CUPRINS

I.

INTRODUCERE

2

II.

PONDERILE STOCULUI UNIUNII CARE PROVIN DIN DIFERITE ȚĂRI TERȚE

3

III.

PONDERILE STOCULUI UNIUNII CARE PROVIN DIN TOATE ȚĂRILE TERȚE

6

IV.

METODOLOGIA DE EVALUARE A PONDERILOR STOCULUI UNIUNII

9

a.

„Stocul Uniunii”

9

b.

„Ponderile stocului Uniunii”

10

c.

Principalele surse de date

11

d.

Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice

11

e.

Variații în calculul „ponderilor stocului Uniunii”

13

V.

TABELE DE CONTEXT

17

I.   INTRODUCERE

Regulamentul (UE) 2024/1735 („Regulamentul privind industria «zero net» ”) (1) stabilește un cadru pentru asigurarea accesului Uniunii la o aprovizionare sigură și durabilă cu tehnologii „zero net” prin promovarea diversificării lanțurilor lor de aprovizionare și prin consolidarea capacității interne de producție de tehnologii „zero net”.

În temeiul articolelor 25, 26 și 28 din Regulamentul privind industria „zero net”, în cadrul achizițiilor publice, al licitațiilor pentru implementarea surselor regenerabile de energie și al altor forme de intervenție publică trebuie aplicate criterii nelegate de preț, – inclusiv contribuția la reziliență – pentru a dezvolta și a menține o bază industrială pentru tehnologiile „zero net”, pentru a asigura aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene (UE) și pentru a evita dependențele în ceea ce privește aprovizionarea cu aceste tehnologii. În scopul evaluării contribuției la reziliență, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 29 alineatul (2) din Regulamentul privind industria „zero net”, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1178 al Comisiei (2) .

În acest context și pe baza respectivului regulament de punere în aplicare, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul privind industria „zero net”, prezenta comunicare furnizează informații actualizate privind ponderile stocului Uniunii provenite din diferite țări terțe în cel mai recent an pentru care sunt disponibile date. Aceasta acoperă produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” și principalele componente specifice ale acestora (a se vedea secțiunea II) (3).

Articolul 13 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul NZIA impune statelor membre să recunoască drept proiecte strategice „zero net” acele proiecte de producere de tehnologie „zero net” care sporesc capacitatea de producție a Uniunii pentru o tehnologie „zero net” și pentru care Uniunea depinde în proporție de peste 50 % de importurile provenite din țări terțe. În acest context, prezenta comunicare sprijină statele membre în evaluarea eligibilității proiectelor de producere de tehnologie „zero net” pentru a fi recunoscute ca proiecte strategice „zero net” în temeiul dispoziției respective. Comunicarea realizează acest lucru realizează acest lucru oferind informații actualizate privind ponderile stocului Uniunii provenite din toate țările terțe în cel mai recent an pentru care sunt disponibile date (a se vedea secțiunea III).

În prezent, este posibil să se furnizeze date privind ponderile stocului Uniunii doar pentru 25 de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și pentru principalele lor componente specifice. Pentru celelalte tehnologii „zero net” nu este încă posibil să se analizeze ponderile stocului Uniunii din cauza lipsei unor statistici detaliate. În consecință, contribuția la reziliență nu poate fi aplicată produselor finite și principalelor lor componente specifice pentru care nu sunt disponibile ponderi ale stocului Uniunii.

Metodologia și sursele de date utilizate pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii reprezintă cea mai bună opțiune disponibilă în acest moment. Pentru a depăși problema statisticilor limitate, Comisia este în curs de elaborare a unor coduri suplimentare din Nomenclatura combinată (NC) specifice tehnologiilor „zero net”. Aceste noi coduri vor ajuta la identificarea dependențelor strategice din sectorul tehnologiilor „zero net”, contribuind în ultimă instanță la crearea unui lanț de aprovizionare mai rezilient și mai sigur. Pe măsură ce devin disponibile noi date, Comisia va îmbunătăți și metodologia utilizată pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii.

Comisia va oferi, printr-o comunicare specifică, informații actualizate anual cu privire la ponderile stocului Uniunii provenite din diferite țări terțe pentru cel mai recent an disponibil. În al treilea trimestru vor fi puse la dispoziție date preliminare informale privind ponderile stocului Uniunii. Acest demers va fi urmat, în primul trimestru al anului următor, de adoptarea comunicării care conține datele oficiale privind ponderile stocului Uniunii provenite din diferite țări terțe, menționate la articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul privind industria „zero net”. Această comunicare constituie sursa de informații oficiale pentru stabilirea originii într-o țară terță a unei tehnologii „zero net” specifice sau a principalelor sale componentelor specifice, astfel cum se prevede la articolul 25 din Regulamentul privind industria „zero net” și la articolul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1176 al Comisiei (4). Sunt necesare actualizări anuale ale ponderilor stocului Uniunii pentru a reflecta natura dinamică a lanțurilor de aprovizionare globale și evoluția continuă a acestor ponderi sub impactul unor factori precum modificările capacității de producție, schimbările intervenite în modelele schimburilor comerciale, evoluțiile geopolitice și dinamica pieței.

Prezenta comunicare este structurată după cum urmează:

—	secțiunea II prezintă ponderile stocului Uniunii provenite din diferite țări terțe (relevante pentru articolele 25, 26 și 28 din Regulamentul privind industria „zero net”);

—	secțiunea III prezintă ponderile stocului Uniunii provenite din toate țărilor terțe [relevante pentru articolul 13 alineatul (1) litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul privind industria „zero net”];

—	secțiunea IV prezintă în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii.

II.   PONDERILE STOCULUI UNIUNII CARE PROVIN DIN DIFERITE ȚĂRI TERȚE

Tabelul 1 prezintă în detaliu ponderile stocului Uniunii care provin din cele trei țări terțe de origine care reprezintă cea mai mare valoare a importurilor în Uniune. Acesta acoperă cât mai multe produse finale bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete și componentele lor specifice principale dintre cele enumerate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1178 al Comisiei.

Tabelul 1

Ponderile stocului Uniunii care provin din cele trei țări terțe de origine cu cea mai mare valoare a importurilor, 2023

Subcategoria din cadrul tehnologiilor „zero net”	Produsul finit	Componenta specifică principală	Ponderea celui mai mare furnizor dintr-o țară terță [țara]	Ponderea celui de al doilea cel mai mare furnizor dintr-o țară terță [țara]	Ponderea celui de al treilea cel mai mare furnizor dintr-o țară terță [țara]	Metodologia
Tehnologii fotovoltaice	Sisteme fotovoltaice solare		79  % [China]	1  % [Japonia]		Combinația de coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Module fotovoltaice + celule fotovoltaice sau echivalent4	94  % [China]			Coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Invertoare fotovoltaice	50  % [China]	3  % [Japonia]	2  % [Regatul Unit]	Coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Plachete fotovoltaice sau echivalent  (5)	79  % [China]	6  % [Statele Unite]	6  % [Taiwan]	Coduri TARIC
Tehnologii termosolare	Sisteme termosolare		2  % [China]			Coduri NC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore	Turbine eoliene onshore; turbine eoliene offshore (6)		2  % [India]			Coduri NC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore		Turnuri	9  % [Turcia]			Coduri TARIC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore		Magneți permanenți ai turbinelor eoliene	93  % [China]	6  % [Japonia]		ERMA
Tehnologii din domeniul bateriilor	Ansambluri de baterii; module de baterii; celule pentru baterii	Ansambluri de baterii; module de baterii; celule pentru baterii	50  % [China]	4  % [Coreea]	1  % [Japonia]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul bateriilor		Separatoare	19  % [Coreea]	17  % [China]	10  % [Regatul Unit]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul bateriilor		Materiale active anodice	81  % [China]	18  % [Coreea]		AIE
Tehnologii de stocare gravitațională	Stocare hidraulică prin pompare		1  % [China]			Coduri NC
Tehnologii pentru pompele de căldură	Pompe de căldură		11  % [China]	2  % [Japonia]	2  % [Elveția]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Substații onshore; substații offshore		31  % [China]	3  % [Turcia]	2  % [Elveția]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Cabluri și linii pentru transportul și distribuția energiei electrice și cabluri care conectează tehnologiile „zero net” la rețeaua de energie electrică (linii aeriene, cabluri subterane și submarine, inclusiv HVDC și HVAC) + conductoare electrice (inclusiv conductoare avansate și superconductoare de temperatură înaltă)	4  % [Turcia]	3  % [Elveția]	2  % [China]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Transformatoare de putere	Transformatoare de putere	9  % [Turcia]	6  % [China]	2  % [Elveția]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Echipament de comutație; Tablouri electrice; sisteme de bare colectoare	5  % [Norvegia]	5  % [China]	5  % [Turcia]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Disjunctoare	5  % [Elveția]	5  % [China]	5  % [Regatul Unit]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Izolatori	14  % [China]	3  % [Elveția]	2  % [Statele Unite]	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Separatoare	7  % [Elveția]	2  % [Coreea]		Coduri NC
Tehnologii bazate pe ciclul combustibilului nuclear		Centrifuge	2  % [Elveția]			Coduri NC
Tehnologii hidroenergetice	Sisteme cu turbină hidraulică		1  % [China]			Coduri NC
Tehnologii hidroenergetice		Rotoare pentru turbine hidraulice + distribuitoare cu palete de ghidare	4  % [Turcia]	2  % [India]	1  % [Elveția]	Coduri NC
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare	Încălzitoare/cuptoare industriale cu inducție	Încălzitoare/cuptoare industriale cu inducție	4  % [Regatul Unit]	2  % [Coreea]	1  % [Turcia]	Coduri NC
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare		Electrozi de grafit sau carbon pentru cuptoare electrice	15  % [China]	8  % [India]	2  % [Japonia]	Coduri NC

Note:

—	Coloanele 4-6 indică ponderile stocului Uniunii. Valorile indicate sunt rotunjite la cel mai apropiat număr întreg.

—	Ponderile mai mici de 1 % nu sunt indicate.

—	Cu caractere aldine, cu nuanțe de portocaliu deschis: tehnologii „zero net” cu o pondere a stocului Uniunii de peste 50 % sau de peste 40 % și cu o creștere medie de cel puțin 10 puncte procentuale timp de doi ani consecutivi.

—	Produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” care reprezintă producția unei fabrici îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate componente specifice principale și, prin urmare, sunt incluse în ambele coloane.

—

Atunci când o celulă din tabelul 1 include mai multe tehnologii care contribuie la obiectivul „zero net” separate prin „;” înseamnă că ponderea respectivă se aplică fiecărei tehnologii „zero net”. Simbolul „+” indică faptul că ponderea respectivă se aplică tuturor tehnologiilor „zero net” combinate.

—	Metodologia „codurilor NC” se referă la utilizarea codurilor din Nomenclatura combinată astfel cum se indică în secțiunea IV „ Principalele surse de date ”.

—	Metodologia „codurilor TARIC” se referă la utilizarea codurilor TARIC astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice” .

—	Metodologia „combinației de coduri NC” se referă la combinarea mai multor coduri NC asociate cu mai multe componente, astfel cum se descrie în secțiunea IV „ Variații în calculul «ponderilor stocului Uniunii» ” subpunctele (i) și (ii).

—	Metodologia „AIE” se referă la utilizarea rezultatelor analizei efectuate de Agenția Internațională a Energiei astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice ”.

—	Metodologia „ERMA” se referă la utilizarea rezultatelor analizei efectuate de Alianța europeană pentru materii prime astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice ”.

—	PV = fotovoltaic, HVDC = curent continuu de înaltă tensiune, HVAC = curent alternativ de înaltă tensiune.

—	China = Republica Populară Chineză.

III.   PONDERILE STOCULUI UNIUNII CARE PROVIN DIN TOATE ȚĂRILE TERȚE

Tabelul 2 oferă informații privind ponderile stocului Uniunii care provin din toate țările terțe de origine pentru cât mai multe dintre produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” și principalele componente specifice enumerate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1178 al Comisiei. Scopul este de a sprijini statele membre în procesul de selectare a proiectelor strategice „zero net” menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) subpunctul (i) din Regulamentul privind industria „zero net”.

Tabelul 2

Ponderile stocului Uniunii de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și de componente specifice principale care provin din toate țările terțe de origine, 2023

Subcategoria din cadrul tehnologiilor „zero net”	Produsul finit	Componenta specifică principală	Ponderea stocului Uniunii provenită din țări terțe	Metodologia
Tehnologii fotovoltaice	Sisteme fotovoltaice solare		85  %	Combinația de coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Module fotovoltaice + celule fotovoltaice sau echivalent5	96  %	Coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Invertoare fotovoltaice	62  %	Coduri NC
Tehnologii fotovoltaice		Plachete fotovoltaice sau echivalent  (7)	100  %	Coduri TARIC
Tehnologii termosolare	Sisteme termosolare		2  %	Coduri NC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore	Turbine eoliene onshore; turbine eoliene offshore		3  %	Coduri NC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore		Turnuri	10  %	Coduri TARIC
Tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore		Magneți permanenți ai turbinelor eoliene	99  %	ERMA
Tehnologii din domeniul bateriilor	Ansambluri de baterii; module de baterii; celule pentru baterii	Ansambluri de baterii; module de baterii; celule pentru baterii	59  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul bateriilor		Separatoare	46  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul bateriilor		Materiale active anodice	100  %	AIE
Tehnologii de stocare gravitațională	Stocare hidraulică prin pompare		2  %	Coduri NC
Tehnologii pentru pompele de căldură	Pompe de căldură		22  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Substații onshore; substații offshore		52  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Cabluri și linii pentru transportul și distribuția energiei electrice și cabluri care conectează tehnologiile „zero net” la rețeaua de energie electrică (linii aeriene, cabluri subterane și submarine, inclusiv HVDC și HVAC) + conductoare electrice (inclusiv conductoare avansate și superconductoare de temperatură înaltă)	16  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Transformatoare de putere	Transformatoare de putere	22  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Echipament de comutație; Tablouri electrice; sisteme de bare colectoare	20  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Disjunctoare	25  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Izolatori	27  %	Coduri NC
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice		Separatoare	12  %	Coduri NC
Tehnologii bazate pe ciclul combustibilului nuclear		Centrifuge	3  %	Coduri NC
Tehnologii hidroenergetice	Sisteme cu turbină hidraulică		2  %	Coduri NC
Tehnologii hidroenergetice		Rotoare pentru turbine hidraulice + distribuitoare cu palete de ghidare	10  %	Coduri NC
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare	Încălzitoare/cuptoare industriale cu inducție	Încălzitoare/cuptoare industriale cu inducție	11  %	Coduri NC
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare		Electrozi de grafit sau carbon pentru cuptoare electrice	29  %	Coduri NC

Note:

—	Coloanele 4-6 indică ponderile stocului Uniunii. Valorile indicate sunt rotunjite la cel mai apropiat număr întreg.

—	Ponderile mai mici de 1 % nu sunt indicate.

—	Cu caractere aldine, cu nuanțe de portocaliu deschis: tehnologii „zero net” cu o pondere a stocului Uniunii de peste 50 % sau de peste 40 % și cu o creștere medie de cel puțin 10 puncte procentuale timp de doi ani consecutivi.

—	Produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” care reprezintă producția unei fabrici îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate componente specifice principale și, prin urmare, sunt incluse în ambele coloane.

—

Atunci când o celulă din tabelul 2 include mai multe tehnologii care contribuie la obiectivul „zero net” separate prin „;” înseamnă că ponderea respectivă se aplică fiecărei tehnologii „zero net”. Simbolul „+” indică faptul că ponderea respectivă se aplică tuturor tehnologiilor „zero net” combinate.

—	Metodologia „codurilor NC” se referă la utilizarea codurilor din Nomenclatura combinată astfel cum se indică în secțiunea IV „ Principalele surse de date ”.

—	Metodologia „codurilor TARIC” se referă la utilizarea codurilor TARIC astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice” .

—	Metodologia „combinației de coduri NC” se referă la combinarea mai multor coduri NC asociate cu mai multe componente, astfel cum se descrie în secțiunea IV „ Variații în calculul «ponderilor stocului Uniunii» ” subpunctele (i) și (ii).

—	Metodologia „AIE” se referă la utilizarea rezultatelor analizei efectuate de Agenția Internațională a Energiei astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice ”.

—	Metodologia „ERMA” se referă la utilizarea rezultatelor analizei efectuate de Alianța europeană pentru materii prime astfel cum se indică în secțiunea IV „ Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice ”.

—	PV = fotovoltaic, HVDC = curent continuu de înaltă tensiune, HVAC = curent alternativ de înaltă tensiune.

—	China = Republica Populară Chineză.

IV.   METODOLOGIA DE EVALUARE A PONDERILOR STOCULUI UNIUNII

a.    „Stocul Uniunii”

Pentru a evalua ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net”, „stocul Uniunii” pentru un anumit an se calculează conform definiției din ecuația 1:

Ecuația 1

unde:

—	Producție reprezintă valoarea producției din Uniune;

—	Importuri reprezintă valoarea importurilor în Uniune din toate țările terțe;

—	Exporturi reprezintă valoarea exporturilor din Uniune către toate țările terțe.

Această abordare corespunde conceptului de „stoc disponibil”, care ia în considerare valoarea totală a unui produs disponibil în Uniune, incluzând producția internă și importurile și scăzând exporturile (8). Această formulă este utilizată pe scară largă în literatura economică și a fost aleasă în sensul prezentei comunicări datorită relevanței sale în contextul contractelor pe termen lung, care sunt frecvente în industriile în cauză. Mai precis, ipoteza care stă la baza acestei abordări este aceea că importurile și exporturile sunt interdependente și că orice perturbare a importurilor ar avea un impact și asupra exporturilor. Rolul Uniunii ca regiune de tranzit, în care anumite mărfuri sunt importate și apoi reexportate către alte țări, explică, de asemenea, decizia de a include în calculul stocului atât importurile, cât și exporturile. Luându-le în considerare pe ambele, această abordare oferă o reprezentare mai exactă a cererii interne.

b.    „Ponderile stocului Uniunii”

Pentru a evalua ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net” care provin din toate țările terțe, „ponderea stocului Uniunii” este definită, în general, ca raportul dintre valoarea importurilor provenite de la toți furnizorii din țări terțe și stocul Uniunii, astfel cum se ilustrează în ecuația 2a:

Ecuația 2a

unde:

—	Ponderea stocului Uniunii toate reprezintă ponderea stocului Uniunii provenită din toate țările terțe.

—	Importuri corespunde definiției din ecuația 1;

—	Stocul Uniunii corespunde definiției din ecuația 1.

Ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net” care provin din diferite țări terțe sunt, în general, calculate ca raportul dintre valoarea importurilor în Uniune provenite dintr-o anumită țară terță și stocul Uniunii, astfel cum se ilustrează în ecuația 2b. În special, ponderile stocului Uniunii care provin din diferite țări terțe au fost calculate pentru cele trei țări terțe cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune.

Ecuația 2b

unde:

—	reprezintă ponderea stocului Uniunii provenită de la al n-lea cel mai mare furnizor dintr-o țară terță;

—	reprezintă valoarea importurilor în Uniune care provin din țara terță cu a n-a cea mai mare valoare a importurilor în Uniune;

—	Stocul Uniunii corespunde definiției din ecuația 1.

Totuși, în unele cazuri este necesar să se aplice formule alternative pentru ecuațiile 2a și 2b – a se vedea secțiunea IV litera (d) pentru ecuații alternative.

c.   Principalele surse de date

Articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul privind industria „zero net” prevede că, pentru produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” și pentru principalele componente specifice ale acestora, țara de origine se determină în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013 (9). Potrivit acestei dispoziții, ponderile stocului Uniunii prevăzute în secțiunile II și III au fost calculate, ori de câte ori a fost posibil, pe baza următoarelor elemente:

—	codurile din Nomenclatura combinată (NC) pentru statisticile privind importurile și exporturile, utilizând baza de date COMEXT (10) ,  (11) ,  (12);

—	clasificarea PRODCOM pentru statisticile privind producția, utilizând baza de date PRODCOM (13) ,  (14).

Bazele de date COMEXT și PRODCOM, care sunt surse statistice oficiale, fiabile și accesibile publicului, sunt considerate cele mai adecvate instrumente pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii care provin din țări terțe. Aceste baze de date oferă o imagine cuprinzătoare și exactă a fluxurilor comerciale și a datelor de producție, asigurând o analiză solidă și precisă pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii.

Codurile NC reprezintă metoda principală utilizată pentru a calcula ponderile stocului și sunt utilizate în mod implicit ca sursă de dovezi. Totuși, nu fiecare produs finit sau componentă specifică principală bazată pe tehnologie „zero net” are un cod NC și PRODCOM specific (a se vedea tabelul 3 pentru lista codurilor NC și PRODCOM care au fost utilizate pentru a determina ponderile stocului Uniunii). Această limitare este evidentă atunci când se compară lista tehnologiilor „zero net” pentru care ponderile stocului pot fi identificate prin intermediul codurilor NC (a se vedea tabelul 1 și tabelul 2) cu lista produselor finite bazate pe tehnologie „zero net” și a principalelor lor componente specifice din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1178 al Comisiei privind stabilirea listei produselor finite bazate pe tehnologie „zero net” și a principalelor componente specifice ale acestora. Deși aceasta include o listă de 230 de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și de componente specifice principale, ponderile stocului Uniunii pot fi calculate numai pentru 21 de tehnologii „zero net” în cazul în care calculul se bazează exclusiv pe coduri NC. Pentru a extinde utilizarea metodologiei codurilor NC, Comisia introduce noi coduri NC specifice tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete. De asemenea, Comisia mărește nivelul de detaliere a codurilor PRODCOM cu scopul de a realiza o corespondență univocă între codurile PRODCOM și codurile NC pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Deși va fi nevoie de timp pentru ca aceste îmbunătățiri să devină operaționale, se preconizează că ele vor aduce beneficii substanțiale pe termen mediu și lung.

În cazul în care metodologia codurilor NC nu poate fi utilizată din motivul de mai sus, se utilizează alte surse de date pentru a calcula ponderile stocului Uniunii de alte produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și de componente specifice principale ale acestora.

d.   Alte surse de date care trebuie utilizate în absența unor coduri NC specifice

Atunci când ponderile stocului Uniunii de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și de componente specifice principale ale acestora nu pot fi calculate utilizând exclusiv codurile NC, se folosesc surse de date suplimentare fiabile. Pentru tehnologiile „zero net” care nu dispun de un cod NC specific, se consultă baza de date TARIC (Tariful Integrat al Uniunii Europene) pentru a verifica dacă există un cod TARIC specific. Dacă sunt disponibile, codurile TARIC respective pot furniza date valoroase privind importurile prin intermediul bazei de date de supraveghere a Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală (TAXUD) a Comisiei (a se vedea tabelul 4) (15).

Întrucât codurile TARIC se axează pe statisticile privind importurile, trebuie avute în vedere două considerații în utilizarea lor:

—

excluderea statisticilor privind exporturile: pentru tehnologiile „zero net” care au doar un cod TARIC asociat, statisticile privind exporturile nu sunt urmărite. Prin urmare, această metodă de calcul al ponderilor stocului Uniunii exclude exporturile, ceea ce înseamnă că rezultatul calculului este mai prudent;

—

estimarea statisticilor privind producția: codurile PRODCOM, care furnizează statistici privind producția, sunt elaborate în principal pentru produsele cu coduri NC asociate. Prin urmare, pentru tehnologiile „zero net” care au doar un cod TARIC asociat, datele de producție sunt estimate pe baza capacităților de producție. Datele privind capacitatea de producție colectate de Comisie pentru a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de referință menționate la articolul 5 din Regulamentul privind industria „zero net” [a se vedea articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul privind industria „zero net”] sunt utilizate ca indicator pentru producție. Dacă este necesar, se poate aplica o conversie adecvată a producției din cantitate în valoare. Întrucât producția este mai mică decât capacitatea totală de producție, presupunerea că producția este egală cu capacitatea de producție înseamnă, de asemenea, o abordare prudentă a evaluării ponderilor stocului Uniunii.

Ecuația rezultată pentru abordarea conservatoare a evaluării ponderilor stocului Uniunii de tehnologii „zero net” care au doar coduri TARIC asociate este următoarea:

Ecuația 3a,b

unde:

—	Importuri corespunde definiției din ecuația 1;

—	Capacitatea de producție reprezintă valoarea capacității de producție din Uniune;

—	corespunde definiției din ecuația 2b.

Atunci când ponderile stocului Uniunii de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și de componente specifice principale ale acestora nu au putut fi calculate utilizând codurile NC sau codurile TARIC, Comisia a fost nevoită să recurgă temporar la alte surse de date, În aceste cazuri, datele din raportul Agenției Internaționale a Energiei (AIE) intitulat Energy Technology Perspectives 2024 (Perspectivele tehnologiilor energetice în 2024) și din raportul Alianței europene pentru materii prime (ERMA) intitulat Rare Earth Magnets and Motors: A European Call for Action (Magneți și motoare cu pământuri rare: un apel european la acțiune) reprezintă referințe esențiale (16) ,  (17) ,  (18).

Raportul Energy Technology Perspectives 2024 al AIE furnizează date pentru 2023 privind producția, exporturile și importurile Uniunii din diferite țări terțe (și anume cele cu cele mai mari valori ale importurilor) și din toate țările terțe, care sunt utilizate pentru a calcula ponderile stocului Uniunii în conformitate cu ecuațiile 2a și 2b. Aceste cifre sunt susținute de modelul AIE de producție și comerț (manufacturing and trade – MaT), care oferă o imagine dinamică a lanțurilor de aprovizionare globale, furnizând informații cu privire la nivelurile de producție, la capacitatea de producție și la fluxurile comerciale bilaterale pentru șase produse finite bazate pe tehnologii „zero net” și pentru componentele lor esențiale. Modelul MaT integrează cererile regionale și aplică o abordare de optimizare a costurilor minime pentru a evalua echilibrul anual optim din punctul de vedere al costurilor între producția internă și importuri, luând în considerare factori precum capacitățile de producție, costurile de producție, costurile comerciale, politicile industriale și comerciale regionale și tendințele investițiilor pe piețele emergente (19).

Raportul Rare Earth Magnets and Motors: A European Call for Action al ERMA se bazează pe date din industrie pentru a oferi o imagine detaliată a dinamicii lanțului de aprovizionare pentru tehnologiile „zero net”. Prin colaborarea cu actorii de pe piață și cu părțile interesate, ERMA își întemeiază evaluarea pe cunoașterea directă a industriei și pe dinamica pieței, asigurând acuratețea și fiabilitatea. Cadrul său analitic cuprinzător ia în considerare strategiile de aprovizionare, substituțiile de materiale și inovațiile tehnologice, oferind o imagine completă a dependențelor de aprovizionare. Deși analiza se referă la anul 2021, principalii actori de pe piață au confirmat în mod constant că situația nu s-a schimbat de atunci.

Atât raportul AIE, cât și raportul ERMA sunt extrem de credibile și de solide, bazându-se pe date oficiale și surse cu autoritate care au fost validate cu principalii actori de pe piață din lanțurile valorice relevante. Metodologiile lor riguroase asigură alinierea la cifrele verificate privind comerțul și producția, ceea ce face ca acestea să fie completări fiabile ale informațiilor derivate din codurile NC și din codurile TARIC atunci când se evaluează ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net”.

e.   Variații în calculul „ponderilor stocului Uniunii”

Astfel cum s-a subliniat în secțiunea IV litera (a) „ Stocul Uniunii ”, calculul ponderilor stocului Uniunii poate prezenta variații minore între tehnologiile „zero net” din cauza diferențelor în ceea ce privește disponibilitatea statisticilor și a surselor de date. Aceste mici variații sunt consecvente și subliniază importanța utilizării unor metode de evaluare flexibile, dar riguroase, adaptate la disponibilitatea specifică a codurilor NC, a codurilor PRODCOM, a codurilor TARIC și a surselor de date suplimentare referitoare la produsele finite bazate pe tehnologie „zero net” și la componentele specifice principale. În următoarele cazuri se aplică ecuațiile alternative de mai jos:

(i)   Produse finite definite ca „sisteme”

Atunci când un produs finit este definit ca fiind un „sistem” (de exemplu, sistemele fotovoltaice solare), în general nu este posibil să se identifice un cod NC asociat acestuia. Pentru aceste produse, ponderile stocului Uniunii trebuie evaluate pe baza statisticilor privind componentele subiacente ale sistemului, care sunt enumerate în anexa la Regulamentul delegat (UE) C(2025)2901 al Comisiei (20). Pentru produsele finite definite ca „sisteme”, ponderile stocului Uniunii care provin din toate țările terțe trebuie calculate pe baza valorii cumulate importate în Uniune a tuturor componentelor care alcătuiesc produsul finit și pe baza ofertei cumulate a tuturor componentelor care alcătuiesc produsul finit, utilizând ecuația 4a. În mod similar, ponderile stocului Uniunii care provin din țările terțe cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune trebuie calculate pe baza valorii totale a produselor importate în Uniune care provin din țările terțe cu cel mai mare import global al tuturor componentelor care constituie produsul finit și pe baza ofertei cumulate a tuturor componentelor care constituie sistemul, utilizând ecuația 4b.

Ecuația 4a,b

unde:

—	reprezintă valoarea cumulată a importurilor în Uniune ale componentelor care alcătuiesc produsul finit definit ca „sistem”;

—	reprezintă valoarea cumulată a producției din cadrul Uniunii a tuturor componentelor care alcătuiesc produsul finit definit ca „sistem”;

—	reprezintă valoarea cumulată a exporturilor din Uniune către țări terțe ale tuturor componentelor care alcătuiesc produsul finit definit ca „sistem”;

—	reprezintă valoarea totală a importurilor în Uniune din țara terță de origine cu al n-lea cel mai mare import global al tuturor componentelor care alcătuiesc produsul finit definit ca „sistem”.

Totuși, din cauza disponibilității limitate a codurilor NC specifice pentru tehnologiile „zero net”, asigurarea faptului că rezultatele ecuației 4a,b sunt reprezentative depinde de anumite condiții. Ponderile stocului Uniunii de produse finite calculate utilizând această abordare sunt considerate valabile numai dacă sunt disponibile coduri NC specifice pentru componentele specifice principale care, combinate, reprezintă mai mult de 50 % din valoarea produsului finit, în conformitate cu tabelele 5-9.

(ii)   Produse finite care nu au coduri NC specifice

În cazul în care un produs finit nu este definit ca fiind un „sistem” și încă nu are un cod NC specific, ponderea sa în stocul Uniunii poate fi evaluată prin aplicarea ecuației 4a,b la principalele componente specifice de nivelul 1 ale produsului finit (21). Pentru a se asigura reprezentativitatea rezultatelor, această abordare poate fi utilizată doar cu condiția ca principalele componente specifice pentru care sunt disponibile coduri NC specifice să reprezinte mai mult de 50 % din valoarea produsului finit, în conformitate cu tabelele 5-9. În cazul în care nu sunt disponibile coduri NC specifice pentru nicio componentă de nivel 1, metodologia poate fi aplicată componentelor de nivel 2.

(iii)   Tehnologii „zero net” legate de un cod PRODCOM care corespunde mai multor coduri NC

Nivelul de granularitate diferă între codurile PRODCOM și codurile NC, ceea ce înseamnă că nu este întotdeauna posibilă o corespondență directă între aceste clasificări. În unele cazuri, mai multe coduri NC, fiecare asociat cu tehnologii „zero net” diferite, pot corespunde aceluiași cod PRODCOM. În aceste cazuri, ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net” trebuie evaluate ca un agregat al tehnologiilor „zero net” asociate codului PRODCOM. Această agregare este necesară deoarece granularitatea redusă a codurilor PRODCOM nu permite diferențierea între tehnologiile „zero net” individuale pe care le acoperă.

În aceste cazuri, pentru a evalua ponderile stocului Uniunii se utilizează ecuația 5, care ține seama de faptul că termenii referitori la importuri și exporturi sunt mai numeroși decât cei legați de producție. Mai precis, ponderile stocului Uniunii care provin din toate țările terțe trebuie calculate luând ca numărător valoarea cumulată importată în Uniune a tuturor tehnologiilor „zero net” asociate cu codul PRODCOM comun, iar ca numitor valoarea producției din Uniune legată de codul PROCOM unic, plus valoarea cumulată importată în Uniune pentru toate tehnologiile „zero net” asociate cu acesta, minus valoarea cumulată exportată din Uniune pentru toate tehnologiile „zero net” asociate codului PRODCOM respectiv, utilizând ecuația 5a.

În mod similar, ponderile stocului Uniunii care provin din țara terță cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune trebuie calculate luând ca numărător valoarea totală importată în Uniune din țara terță de origine cu cea mai mare valoare globală a importurilor pentru toate tehnologiile „zero net” asociate cu codul PRODCOM comun, iar ca numitor valoarea producției din Uniune legată de acesta, plus valoarea cumulată importată în Uniune pentru toate tehnologiile „zero net” asociate cu codul respectiv, minus valoarea cumulată exportată din Uniune pentru toate tehnologiile „zero net” asociate cu acesta, utilizând ecuația 5b.

Ecuația 5a,b

unde:

—	reprezintă valoarea cumulată a importurilor în Uniune ale tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului PRODCOM comun;

—	Producție reprezintă valoarea producției din Uniune asociate codului PRODCOM unic;

—	reprezintă valoarea cumulată a exporturilor din Uniune către țări terțe ale tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului PRODCOM comun;

—	reprezintă valoarea totală a importurilor în Uniune din țara terță de origine cu a n-a cea mai mare valoare a importurilor în Uniune ale tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului PRODCOM comun.

(iv)   Tehnologii „zero net” legate de un cod NC care corespunde mai multor coduri PRODCOM

Deoarece nivelul de granularitate este diferit între codurile PRODCOM și codurile NC, în unele cazuri mai multe coduri PRODCOM pot corespunde aceluiași cod NC. În aceste cazuri, ponderile stocului Uniunii de tehnologii „zero net” trebuie evaluate ca un agregat al tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului NC „comun”. Acest lucru este similar cu abordarea prezentată la subpunctul (iii). Principala diferență este că, în acest caz, aceeași tehnologie „zero net” este asociată cu mai multe coduri PRODCOM decât coduri NC.

În aceste cazuri, pentru a evalua ponderile stocului Uniunii se utilizează ecuația 6, care ține seama de faptul că termenii referitori la producție sunt mai numeroși decât cei legați de importuri și exporturi. Mai precis, ponderile stocului Uniunii care provin din toate țările terțe trebuie calculate luând ca numărător valoarea importată în Uniune a tehnologiei „zero net” asociate cu codul NC comun, iar ca numitor valoarea cumulată a producției din Uniune a tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului NC respectiv, plus valoarea importată în Uniune pentru tehnologia „zero net” asociată cu codul NC comun, minus valoarea exportată din Uniune pentru tehnologia „zero net” asociată acestuia, utilizând ecuația 6a.

În mod similar, ponderile stocului Uniunii care provin din țara terță cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune trebuie calculate luând ca numărător valoarea importată din țara terță de origine cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune pentru tehnologia „zero net” asociată cu codul NC comun, iar ca numitor valoarea cumulată a producției din Uniune pentru toate tehnologiile „zero net” asociate cu acesta, plus valoarea importată în Uniune pentru tehnologia „zero net” legată de codul NC comun, minus valoarea cumulată exportată din Uniune pentru tehnologia „zero net” legată de acesta, utilizând ecuația 6b.

Ecuația 6a,b

unde:

—	Importuri reprezintă valoarea importurilor în Uniune din țările terțe;

—	reprezintă valoarea cumulată a producției din Uniune a tuturor tehnologiilor „zero net” asociate codului NC comun;

—	Exporturi reprezintă valoarea exporturilor din Uniune către țări terțe pentru toate tehnologiile „zero net” asociate codului NC comun;

—	reprezintă valoarea importurilor în Uniune din țara terță de origine cu a n-a cea mai mare valoare a importurilor în Uniune dintre toți furnizorii din țări terțe pentru toate tehnologiile „zero net” asociate codului NC comun.

(v)   Tehnologii „zero net” cu mai multe coduri NC asociate

În unele cazuri, mai multe coduri NC sunt asociate cu o singură tehnologie „zero net”. În aceste cazuri, pentru a evalua ponderile stocului Uniunii se utilizează ecuația 7a,b luând în considerare toate codurile NC relevante.

Mai precis, ponderile stocului Uniunii care provin din toate țările terțe trebuie calculate luând ca numărător valoarea cumulată importată în Uniune pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, iar ca numitor valoarea cumulată a producției din Uniune legată de toate codurile PRODCOM asociate cu codurile NC multiple, plus valoarea cumulată importată în Uniune pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, minus valoarea cumulată exportată din Uniune pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, utilizând ecuația 7a.

În mod similar, ponderile stocului Uniunii care provin din țara terță cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune trebuie calculate luând ca numărător valoarea totală importată în Uniune din țara terță de origine cu cele mai mari importuri globale pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, iar ca numitor valoarea cumulată a producției din Uniune legată de toate codurile PRODCOM asociate cu codurile NC multiple, plus valoarea cumulată importată în Uniune pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, minus valoarea cumulată exportată din Uniune pentru codurile NC multiple asociate cu tehnologia „zero net”, utilizând ecuația 7b.

Ecuațiile 7a și 7b

V.   TABELE DE CONTEXT

Tabelul 3

Tabelul 3 oferă o imagine de ansamblu a codurilor NC și a codurilor PRODCOM specifice tehnologiilor „zero net” care au fost utilizate pentru a calcula ponderile stocului Uniunii care provin din țările terțe de origine cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune și din toate țările terțe, astfel cum se indică în tabelul 1 și, respectiv, în tabelul 2.

Tabelul 3

Lista descrierii produselor din NC, a codurilor NC și a codurilor PRODCOM specifice produselor finite bazate pe tehnologie „zero net” și componentelor specifice principale ale acestora, 2025

Subcategoria din cadrul tehnologiilor „zero net”	Produsul finit/componenta specifică principală	Descrierea produsului din NC	Codul NC	Codul PRC
Tehnologii fotovoltaice	Module fotovoltaice; celule fotovoltaice	Celule fotovoltaice neasamblate în module sau nemontate în panouri; celule fotovoltaice asamblate în module sau montate în panouri	8541 42 00 , 8541 43 00	26112240
Tehnologii fotovoltaice	Invertoare fotovoltaice	Invertoare cu o putere de maximum 7,5 kVA și de peste 7,5 kVA	8504 40 85 , 8504 40 86	27904153 , 27904155
Tehnologii termosolare	Sisteme termosolare	Încălzitoare de apă solare	8419 12 00	27521400
Tehnologii de energie eoliană onshore; tehnologii de energie eoliană offshore	Turbine eoliene onshore; turbine eoliene offshore	Grupuri electrogene eoliene	8502 31 00	28112400
Tehnologii din domeniul bateriilor	Ansambluri de baterii; module de baterii; celule pentru baterii	Acumulatoare electrice cu ioni de litiu	8507 60 00	27202350
Tehnologii din domeniul bateriilor	Separatoare	Separatoare pentru acumulatoare electrice, chiar de formă pătrată sau dreptunghiulară	8507 90 30	27202410
Tehnologii de stocare gravitațională; tehnologii hidroenergetice	Stocare hidraulică prin pompare; sisteme cu turbină hidraulică	Turbine și roți hidraulice	8410 11 00 , 8410 12 00 , 8410 13 00	28112200
Tehnologii pentru pompele de căldură	Pompe de căldură	Pompe de căldură, altele decât cele pentru mașinile și aparatele pentru condiționarea aerului de la poziția 8415	8418 61 00	28251380
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Substații onshore; substații offshore	Transformatoare cu dielectric lichid și alte transformatoare cu o putere de peste 1 kVA; invertoare și alte convertizoare statice, cu excepția încărcătoarelor de acumulatoare și a redresoarelor; siguranțe și întrerupătoare cu elemente fuzibile și disjunctoare pentru o tensiune peste 1 000  V; separatoare și întrerupătoare pentru o tensiune peste 1 000  V; tablouri, panouri, console, pupitre, dulapuri și alte suporturi pentru comanda sau distribuirea electricității pentru o tensiune peste 1 000  V; fire, cabluri și alte conductoare electrice izolate, cu sau fără conectori, pentru o tensiune peste 1 000  V, excluzând firele pentru bobinaje, cablurile coaxiale, conductoarele electrice coaxiale, seturile de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi de fișe	8504 21 00 , 8504 22 10 , 8504 22 90 , 8504 23 00 , 8504 32 00 , 8504 33 00 , 8504 34 00 , 8504 40 85 , 8504 40 86 , 8504 40 95 , 8535 10 00 , 8535 21 00 , 8535 29 00 , 8535 30 10 , 8535 30 90 , 8537 20 91 , 8537 20 99 , 8544 60 10 , 8544 60 90	27114120 , 27114150 , 27114180 , 27114260 , 27114330 , 27114380 , 27904153 , 27904155 , 27904170 , 27121010 , 27121020 , 27121030 , 27123203 , 27123205 , 27321400
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Cabluri și linii pentru transportul și distribuția energiei electrice și cabluri care conectează tehnologiile „zero net” la rețeaua de energie electrică (linii aeriene, cabluri subterane și submarine, inclusiv HVDC și HVAC); conductoare electrice (inclusiv conductoare avansate și superconductoare de temperatură înaltă)	fire, cabluri și alte conductoare electrice izolate, cu sau fără conectori, pentru o tensiune peste 1 000  V, excluzând firele pentru bobinaje, cablurile coaxiale, conductoarele electrice coaxiale, seturile de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi de fișe	8544 60 10 , 8544 60 90	27321400
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Transformatoare de putere	Transformatoare cu dielectric lichid și alte transformatoare cu o putere de peste 1 kVA	8504 21 00 , 8504 22 10 , 8504 22 90 , 8504 23 00 , 8504 32 00 , 8504 33 00 , 8504 34 00	27114120 , 27114150 , 27114180 , 27114260 , 27114330 , 27114380
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Echipament de comutație; tablouri electrice; sisteme de bare colectoare	Tablouri, panouri, console, pupitre, dulapuri și alte suporturi pentru comanda sau distribuirea electricității pentru o tensiune peste 1 000  V	8537 20 91 , 8537 20 99	27123203 , 27123205
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Disjunctoare	Siguranțe și întrerupătoare cu elemente fuzibile și disjunctoare pentru o tensiune peste 1 000  V	8535 10 00 , 8535 21 00 , 8535 29 00	27121010 , 27121020
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Separatoare	Separatoare și întrerupătoare pentru o tensiune peste 1 000  V	8535 30 10 , 8535 30 90	27121030
Tehnologii din domeniul rețelelor electrice	Izolatori	Izolatori electrici din orice material	8546 10 00 , 8546 20 00 , 8546 90 10 , 8546 90 90	23192500 , 23431030 , 27901230
Tehnologii bazate pe ciclul combustibilului nuclear	Centrifuge	Mașini și aparate pentru separare izotopică și părțile lor	8401 20 00	28993910
Tehnologii hidroenergetice	Rotoare pentru turbine hidraulice; distribuitori cu palete orientabile	Părți de turbine hidraulice și roți hidraulice, inclusiv regulatoare	8410 90 00	28113200
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare	Încălzitoare/cuptoare industriale cu inducție	Furnale și cuptoare cu inducție	8514 20 10	28211353
Tehnologii industriale transformatoare pentru decarbonizare	Electrozi de grafit sau carbon pentru cuptoare electrice	Electrozi din cărbune, perii din cărbune, cărbuni pentru lămpi sau pentru baterii și alte articole din grafit sau din alt cărbune, cu sau fără metal, de tipul celor utilizate pentru cuptoare	8545 11 00	27901330

Note:

NC = Nomenclatura combinată (22), RPC = PRODCOM (23). Codul NC și descrierea produsului se referă la clasificarea NC 2025 (24).

Tabelul 4

Tabelul 4 prezintă o listă a codurilor TARIC specifice tehnologiilor „zero net” utilizate pentru a calcula ponderile stocului Uniunii care provin din țările terțe de origine cu cea mai mare valoare a importurilor în Uniune și din toate țările terțe, astfel cum se indică în tabelul 1 și, respectiv, în tabelul 2.

Tabelul 4

Lista descrierii produselor din TARIC și a codurilor TARIC specifice componentelor specifice principale bazate pe tehnologie „zero net”, 2025

Subcategoria din cadrul tehnologiilor „zero net”	Produsul finit/componenta specifică principală	Descrierea produsului din TARIC	Codul TARIC
Tehnologii fotovoltaice	Plachete fotovoltaice sau echivalent	Plachete de tipul celor utilizate în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin	3818001011 , 3818001019
Tehnologii de energie eoliană onshore; tehnologii de energie eoliană offshore	Turnuri	Turnuri eoliene tubulare din oțel la scară utilitară	7308200011

Tabelele 5-9

Tabelele 5-9 prezintă ponderile principalelor componente specifice în valoarea produsului finit (și anume suma valorii componentelor subiacente) pentru următoarele nouă subcategorii de tehnologii „zero net”: tehnologii fotovoltaice (PV), tehnologii termosolare, tehnologii de energie eoliană onshore, tehnologii de energie eoliană offshore, tehnologii din domeniul bateriilor, tehnologii de stocare electrochimică, tehnologii pentru pompele de căldură, electrolizoare și pile de combustie cu hidrogen.

Aceste tabele servesc drept bază pentru calcularea ponderilor stocului Uniunii de produse finite definite ca „sisteme” și de produse finite fără coduri NC specifice. Acest lucru se realizează prin verificarea existenței unor coduri NC pentru principalele componente specifice care, combinate, reprezintă mai mult de 50 % din valoarea produsului finit. Întrucât contribuția componentelor la valoarea globală a produsului finit poate varia în funcție de factorii specifici proiectului și de condițiile de piață, tabelele 5-9 prezintă valori de referință aproximative pentru 2023 estimate de Centrul Comun de Cercetare (25). Aceste cifre sunt destinate exclusiv scopului prezentat mai sus și nu ar trebui interpretate ca defalcări generale ale costurilor.

Ponderea fiecărei componente este exprimată ca procent din valoarea totală a produsului finit, reflectând nu doar costurile de transformare de la un nivel la altul, ci și valoarea cumulată a tuturor componentelor subiacente. Aceasta înseamnă, de exemplu, că ponderea celulelor pentru baterii include nu doar ansamblul componentelor subiacente, ci și întreaga valoare încorporată în materialele active catodice, materialele active anodice, electroliți, separatoare și captatoare de curent. Simpla însumare a ponderilor tuturor componentelor specifice principale ar putea conduce la un total de peste 100 % ca urmare a suprapunerii contribuțiilor de valoare, în timp ce ponderile componentelor de nivel 1 ar trebui să fie întotdeauna mai mici sau egale cu 100 %. În cazul în care suma ponderilor valorii este mai mică de 100 %, diferența reprezintă valoarea altor componente care nu sunt clasificate drept componente specifice principale.

Tabelul 5

Distribuția costurilor principalelor componente specifice ale produselor finite bazate pe tehnologii de energie solară

Subcategorii ale tehnologiilor „zero net”	Produse finite	Componentele specifice principale	Ponderi ale valorii (%)
Tehnologii fotovoltaice (PV)	Sisteme fotovoltaice solare (26)	Polisiliciu de calitate fotovoltaică	5
		Lingouri de siliciu de calitate fotovoltaică sau echivalent	9
		Plachete fotovoltaice sau echivalent	15
		Celule fotovoltaice sau echivalent	28
		Sticlă solară	6
		Module fotovoltaice	58
		Invertoare fotovoltaice	13
		Sisteme de urmărire fotovoltaice și structurile lor de montare	19
Tehnologii termosolare	Sisteme termosolare	Colectoare solare (inclusiv colectoare solare plane, cu tuburi vidate, cu sisteme de concentrare și colectoare de aer)	35
		Sisteme absorbante termosolare	20
		Sticlă solară	10

Tabelul 6

Distribuția costurilor principalelor componente specifice ale produselor finite bazate pe tehnologii de energie eoliană onshore și de energie din surse regenerabile offshore

Subcategorii ale tehnologiilor „zero net”	Produse finite	Componentele specifice principale	Ponderi ale valorii (%)
Tehnologii de energie eoliană onshore	Turbine eoliene onshore (27)	Nacele (ansamblu)	44
		Butuci de rotor	5
		Rulmenți principali, de orientare și de reglare a unghiului	5
		Sisteme fără multiplicator (inclusiv generator) și/sau sisteme cu multiplicator (inclusiv generator)	25
		Magneți permanenți ai turbinelor eoliene	1
		Sisteme de transmisie ale turbinelor eoliene	7
		Palete	26
		Turnuri	25
Tehnologii de energie eoliană offshore	turbine eoliene offshore (28)	Nacele (ansamblu)	40
		Butuci de rotor	6
		Rulmenți principali, de orientare și de reglare a unghiului	5
		Sisteme fără multiplicator (inclusiv generator) și/sau sisteme cu multiplicator (inclusiv generator)	24
		Magneți permanenți ai turbinelor eoliene	6
		Sisteme de transmisie ale turbinelor eoliene	0
		Palete	13
		Turnuri	7
		Fundații/flotoare	34

Tabelul 7

Distribuția costurilor principalelor componente specifice ale produselor finite bazate pe tehnologii din domeniul bateriilor și ale produselor finite bazate pe tehnologii de stocare a energiei

Subcategorii ale tehnologiilor „zero net”	Produse finite	Componentele specifice principale	Ponderi ale valorii (%)
Tehnologii din domeniul bateriilor	Baterii	Ansambluri de baterii	100
		Module de baterii	80
		Celule pentru baterii	70
		Materiale active catodice	25
		Materiale active anodice	15
		Electroliți	10
		Separatoare	10
		Captatoare de curent (inclusiv folii subțiri de cupru, aluminiu, nichel și carbon)	7
		Sisteme de gestionare a bateriilor (BMS)	5
		Sisteme de management termic al bateriilor (BTMS)	5
Tehnologii de stocare electrochimică	Ultracapacitoare/supercapacitoare	Electroliți	60
	Stocarea energiei cu baterii cu flux redox	Separatoare	15
		Colectoare	15
		Plăci de electrozi	10
Notă: Ponderile valorilor produsului finit sunt exprimate în raport cu ansamblul de baterii.

Tabelul 8

Distribuția costurilor principalelor componente specifice ale produselor finite bazate pe tehnologii pentru pompele de căldură

Subcategorii ale tehnologiilor „zero net”	Produse finite	Componentele specifice principale	Ponderi ale valorii (%)
Tehnologii pentru pompele de căldură	Pompe de căldură	Pompe de căldură	100
		Supape cu patru căi	3
		Compresoare cu spirală/compresoare rotative pentru pompe de căldură	25

Tabelul 9

Distribuția costurilor principalelor componente specifice ale produselor finite bazate pe tehnologii pe bază de hidrogen

Subcategorii ale tehnologiilor „zero net”	Produse finite	Componentele specifice principale	Ponderi ale valorii (%)
Electrolizoare	Electrolizoare alcaline (AEL)	Stive	43
		Separatoare (diafragme sau membrane adaptate pentru electroliza apei)	4
		Plăci bipolare și plăci terminale	9
		Electrozi	18
	Electrolizoare cu membrană de schimb de protoni (PEMEL)	Stive	40
		Ansambluri electrod-membrană (cu 3 straturi)/membrane acoperite cu catalizator	14
		Straturi poroase de transport/straturi de difuzie a gazului	10
		Plăci bipolare și plăci terminale	9
	Electrolizoare cu oxid solid (SOEL)	Stive	14
		Electroliți și electrozi	4
		Interconectoare/plase și plăci terminale	9
Pile de combustie cu hidrogen	Pile de combustie cu membrană de schimb de protoni (PEMFC)	Stive	62
		Ansambluri electrod-membrană (cu 3 straturi)/membrane acoperite cu catalizator	40
		Straturi de transport poros/straturi de difuzie a gazului	6
		Plăci bipolare și plăci terminale	6
	Pile de combustie cu oxid solid (SOFC)	Stive	21
		Electroliți și electrozi	4
		Interconectoare/plase și plăci terminale	8

---

(1)  Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj).

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1178 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista produselor finite bazate pe tehnologie „zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora în scopul evaluării contribuției la reziliență (JO L, 2025/1178, 18.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1178/oj).

(3)  La data publicării, ultimul an disponibil este 2023.

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1176 al Comisiei de specificare a criteriilor de precalificare și de atribuire pentru licitațiile având ca obiect implementarea energiei din surse regenerabile (JO L, 2025/1176, 18.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1176/oj).

(5)  Termenul „echivalent” se referă la etape similare sau la tehnologii generice esențiale similare necesare pentru tehnologiile fotovoltaice cu film subțire, tandem sau alte tehnologii fotovoltaice.

(6)  Tendințele actuale și preconizate la nivel mondial și la nivelul Uniunii în ceea ce privește cererea și oferta de tehnologii onshore/offshore, în combinație cu faptul că capacitatea de producție a Chinei depășește 50 % din producția mondială (Agenția Internațională a Energiei, Perspectivele tehnologice energetice 2024) și cu faptul că producția preconizată a Chinei își depășește în mod semnificativ obiectivele interne și cererea previzibilă sugerează că pentru tehnologiile onshore/offshore există un risc semnificativ de creștere a dependenței de importurile din China, deși acest lucru nu se reflectă încă în ponderile stocului Uniunii din 2023 prezentate în tabelul 1.

(7)  Termenul „echivalent” se referă la etape similare sau la tehnologii generice esențiale similare necesare pentru tehnologiile fotovoltaice cu film subțire, tandem sau alte tehnologii fotovoltaice.

(8)  Ori de câte ori sunt disponibile date, la calcularea stocului Uniunii ar trebui să fie luate în considerare și variațiile stocurilor.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1., ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2013/952/oj/eng).

(10)   https://taxation-customs.ec.europa.eu/customs-4/calculation-customs-duties/customs-tariff/combined-nomenclature_en.

(11)   https://ec.europa.eu/eurostat/comext/newxtweb/.

(12)  Statisticile privind importurile și exporturile utilizate pentru a calcula ponderile stocului Uniunii se bazează pe procedura statistică „normală”. Această abordare exclude perfecționarea activă, perfecționarea pasivă, reexportul mărfurilor prelucrate și reimportul mărfurilor prelucrate, astfel cum se subliniază în ediția din 2020 a Ghidului de utilizare al EUROSTAT privind statisticile europene privind comerțul internațional cu mărfuri.

(13)   https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Industrial_production_statistics_introduced_-_PRODCOM.

(14)   https://ec.europa.eu/eurostat/web/prodcom/database.

(15)  În ultima coloană din tabelul 1 și din tabelul 2, „codurile TARIC” indică situațiile în care ponderile stocului Uniunii sunt calculate utilizând date asociate codurilor TARIC.

(16)  AIE (2024), Energy Technology Perspectives 2024, https://www.iea.org/reports/energy-technology-perspectives-2024.

(17)  În ultima coloană din tabelul 1 și din tabelul 2, „AIE” indică situațiile în care ponderile stocului Uniunii sunt determinate utilizând rezultatele raportului AIE privind perspectivele tehnologiilor energetice pentru 2024.

(18)  Gauß R., Burkhardt C., Carencotte F., Gasparon M., Gutfleisch O., Higgins I. și alții (2021), Rare Earth Magnets and Motors: A European Call for Action. Raport al clusterului pentru magneți și motoare cu pământuri rare al Alianței europene pentru materii prime, https://eitrawmaterials.eu/sites/default/files/2024-11/2021_07-13_REE%20Cluster%20Report.pdf.

(19)   AIE (2024) Energy Technology Perspectives 2024 – Anexa, https://iea.blob.core.windows.net/assets/168cbd7d-deeb-4678-8578-4f9e0de73b4d/EnergyTechnologyPerspectives2024Annex.pdf.

(20)  Regulamentul delegat (UE) C(2025) 2901 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește identificarea subcategoriilor din cadrul tehnologiilor „zero net” și lista componentelor specifice utilizate pentru tehnologiile respective (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(21)  Componentele de nivel 1 sunt cele care, asamblate, alcătuiesc produsul finit.

(22)   https://taxation-customs.ec.europa.eu/customs-4/calculation-customs-duties/customs-tariff/combined-nomenclature_en.

(23)   https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Industrial_production_statistics_introduced_-_PRODCOM.

(24)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2522 al Comisiei din 23 septembrie 2024 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L, 2024/2522, 31.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/2522/oj),

https://taxation-customs.ec.europa.eu/news/customs-commission-publishes-2025-version-combined-nomenclature-2024-10-31_en.

(25)  Mai multe detalii privind stocul Uniunii de tehnologii „zero net” vor fi disponibile în rapoartele Observatorului tehnologiilor energetice curate care vor fi publicate în ultimul trimestru al anului 2025.

(26)  Ponderile valorii produsului finit ale componentelor specifice principale se referă la un sistem fotovoltaic solar cu sisteme de urmărire. În cazul în care nu există sisteme de urmărire, ponderile sunt următoarele: polisiliciu de calitate fotovoltaică 5 %, lingouri de siliciu de calitate fotovoltaică sau echivalent 10 %, plachete fotovoltaice sau echivalent 17 %, celule fotovoltaice sau echivalent 32 %, sticlă solară 7 %, module fotovoltaice 67 %, invertoare fotovoltaice 15 %.

(27)  Distribuția costurilor pentru turbinele eoliene onshore se bazează pe ipoteza că acestea utilizează un sistem cu multiplicator.

(28)  Distribuția costurilor pentru turbinele eoliene offshore presupune o configurație de acționare directă.