Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele (inclusiv numele de persoane), desenele, literele, cifrele și forma produsului sau a ambalajului său, cu condiția ca astfel de semne să fie în măsură:

să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora; și
să fie reproduse în registrul mărcilor în așa fel încât publicul și autoritățile să cunoască exact obiectul protejat.

Drepturile titularului

Marca conferă titularului drepturi exclusive, care interzic terților să utilizeze oricare dintre următoarele în scopuri comerciale:

orice semn identic cu marca UE pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată;
orice semn unde există un risc de confuzie cu o altă marcă;
orice semn identic sau similar cu marca UE pentru produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care este înregistrată marca UE, atunci când folosirea semnului profită de renumele și caracterul distinctiv ale mărcii.

Cu toate acestea, titularul mărcii UE nu poate interzice terților utilizarea următoarelor în scopuri comerciale:

numele și adresa titularului;
indicații privind caracteristicile produselor sau serviciilor, precum tipul, calitatea sau cantitatea;
marca atunci când se impune indicarea destinației unui produs sau a unui serviciu, când este accesoriu sau piesă detașată.

Modalitatea de aplicare

Solicitanții trebuie să depună o cerere pentru înregistrarea unei mărci UE la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

Cererea trebuie să conțină următoarele informații:

o cerere pentru înregistrarea unei mărci a UE;
datele care permit identificarea solicitantului;
lista produselor sau a serviciilor pentru care se cere înregistrarea;
reproducerea mărcii.

Solicitanții trebuie, de asemenea, să achite o taxă de depunere. Taxa de depunere trebuie achitată în termen de o lună de la data depunerii – data la care sunt depuse documentele la EUIPO.

Înregistrarea

După depunerea cererii, EUIPO va evalua dacă aceasta îndeplinește toate condițiile pentru acordarea unei mărci a UE.
Publicarea cererii va permite terților, pe baza drepturilor anterioare, să se opună acordării mărcii în cadrul unei proceduri de opoziție.
Dacă cererea îndeplinește toate criteriile solicitate și nici nu se introduce, nici nu se acceptă un act de opoziție, atunci înregistrarea mărcii este publicată.

Durata și reînnoirea

Mărcile UE sunt înregistrate pe o perioadă de 10 ani de la data depunerii cererii.
Înregistrarea poate fi reînnoită pentru perioade de 10 ani. Cererea de reînnoire trebuie depusă cu șase luni înainte de expirarea validității înregistrării.

Renunțarea, decăderea și nulitatea

Marca UE poate face obiectul unei renunțări pentru toate sau pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care este înregistrată. De asemenea, titularul poate fi decăzut din drepturi dacă:

marca nu a făcut obiectul unei utilizări cu bună-credință* în cadrul UE timp de cinci ani;
marca a devenit denumirea obișnuită a unui produs sau serviciu;
marca poate să înșele publicul asupra naturii, calității sau provenienței geografice a produsului sau a serviciului.

Regulamentul stabilește, de asemenea, cauzele de nulitate a mărcii. Cauzele de nulitate includ, de exemplu, cazurile în care solicitantul era de rea-credință în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii.

Mărcile UE colective

La depunerea unei cereri de înregistrare este posibil să se desemneze o marcă UE ca fiind colectivă. Categoriile de mai jos sunt autorizate să depună mărci UE colective – asociațiile de:

fabricanți;
producători;
prestatori de servicii;
comercianți;
persoane juridice de drept public.

Mărci UE de certificare

Este posibil, de asemenea, să se desemneze o marcă a UE ca fiind o marcă de certificare. Titularii unei astfel de mărci certifică materialul, modalitatea de fabricare a bunurilor sau de furnizare a serviciilor, calitatea, acuratețea sau alte caracteristici (excluzând originea geografică) ale bunurilor și ale serviciilor certificate.

Acțiuni în justiție

Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 se aplică procedurilor referitoare la mărcile UE și cererile pentru înregistrarea mărcilor UE, precum și acțiunilor simultane și succesive introduse cu privire la mărci ale UE și mărci naționale.

Țările UE trebuie să desemneze „instanțe competente în domeniul mărcilor UE”. Aceste instanțe au competență exclusivă în toate disputele referitoare la încălcarea și validitatea mărcilor UE.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la 1 octombrie 2017.

CONTEXT

EUIPO înlocuiește Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne de la 23 martie 2016 în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/2424, care a modificat Regulamentul (CE) nr. 207/2009, ambele fiind înlocuite de Regulamentul (UE) 2017/1001.

Pentru informații suplimentare, consultați:

EUIPO – mărci.

TERMENI-CHEIE

Utilizare cu bună-credință: dacă o companie înregistrează o marcă a UE, o utilizează o perioadă de timp, iar apoi nu o mai utilizează pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani, titularul poate fi decăzut din drepturi. Acest lucru se datorează faptului că nu se justifică acordarea protecției unor mărci comerciale dacă acestea nu sunt utilizate și nu există niciun interes în ceea ce privește împiedicarea utilizării mărcii de către o altă companie, care ar putea dori în mod legitim să o utilizeze.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, pp. 1-99)

Data ultimei actualizări: 13.02.2018

Top

All