This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Deposit-guarantee schemes
Sistemele de garantare a depozitelor
Sistemele de garantare a depozitelor
This summary has been archived and will not be updated. See 'Schemele de garantare a depozitelor' for an updated information about the subject.
Sistemele de garantare a depozitelor
Uniunea Europeană urmăreşte protejarea depunătorilor fiecărei instituţii de credit şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar în ansamblul său.
ACT
Directiva 94/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor [A se vedea actul/actele de modificare].
SINTEZĂ
Garantarea depozitelor * este un element esenţial pentru realizarea pieţei interne şi un element complementar indispensabil pentru sistemul de supraveghere a instituţiilor de credit *, datorită solidarităţii pe care o creează între toate instituţiile aceleiaşi pieţe financiare în cazul în care una dintre acestea se află în dificultate.
Armonizarea
Armonizarea trebuie să asigure, într-un termen foarte scurt, un vărsământ cu titlu de garanţie calculat în funcţie de un nivel armonizat. Sistemele de garantare a depozitelor trebuie să intervină de îndată ce depozitele devin indisponibile.
Prezenta directivă impune, în principiu, fiecărei instituţii de credit să adere la un sistem de garantare a depozitelor.
Sunt excluse de la rambursare de către sistemele de garantare: anumite depozite, precum şi toate instrumentele care se încadrează în definiţia „fondurilor proprii” ale instituţiilor de credit.
Directiva impune introducerea şi recunoaşterea oficială, de către fiecare stat membru, a unuia sau mai multor sisteme de garantare a depozitelor pe teritoriul propriu. Cu toate acestea, dacă anumite condiţii sunt îndeplinite – cum ar fi o protecţie echivalentă pentru depunători –, un stat membru poate exonera o instituţie de credit de obligaţia de a adera la un sistem de garantare a depozitelor în cazul în care aceasta face parte dintr-un sistem care vizează asigurarea menţinerii în funcţiune a instituţiilor membre ale sistemului respectiv.
Directiva precizează procedura care trebuie urmată atunci când o instituţie de credit nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin în calitate de membru al sistemului de garantare a depozitelor; autorităţile competente iau măsuri corespunzătoare, inclusiv sancţiuni care pot ajunge până la revocarea autorizaţiei instituţiei de credit, cu scopul de a garanta că aceasta din urmă îşi îndeplineşte obligaţiile.
Sistemele de garantare a depozitelor introduse şi recunoscute oficial într-un stat membru acoperă depunătorii de la sucursalele * înfiinţate de instituţia de credit în alte state membre.
În cazul retragerii unei autorizaţii, depozitele deţinute în momentul retragerii rămân acoperite de sistemul de garantare.
Sucursalele înfiinţate de instituţiile de credit care au sediul social în afara Comunităţii trebuie să dispună de o acoperire (şi informare) echivalentă cu cea prevăzută de prezenta directivă. În caz contrar, statele membre gazdă pot prevedea aderarea acestora la un sistem de garantare a depozitelor pe teritoriul propriu. Aceste sucursale trebuie, totuşi, să-şi informeze depunătorii efectivi şi potenţiali cu privire la dispoziţiile în materie de garantare care se aplică depozitelor acestora.
Suma garantărilor depozitelor
Statele membre trebuie să asigure că depozitele agregate ale fiecărui depunător au o acoperire de cel puţin 50 000 de euro în caz de indisponibilitate a depozitelor. Directiva prevede ca statele membre să fixeze această sumă la 100 000 de euro la data de 31 decembrie 2010, exceptând cazul în care Comisia a formulat rezerve în raportul pe care a trebuit să îl prezinte la sfârşitul anului 2009.
Comisia are posibilitatea de a adapta aceste sume în funcţie de inflaţia din Uniunea Europeană, referindu-se la indicele armonizat al preţurilor de consum.
Beneficiarul garanţiei
În cazul în care depunătorul nu este beneficiarul legal al sumelor deţinute într-un cont, în principiu persoana care este beneficiarul legal este acoperită de garanţie; în cazul în care există mai mulţi beneficiari legali, se ia în considerare cota parte a fiecăruia. Această prevedere nu se aplică organismelor de plasament colectiv.
Informaţii disponibile
Directiva precizează ce informaţii trebuie furnizate depunătorilor. Aceste informaţii cuprind prevederile sistemului de garantare a depozitelor sau ale oricărui alt mecanism aplicabil, inclusiv suma şi aria de acoperire oferite de sistemul de garantare a depozitelor. În cazul în care un depozit nu este garantat de un sistem de garantare a depozitelor, depunătorul trebuie să fie informat în această privinţă de către instituţia sa de credit. Informaţiile furnizate trebuie să fie clare şi accesibile.
Depunătorul poate obţine la cerere informaţii privind condiţiile de compensare.
Termene
Termenele de plată a creanţelor verificate în mod corespunzător sunt de trei luni (douăzeci de zile lucrătoare începând de la sfârşitul lui 2010), care se numără de la data la care autorităţile competente constată indisponibilitatea. Acest termen cu o durată maximă de şase luni (zece zile lucrătoare de la sfârşitul lui 2010) poate fi prelungit în circumstanţe excepţionale şi pentru cazuri speciale.
Supravegherea
Comisia a trebuit să prezinte, până la sfârşitul anului 2009, un raport privind chestiunile următoare:
Context
Directiva 94/19/CE le permite persoanelor care economisesc să beneficieze de o acoperire de bază a depozitelor lor. Cu toate acestea, criza financiară declanşată în octombrie 2008 a generat numeroase incertitudini privind garantarea depozitelor. Este important, aşadar, să se consolideze această acoperire prin creşterea nivelului minim de garantare şi prin punerea bazelor unui cadru comunitar de garantare a depozitelor.
Termeni-cheie ai actului
Referinţe
Act |
Data intrării în vigoare |
Termen de transpunere în legislaţia statelor membre |
Jurnalul Oficial |
Directiva 94/19/CE |
31.5.1994 |
1.7.1995 |
JO L 135 din 31.5.1994 |
Act(e) de modificare |
Data intrării în vigoare |
Termen de transpunere în legislaţia statelor membre |
Jurnalul Oficial |
Directiva 2005/1/CE [COD/2003/0263] |
13.4.2005 |
13.5.2005 |
JO L 79 din 24.3.2005 |
Directiva 2009/14/CE |
16.3.2009 |
30.6.2009 |
JO L 68 din 13.3.2009 |
Ultima actualizare: 08.06.2009