Monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici

ASPECTE-CHEIE

Directiva sporește monitorizarea țărilor UE cu privire la:

• zoonoze (boli și infecții, care se pot transmite pe cale naturală, în mod direct sau indirect, de la animale la om);
• agenți zoonotici (orice virus, orice bacterie, orice ciupercă, orice parazit sau orice altă entitate biologică susceptibilă de a provoca o zoonoză); și la
• rezistența antimicrobiană¹ asociată.

Monitorizarea sporită a zoonozelor și a rezistenței antimicrobiene

Țările UE sunt responsabile pentru stabilirea și menținerea sistemelor de monitorizare. Monitorizarea este la nivelul producției primare² sau a altor etape ale lanțului alimentar, atât pentru hrana animalelor, cât și pentru produsele alimentare destinate consumului uman.

În mod prioritar, monitorizarea se referă la următoarele zoonoze:

• bruceloza;
• campilobacterioza;
• echinococoza;
• listerioza;
• salmoneloza;
• trichinoza;
• tuberculoza cauzată de Mycobacterium bovis;
• tulpini de Escherichia coli verotoxice.

În funcție de situația epidemiologică, monitorizarea se referă și la:

• virușii zoonozelor (calicivirus, virusul hepatitei A, virusul gripal, rabia și virusurile transmise de artropode);
• zoonoze bacteriene (borrelioză, botulism, leptospiroză, psittacoză, tuberculoză, altele decât cele specificate mai sus, vibrioză, yersinioză și agenți ai acestora);
• zoonozele parazitare (anisakiaza, criptosporidioza, cisticercoza și toxoplasmoza).

Metoda de monitorizare

În unele cazuri, datele colectate prin monitorizarea de rutină sunt insuficiente. Programe coordonate de monitorizare pentru una sau mai multe zoonoze s-ar putea dovedi necesare pentru a evalua riscurile specifice sau pentru a stabili valori de bază.

Țările UE sunt responsabile pentru asigurarea faptului că monitorizarea oferă date comparabile privind apariția rezistenței antimicrobiene la zoonotici și, dacă este necesar, la alți agenți importanți.

Monitorizarea zoonozelor, a agenților zoonotici și a rezistenței antimicrobiene la alimente, furaje și animale completează monitorizarea izolatelor umane care se desfășoară în conformitate cu Decizia nr. 1082/2013/UE privind combaterea amenințărilor transfrontaliere grave în materie de sănătate.

Investigarea focarelor de toxiinfecție alimentară

Autoritățile competente din țările UE trebuie să investigheze focarele alimentare, colectând date privind profilul epidemiologic, produsele alimentare potențial implicate și potențialele cauze.

Schimbul de informații

• Schimbul de informații este necesar pentru a obține date exhaustive și comparabile la nivelul UE. În fiecare țară a UE, una sau mai multe autorități competente cooperează cu autoritățile responsabile pentru sănătatea animală, igiena furajelor și a hranei pentru animale. În special în cazul focarelor alimentare, schimbul rapid de informații prin intermediul rețelelor de alertă (de exemplu, sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje) este esențial pentru a reduce la minimum impactul asupra sănătății publice și impactul economic al unui astfel de focar. Laboratoarele de referință ale UE și cele naționale sunt, de asemenea, desemnate să asigure analize de înaltă calitate ale probelor.
• Țările UE trebuie să evalueze tendințele și sursele de zoonoze, agenți zoonotici și rezistență antimicrobiană și să prezinte un raport Comisiei Europene până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an. Comisia transmite aceste rapoarte Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care le va examina și va publica un raport de sinteză până la sfârșitul lunii noiembrie a fiecărui an.