aparate frigorifice cu funcții de vânzare directă și, prin urmare, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului delegat (UE) 2019/XXX [OP este rugat să introducă trimiterea la Regulamentul C(2019)1806] al Comisiei.
(10)Dulapurile frigorifice verticale cu frig static sunt aparate frigorifice de uz profesional și sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/1095 al Comisiei; prin urmare, ele ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(11)Aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă care sunt expuse la târgurile comerciale ar trebui să poarte eticheta energetică dacă prima unitate a modelului a fost deja introdusă pe piață sau este introdusă pe piață cu ocazia târgului comercial.
(12)Parametrii relevanți ai produselor ar trebui măsurați cu ajutorul unor metode fiabile, exacte și reproductibile. Metodele respective ar trebui să ia în considerare metodele de măsurare de ultimă generație recunoscute, inclusiv, dacă sunt disponibile, standardele armonizate adoptate de organismele europene de standardizare, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului.
(13)Terminologia și metodele de încercare din prezentul regulament sunt conforme cu terminologia și metodele de încercare adoptate în standardele EN 16901, EN 16902, EN 50597 și EN ISO 23953-2.
(14)Dată fiind creșterea vânzărilor de produse cu impact energetic prin intermediul platformelor de găzduire pe internet, mai degrabă decât direct de pe site-urile web ale furnizorilor, ar trebui să se clarifice faptul că platformele de vânzare pe internet ar trebui să fie responsabile pentru facilitarea afișării, în apropierea prețului, a etichetei puse la dispoziție de furnizor. Ele ar trebui să informeze distribuitorul cu privire la această obligație, dar nu ar trebui să fie responsabile pentru acuratețea sau conținutul etichetei și ale fișei cu informații despre produs furnizate. Cu toate acestea, în aplicarea articolului 14 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind comerțul electronic, aceste platforme de găzduire pe internet ar trebui să acționeze rapid pentru a elimina informațiile privind produsul în cauză sau pentru a bloca accesul la acestea dacă au cunoștință despre neconformitatea lor (cum ar fi, eticheta sau fișa cu informații despre produs lipsește, este incompletă sau este incorectă), de exemplu dacă sunt informate de autoritatea de supraveghere a pieței. Un furnizor care vinde direct utilizatorilor finali prin intermediul propriului site de internet face obiectul obligațiilor de vânzare la distanță ale distribuitorilor menționate la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2017/1369.
(15)Măsurile prevăzute în prezentul regulament au fost discutate de forumul consultativ și de experții din statele membre în conformitate cu articolele 14 și 18 din Regulamentul (UE) 2017/1369.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
1.Prezentul regulament stabilește cerințele în materie de etichetare pentru aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă alimentate de la rețeaua electrică, precum și furnizarea de informații suplimentare despre acestea, inclusiv aparatele vândute pentru refrigerarea altor produse decât produsele alimentare.
2.Prezentul regulament nu se aplică:
(a)aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă care sunt alimentate doar de la surse de energie altele decât energia electrică;
(b)aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă care nu utilizează un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor;
(c)componentelor separate, cum ar fi unitatea de condensare, compresoarele sau unitatea de condensare a apei, la care trebuie conectat un dulap frigorific cu componente separate pentru ca acesta să funcționeze;
(d)aparatelor frigorifice pentru prelucrarea alimentelor cu funcție de vânzare directă;
(e)aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă supuse încercării și aprobate în mod specific pentru depozitarea medicamentelor și a probelor științifice;
(f)aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă destinate expunerii și vânzării de produse alimentare vii, cum ar fi aparatele frigorifice pentru expunerea și vânzarea de pește și crustacee vii, acvariile și rezervoarele de apă frigorifice;
(g)salatierelor cu dulap frigorific;
(h)tejghelelor frigorifice orizontale cu spațiu de depozitare integrat concepute să funcționeze la temperaturi de funcționare în regim de refrigerare;
(i)aparatelor frigorifice cu funcție de vânzare directă care nu dispun de un sistem integrat de răcire și care funcționează canalizând aerul de răcire produs de o unitate externă de răcire a aerului; nu sunt incluse aici dulapurile frigorifice cu componente separate și nici distribuitoarele automate frigorifice de categoria 6, astfel cum sunt definite în tabelul 4 din anexa IV;
(j)dulapurilor frigorifice de colț;
(k)distribuitoarelor automate concepute să funcționeze la temperaturi de funcționare în regim de congelare;
(l)vitrinelor frigorifice pentru pește cu fulgi de gheață;
(m)dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire și congelare rapidă, unităților de condensare și răcitoarelor pentru procese, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/1095;
(n)aparatelor pentru depozitarea vinului și minibarurilor.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1.„aparat frigorific cu funcție de vânzare directă” înseamnă un dulap frigorific izolat cu unul sau mai multe compartimente controlate la temperaturi specifice, răcit prin convecție naturală sau forțată printr-unul sau mai multe mijloace consumatoare de energie și conceput pentru expunerea și vânzarea către clienți, cu sau fără servire asistată și la temperaturi specificate mai mici decât temperatura ambiantă, de produse alimentare și de alte produse accesibile direct prin deschiderea părților laterale sau a uneia sau mai multor uși sau prin deschiderea de sertare sau ambele, inclusiv aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă cu spații utilizate pentru depozitarea de produse alimentare și de alte produse care nu sunt accesibile clienților, cu excepția minibarurilor și a aparatelor pentru depozitarea vinului;
2.„produse alimentare” înseamnă alimentele, ingredientele, băuturile, inclusiv vinul, și alte produse utilizate în principal pentru consum, care necesită refrigerare la temperaturi specificate;
3.„unitate de condensare” înseamnă un produs care integrează cel puțin un compresor cu motor electric și un condensator, care poate să răcească și să mențină permanent o temperatură joasă sau medie în interiorul unui aparat frigorific sau sistem de refrigerare, utilizând un ciclu de refrigerare bazat pe compresia vaporilor atunci când este conectat la un evaporator și la un dispozitiv de dilatare, conform definiției din Regulamentul (UE) 2015/1095;
4.„dulap frigorific cu componente separate” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă care constă într-un set de componente asamblat în fabrică care, pentru a funcționa ca aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, trebuie să fie conectat suplimentar la componente separate (unitate de condensare și/sau compresor și/sau unitate de condensare a apei), care nu sunt parte integrantă din dulapul frigorific;
5.„aparat frigorific pentru prelucrarea alimentelor cu funcție de vânzare directă” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă supus încercării și aprobat în mod specific pentru efectuarea de operațiuni de procesare a alimentelor, cum ar fi mașinile de fabricare a înghețatei sau distribuitoarele automate frigorifice echipate cu microunde sau mașinile de preparare a gheții; nu sunt incluse aici aparatele frigorifice cu funcție de vânzare directă echipate cu un compartiment special conceput pentru prelucrarea alimentelor echivalent cu mai puțin de 20 % din volumul total net al aparatului;
6.„volum net” înseamnă partea din volumul brut al oricărui compartiment care rămâne după deducerea volumului componentelor și al spațiilor inutilizabile pentru depozitarea sau expunerea de produse alimentare și de alte produse, exprimat în decimetri cubi (dm³) sau în litri (L);
7.„volum brut” înseamnă volumul spațiului delimitat de izolațiile interioare ale compartimentului, fără armături interioare, și având ușa sau capacul închis, exprimat în decimetri cubi (dm³) sau în litri (L);
8.„supus încercării și aprobat în mod specific” înseamnă că produsul îndeplinește toate cerințele următoare:
(a)a fost conceput și supus încercării în mod specific pentru condiția de funcționare sau utilizarea amintită, în conformitate cu legislația menționată sau cu actele conexe ale Uniunii, cu legislația relevantă a statelor membre și/sau cu standardele europene sau internaționale relevante;
(b)este însoțit de dovezi, care trebuie incluse în documentația tehnică, sub forma unui certificat, a unei mărci de omologare de tip sau a unui raport de încercare, cu privire la faptul că produsul a fost aprobat în mod specific pentru condiția de funcționare sau utilizarea amintită;
(c)este introdus pe piață în mod specific pentru condiția de funcționare sau utilizarea amintită, după cum demonstrează cel puțin documentația tehnică, informațiile despre produs și toate materialele publicitare sau de marketing;
9.„salatieră cu dulap frigorific” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă cu una sau mai multe uși sau fațade de sertar așezate în plan vertical și care prezintă unele deschideri pe suprafața superioară care permit introducerea de recipiente de depozitare temporară care asigură accesul ușor la produse alimentare precum ingredientele pentru pizza sau pentru salate;
10.„tejghea frigorifică orizontală cu spațiu de depozitare integrat” înseamnă un dulap orizontal pentru servire asistată, care include un spațiu de depozitare frigorifică cu o lungime de cel puțin 100 de litri (L) pe metru (m), amplasat în mod normal la baza tejghelei frigorifice;
11.„dulap frigorific orizontal” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă cu o deschidere orizontală în partea superioară în vederea expunerii și care este accesibil prin partea de sus;
12.„temperatură de funcționare în regim de refrigerare” înseamnă o temperatură între -3,5 grade Celsius (°C) și 15 grade Celsius (°C) pentru aparatele echipate cu sisteme de gestionare a energiei pentru economisirea de energie și între -3,5 grade Celsius (°C) și 10 grade Celsius (°C) pentru aparatele care nu sunt echipate cu sisteme de gestionare a energiei pentru economisirea de energie;
13.„temperatură de funcționare” înseamnă temperatura de referință din interiorul unui compartiment în timpul încercării;
14.„distribuitor automat frigorific” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, conceput pentru a accepta plăți din partea consumatorilor sau jetoane în vederea distribuirii de produse alimentare refrigerate sau de alte produse fără intervenția la fața locului a unei mâini de lucru;
15.„dulap frigorific de colț” înseamnă un aparat frigorific cu funcție de vânzare directă utilizat pentru a obține continuitate geometrică între două dulapuri frigorifice liniare care formează un unghi și/sau care formează o curbă. Un dulap frigorific de colț nu are o axă longitudinală sau o lungime identificabilă, deoarece constă numai într-o formă de umplere (pană sau similar) și nu este conceput pentru a funcționa ca unitate frigorifică de sine-stătătoare. Cele două extremități ale dulapului frigorific de colț sunt înclinate la un unghi între 30 ° și 90 °;
16.„temperatură de funcționare în regim de congelare” înseamnă o temperatură mai mică de -12 grade Celsius (°C);
17.„vitrină frigorifică pentru pește cu fulgi de gheață” înseamnă un dulap frigorific orizontal destinat servirii asistate, conceput și comercializat în mod specific pentru expunerea de pește proaspăt. Aceasta este echipată, în partea superioară, cu un pat de fulgi de gheață utilizat pentru a menține temperatura peștelui proaspăt expus și prezintă, de asemenea, un orificiu de scurgere integrat;
18.„aparat pentru depozitarea vinului” înseamnă un aparat frigorific cu un singur tip de compartiment pentru depozitarea vinului, care este prevăzut cu un control de precizie al temperaturii pentru condițiile de depozitare și temperatura-țintă, și care este echipat cu măsuri antivibrație, conform definiției din Regulamentul (UE) 2019/XXX [OP este rugat să introducă trimiterea la Regulamentul C(2019)1806];
19.„compartiment” înseamnă un spațiu închis în interiorul unui aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, separat de un alt compartiment sau de alte compartimente printr-o partiție, un recipient sau o construcție similară, accesibil în mod direct cu ajutorul uneia sau mai multor uși exterioare și care poate fi împărțit el însuși în subcompartimente. În sensul prezentului regulament, cu excepția cazului în care se specifică altfel, „compartiment” se referă atât la compartimente, cât și la subcompartimente;
20.„ușă exterioară” înseamnă o parte a unui aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, care poate fi mișcată sau înlăturată pentru a permite cel puțin mutarea încărcăturii din exteriorul în interiorul aparatului frigorific cu funcție de vânzare directă sau scoaterea încărcăturii din interiorul în exteriorul acestuia;
21.„subcompartiment” înseamnă un spațiu închis în cadrul unui compartiment, care are un interval de temperatură de funcționare diferit față de cel al compartimentului în care este situat;
22.„minibar” înseamnă un aparat frigorific cu un volum total de maximum 60 de litri, destinat în primul rând depozitării și vânzării de produse alimentare în camere de hotel și în spații similare, conform definiției din Regulamentul delegat (UE) 2019/XXX [OP este rugat să introducă trimiterea la Regulamentul C(2019)1806] al Comisiei;
23.„punct de vânzare” înseamnă un loc în care aparatul frigorific cu funcție de vânzare directă este expus sau oferit spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate;
24.„indice de eficiență energetică” (EEI) înseamnă un indice numeric corespunzător eficienței energetice relative a unui aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, exprimat în procente și calculat în conformitate cu punctul 2 din anexa IV.
Articolul 3
Obligațiile furnizorilor
1.Furnizorii trebuie să se asigure că:
(a)fiecare aparat frigorific cu funcție de vânzare directă este prevăzut cu o etichetă tipărită în formatul prevăzut în anexa III;
(b)parametrii fișei cu informații despre produs, stabiliți în anexa V, sunt introduși în baza de date cu produse;
(c)la cererea expresă a distribuitorului, fișa cu informații despre produs este pusă la dispoziție în format tipărit;
(d)conținutul documentației tehnice, astfel cum este stabilit în anexa VI, este introdus în baza de date cu produse;
(e)toate materialele publicitare vizuale pentru un anumit model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă conțin clasa de eficiență energetică și gama claselor de eficiență energetică disponibile pe etichetă, în conformitate cu anexa VII;
(f)toate materialele promoționale tehnice sau alte materiale promoționale referitoare la un anumit model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, inclusiv materialele promoționale tehnice sau alte materiale promoționale de pe internet, includ clasa de eficiență energetică a modelului respectiv și gama claselor de eficiență energetică disponibile pe etichetă, în conformitate cu anexele VII și VIII;
(g)o etichetă electronică, având formatul și conținutul informativ stabilite în anexa III, este pusă la dispoziția distribuitorilor pentru fiecare model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă;
(h)o fișă electronică cu informații despre produs, având formatul și conținutul informativ stabilite în anexa V, este pusă la dispoziția distribuitorilor pentru fiecare model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă.
2.Clasa de eficiență energetică se bazează pe indicele de eficiență energetică, calculat în conformitate cu anexa II.
Articolul 4
Obligațiile distribuitorilor
Distribuitorii trebuie să se asigure că:
(a)la punctul de vânzare al aparatului, inclusiv la târgurile comerciale, fiecare aparat frigorific cu funcție de vânzare directă poartă eticheta pusă la dispoziție de furnizori, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a), eticheta fiind afișată, pentru aparatele frigorifice încorporate, astfel încât să fie clar vizibilă și, pentru toate celelalte aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă, astfel încât să fie clar vizibilă în partea exterioară frontală sau superioară a aparatului frigorific;
(b)în cazul vânzării la distanță, eticheta și fișa cu informații despre produs sunt furnizate în conformitate cu anexele VII și VIII;
(c)toate materialele publicitare vizuale pentru un anumit model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, inclusiv de pe internet, conțin clasa de eficiență energetică și gama claselor de eficiență energetică disponibile pe etichetă, în conformitate cu anexele VII și VIII;
(d)toate materialele promoționale tehnice sau alte materiale promoționale referitoare la un anumit model de aparat frigorific cu funcție de vânzare directă, inclusiv materialele promoționale tehnice sau alte materiale promoționale de pe internet, care descriu parametrii săi tehnici specifici, includ clasa de eficiență energetică a modelului respectiv și gama claselor de eficiență energetică disponibile pe etichetă, în conformitate cu anexele VII și VIII.
Articolul 5
Obligațiile platformelor de găzduire pe internet
În cazul în care un furnizor de servicii de găzduire, astfel cum este menționat la articolul 14 din Directiva 2000/31/CE, autorizează vânzarea directă de aparate frigorifice cu funcție de vânzare directă pe site-ul său de internet, furnizorul de servicii trebuie să permită afișarea etichetei electronice și a fișei electronice cu informații despre produs furnizate de distribuitor în cadrul mecanismului de afișare, în conformitate cu dispozițiile anexei VIII, și trebuie să informeze distribuitorul cu privire la obligația de a le afișa.
Articolul 6
Metode de măsurare
Informațiile care trebuie furnizate în temeiul articolelor 3 și 4 se obțin prin metode de măsurare și de calcul fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare și de calcul de ultimă generație recunoscute, specificate în anexa IV.
Articolul 7
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
Statele membre aplică procedura de verificare prevăzută în anexa IX atunci când efectuează verificările în scopul supravegherii pieței menționate la articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/1369.
Articolul 8
Reexaminare
Comisia reexaminează prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă forumului consultativ rezultatele acestei evaluări, inclusiv, dacă este cazul, un proiect de propunere de revizuire, cel târziu la [OP este rugat să introducă data: patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Această reexaminare evaluează, printre altele:
(a)clasele de eficiență energetică;
(b)posibilitatea de a aborda aspecte legate de economia circulară;
(c)fezabilitatea rafinării clasificării produselor, luând în considerare, printre altele, diferența dintre dulapurile frigorifice cu componente integrate și dulapurile frigorifice cu componente separate.
Articolul 9
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 martie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11.3.2019
Pentru Comisie
Preşedintele
Jean-Claude JUNCKER